54 matches
-
suferințele populațiilor creștine de dincolo de Dunăre. Acesta este momentul foarte important nu numai în evoluția sufletească a lui Kogălniceanu, însuși, și în atitudinea lui diplomatică, dar în același timp în crearea acelei conștiințe de mândrie și de 24 datorie, față de consângenii și coreligionarii săi, pe care România începea să o aibă. Actul este foarte frumos și foarte important, deși el nu a avut nici un rezultat practic. Dar înainte de a analiza chiar actul, vom spune că după căderea lui Mihail Kogălniceanu, care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și textul subiacent despre stabilitate, ordine, ierarhie societală și/sau cerească, sau despre unitate națională. Cum provinciile nou adăugate statului român trebuiau cu deosebire apropriate prin "colonizarea" noilor edificii ale puterii românești în contexte urbane pre-existente, care nu le erau consângene, imaginile rezultate din aceste compoziții forțate vor păstra multă vreme un vădit sens politic. "Stilul" (neo)românesc De remarcat este transmutarea unor imagini cu identitate arhitecturală distinctă, evident locală, în alte provincii ale țării față de sursa lor - așa cum este cazul
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
noi lăcașuri de cult sunt construite mai degrabă după chipul bizantinizant al bisericilor ortodoxe surori decât după cel al lăcașurilor bisericii catolice, de adopție. Chiar dacă închiderea buclei istorice nu a fost posibilă printr-o nouă unire a uniaților, evidențierea caracterului consângean al Bisericii române unite părea că este cu putință și că acesta trebuia să fie evidențiat (și) în arhitectură.Bunăoară, Biserica română unită din Brașov (1932, arh. V. Smighelschi) este o formă mai amplă de lăcaș din jurul Curții de Argeș
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
un bun exemplu și pentru boierimea română. Cu prilejul deschiderii cursurilor Academiei grecești din București, marele postelnic Al. Mavrocordat face o adevărată teorie a exodului spre lumină: Deși fără mijloace și săraci cei mai mulți dintre noi, lăsăm totul, și patrie și consângeni și casnici, disprețuim orice fel de nenorocire și suferință și mergem la universitățile Europei ca să ne luminăm. Aceeași preocupare se constată, după 1800, și la boierimea română. Ea preferă să-și trimită odraslele mai curând în colegii sau să le
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]