36 matches
-
mai lasă puțină răcoare, poți merge să-ți termini treaba. Fa, Antoneto! Ia mai lasă-mă tu cu sfaturile tale, eu am pornit să fac un lucru și nu mă Întorc din drum. Spunând acestea, fără a se uita spre consăteanca sa, Saveta, și-a Înnodat mai bine baticul sub bărbie, și-a pus sapa pe spinare, și a plecat În treaba ei fără a mai lua În seamă discuția ulterioară. Tanti Antoneta tocmai se chinuia să dezlege sârma de la poarta
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
să-și recupereze somnul pierdut, ei bine, eu nu am putut să închid nici măcar un ochi, de frica lui Gigi. Eram sigură că mami avea să le povestească a doua zi despre invazia gândacilor, despre prezența borcanului și despre vizita consătencei. Dacă lui Gigi îi ajungea la ureche poveste ei, în mod sigur că avea să-i spună că erau ai mei și că i-am pierdut din neglijență. Eram convinsă că atât aștepta, să se răzbune pe mine pentru pumnul
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
șantier despre cauza reală a accidentului și să se audă la navă. La despărțire l-am rugat să treacă prin oraș pe la mătușa noastră, sora mamei, a cărui fiu mai mic doar cu 7-8 luni ca mine, avea o prietenă consăteancă cu iubita mea și amândouă navetiste la Cumpăna, ca să o anunțe pe Geny (așa o alintau de la Eugenia) că sunt din nou în spital. Mă vizitase așa cum am mai spus și înainte, uneori împreuna cu mătușa mea, alteori singură, când
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383863_a_385192]
-
o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade așa cum era prezentat și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Au mai făcut aprecieri asupra cărții lansate scriitoarea și pictorița clujeancă Maria Bojan, Domnica Fărcaș și Liviu Negru (ultimii doi, profesori de limba română la Valea Drăganului, respectiv Zalău) și Ștefania Cârste, colega ei de bancă. În final, una dintre consătencele Ioanei, Maria Molnar, i-a mulțumit acesteia în dulce grai ardelenesc prin câteva versuri: „Ioana, dragă, să trăiești/ Visele să-ți împlinești/ Ești fata noastră de la țară/ Și ne-ai făcut satul de fală!” Ioana Resteman, plină de emoție dar
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
vânt. Dar mama nu abătea spre cântecelele de leagăn știute. Nu. Ea, săraca, nu avea vreme de finețuri melodice. Îmi căuta să mă adoarmă "Doina lui Lucaciu" cum n-am mai auzit-o cântată până la Toamna Someșană la Ulmeni, de către consăteanca mea, Andreia Botiș. Toate în acele clipe absolut unice mi s-au răscolit în suflet. O furtună a anilor s-a stârnit, venind de departe spre mine. Pârjolea totul. Eu plângeam. Ce bine mi-a prins plânsul acela! Plângea cu
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade, așa cum era prezentat în timpul pețitului și gata nunta. Poate că și ea a vrut să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade, așa cum era prezentat în timpul pețitului și gata nunta. Poate că și ea a vrut să
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
pentru el nu a fost în stare...A depus actele prea târziu, nu s-a mai încadrat în Legea 10...Fără comentarii...Ia uite cine vine! Pe alee se apropie de ele două femei la braț. Una dintre ele este consăteanca Elenei, iar cealaltă o vecină și amică a acesteia,. -Săru-mâna, tanti! Bună seara... Ce făceți? -Pe-aci, ne mai mișcăm oasele...Doamna...? -O prietenă, Rodica. -Ne pare bine...Radu ce face? -Rămase cu Gigi...-zise Elena. -Să pună țara la cale
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
furtunile economice, sociale și politice care-au lovit România, de atunci și până astăzi. Au trecut prin colectivizare, tovărășie și acum, în ultimii 21 de ani trec printr-o formă de capitalism autentic, românesc, pe care Iustina Cercel, o simpatică consăteancă a lui nea Mitică, îl numește hurdu-burdu ăsta de capitalism... De la cimitir, care se află la intrarea în sat, și până în capătul opus al lui, locuiesc 312 familii, încă alte 38 la pădure, și în jur de 20-25 de familii
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade așa cum era prezentat și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
2014 Toate Articolele Autorului Genny MOTTO: “Iubește adânc și cu pasiune. S-ar putea săte rănești, dar e singura cale de a trăi o viață completă”. Prin Mioara, prietena verișorului meu, Ricu (Aurel de fapt), am cunoscut-o pe Genny, consăteancă și colegă de școală generală cu ea, dar cu doi ani mai mică. Erau și colege de navetă, una lucra într-un laborator de cofetărie, alta la fabrica de mezeluri de la abator, nou construită. Ele veneau împreună la serviciu. Genny
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
am venit în permisie la oraș și mi-o descrisese ca pe o fată de o frumusețe răpitoare și deosebit de cuminte. Când am văzut-o, nu mă așteptam să fie chiar atât de frumoasă. Credeam că exagerase cu descrierea despre consăteanca sa, pentru a mă face curios. Prima noastră întâlnire a fost în fața cinematografului “Republica”, unde a venit împreună cu Mioara și viitorul ei soț, iar eu am rămas plăcut impresionat de frumusețea ei. Nici nu credeam că ea va accepta continuarea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350679_a_352008]
-
ca, dincolo de a nu consuma alcool, să se înscrie la liceu, la seral, ceea ce el și face. Cariera de handbalist este remarcabilă. Ajunge chiar să joace de 14 ori în naționala României. La 23 de ani se căsătorește cu Georgeta, consăteanca sa, după ce relația lor fusese neacceptată de către părinții fetei. Tatăl acesteia, contabil la CAP, îi dă bani să cumpere, înainte de nuntă, o casă pe numele său; respectivul cunoscând proveniența necinstită a banilor. De altfel, ulterior va fi arestat și condamnat
NICOLAE PÂRVULESCU: Un roman al interiorităților goale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339682_a_341011]
-
căldură, primind omagiul binemeritat ca fiică a locului, întoarsă apoteotic Acasă după o perioadă de anonimat impardonabil. De această absență nemeritată s-au declarat, cu regret, responsabili autorii monografiei comunei, cei care nu au avut inspirația să-i “ia urmele” consătencei lor, urme atât de adânc înfipte în solul mirosloveștean, în nisipul râului Moldova, scăldătoarea copiilor perindați prin timpul mirosloveștean, înainte și după atestarea documentară a acestei localități aflate în nucleul Moldovei medievale. E aici și omagiul anodinului intermediar al evenimentului
ÎNSEMNE CIVILIZATOARE ALE SATULUI (SAU) PICTORIŢA BĂCĂUANĂ TAMARA ANTAL S-A ÎNTORS APOTEOTIC ACASĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343922_a_345251]
-
o ajute la o adică. Provene dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade, așa cum era prezentat în timpul pețitului și gata nunta. Poate că și ea a vrut să
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
o ajute la o adică. Provenea dintr-un sat îndepărtat, la peste treizeci de kilometri și pe Victor l-a cunoscut când acesta a venit în pețit însoțit de părinți și un frate de al lui Jeni, căsătorit cu o consăteancă a lui Victor, dar care trăiau la oraș. I-a plăcut de el, chiar dacă era mai mare cu șapte ani, a crezut că este cumsecade așa cum era prezentat în timpul pețitului și gata nunta. Poate că și ea a vrut să
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Articolele Autorului CAPITOLUL DOI Genny “Iubește adânc și cu pasiune. S-ar putea să te rănești, dar e singura cale de a trăi o viață completă”. Prin Mioara, prietena verișorului meu, Ricu (Aurel de fapt), am cunoscut-o pe Genny, consăteancă și colegă de școală generală cu ea, dar cu doi ani mai mică. Erau și colege de navetă, una lucra într-un laborator de cofetărie, alta la fabrica de mezeluri de la abator, nou construită. Ele veneau împreună la serviciu. Genny
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
am venit în permisie la oraș și mi-o descrisese ca pe o fată de o frumusețe răpitoare și deosebit de cuminte. Când am văzut-o, nu mă așteptam să fie chiar atât de frumoasă. Credeam că exagerase cu descrierea despre consăteanca sa, pentru a mă face curios. Prima noastră întâlnire a fost în fața cinematografului “Republica”, unde a venit împreună cu Mioara și viitorul ei soț, iar eu am rămas plăcut impresionat de frumusețea ei. Nici nu credeam că ea va accepta continuarea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
Au fost momente generatoare de o reală surpriză și o încărcătură emoțională deosebită pentru autoare, urmat de un altul în care doamna prof. Tănasă Anica, un om deosebit de sensibil, care nu reprezintă doar profesorul celei în cauză, dar este și consăteancă cu aceasta, avându-și originile în același sat, IVĂNEȘTI, recită, cu glasul frânt de emoție, una din poeziile cuprinse în volum, intitulată: „Satul meu bătrân”, transmițând tuturor intensitatea momentului. După multe aplauze meritate, s-a dat cuvântul doamnei director al
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
șantier despre cauza reală a accidentului și să se audă la navă. La despărțire l-am rugat să treacă prin oraș pe la mătușa noastră, sora mamei, a cărui fiu mai mic doar cu 7-8 luni ca mine, avea o prietenă consăteancă cu iubita mea și amândouă navetiste la Cumpăna, ca să o anunțe pe Geny (așa o alintau de la Eugenia) că sunt din nou în spital. Mă vizitase așa cum am mai spus și înainte, uneori împreuna cu mătușa mea, alteori singură când
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369140_a_370469]
-
fabuloasă îi scapă. Mai târziu pare să o identifice într-o fată scoasă din mâl leșinată, după o inundație, dar mama acesteia apare din necunoscut și o ia acasă. Resemnat cu timpul, flăcăul e pe cale să se însoare cu o consăteancă, însă la nunta lor lostrița reapare. Mirele aleargă la râu, o vede, sare în apă și ambii se pierd în valuri, îmbrățișați. Mai cu seamă povestirile Sezon mort și Pescarul Amin au obținut din partea criticii aprecieri superlative. În prima, în
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
în sine, dă greș aici. Textului i se refuză ficționalitatea, iar ca discurs confesiv i se impută nesinceritatea, manipularea „dovezilor”. Remarcabilă în Helianta este, în schimb, partea mediană, formată dintr-o serie de episoade epice care au drept protagoniste pe consătencele eroinei. Curprinzând portretizări izbutite, în câteva tușe, mostre firești din graiul locului, relatări rapide, modulate, ale unor aparent aceleași întâmplări, aceste micronuvele relevă adevărata înzestrare a scriitoarei. Poemul dramatic (în proză) Legenda, o alegorie cu tablouri vivante, unde personajele sunt
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
minunați ca „profesor de țară”, cum ne spuneau unii. Ne-a întâmpinat așa cum o știam, cu fața toată numai un zâmbet, și nici nu apucasem bine să răspund întrebărilor iscoditoare ale fostei mele gazde, că își și făcură apariția două consătence de prin celălalt capăt de sat, care bineînțeles că mă cunoșteau și, în timp ce vorbeau cu mine, una își arunca ochii când la picioarele soției, când pe după ușă sau pe sub pat. Simțind că eram și eu curios să aflu pricina acelor
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
tot în jud. Suceava, un caz similar: în com. Frătăuții Noi, unde s-a tras în mulțime ucigând pe Cuciureanu Ilarion, Davideanu Ion, Isopescu Vasile, Andrișan Ion... mulți gospodari fiind răniți și alții închiși; Catrina Bucevschi născând în închisoare printre consătencele ei arestate.Asemenea fapte se consumau pe întreg cuprinsul țării, de aceea dăm și cazul tulcenilor Fudulea Nicolae zis Cușa, Stere M. Grasu zis Tecu, condamnați la moarte într-un numeros grup cu ani grei de detenție, confiscarea averilor și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]