465 matches
-
care apare carte tipărită în limba română. „Cartea românească de învățătură - Duminicile de peste an si la praznice împărătești și la sfinții mari”, a mitropolitului Varlaam, tipărită la Iași, in 1643, este cartea la care făceam referire mai sus. Într-o conscripție școlară din anul 1700 se menționează o întreagă rețea de școli sătești pe teritoriul fostului comitat Sătmar, printre care și localități ce aparțineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită școala din localitatea Țicău, cu vechime de un an, avându
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
organizează învățământul românesc pe lângă biserici, în locuințele cantorilor, care ocupau și funcțiile de învățători, fiind plătiți de către părinții copiilor. Printre primii cantori-învățători sunt amintiți Sas Vasile si Cupcea Alexandru; numărul elevilor varia intre 15-20, la nivelul localității. Într-o altă conscripție școlară din anul 1867, se amintește existența unei școli din lemn, cu un efectiv de 50 de copii, fiind amintit si învățătorul, fără ca numele acestuia să fie precizat. Se știe astăzi foarte sigur că este vorba de școala confesională greco-catolică
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
nostru, după multe căutări prin arhivele Bistriței, unde s-au mai păstrat copii sau alte acte întocmite de Centrul ținutului (ideal, mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din Maramureș, nici din
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
cu mai toți cercetătorii care au crezut că Crengeștii au o altă descendență decît aceea descoperită de d-sa. Și, ținînd seama de ipoteza pe care o propune, are dreptate. D-sa a descoperit, în arhivele Bistriței, două volume ale conscripției fiscale Transilvania. Primul volum e al conscripției fiscale din 1750 (aflat în fragment de copie autentificată după original în arhiva din Bistrița). În acest prim volum apare pentru prima oară, vorba d-sale, "ca nucleul în atom", începutul neamului Crengeștilor
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
că Crengeștii au o altă descendență decît aceea descoperită de d-sa. Și, ținînd seama de ipoteza pe care o propune, are dreptate. D-sa a descoperit, în arhivele Bistriței, două volume ale conscripției fiscale Transilvania. Primul volum e al conscripției fiscale din 1750 (aflat în fragment de copie autentificată după original în arhiva din Bistrița). În acest prim volum apare pentru prima oară, vorba d-sale, "ca nucleul în atom", începutul neamului Crengeștilor. Între locuitorii din Rodna e menționată o
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
și menționarea numelui ei cu K, ca și ciudatul nume (A Kranki) se datorează modalității de transcriere de către slujbașul habsburgic, în latinește, a numelor românești. De altfel, litera k era curent folosită atunci în actele oficiale. Alt document, tot o conscripție financiară, dar din 1754, conține alte două nume de Crengești viitori. E Stephan Kranga și Tuoder Kranga. Autorul comentînd originea acestui nume, de astă dată mai limpede și mai apropiat celui presupus a fi la origine, Cranga, dacă nu chiar
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
a unui cîmp, a unei păduri. În lipsa oricărei dovezi, în discuție rămîne substantivul "creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură a unei familii de oameni"." Autorul adaugă că numele celor doi din conscripția din 1754 sînt scrise de alți funcționari decît cei ce au scris conscripția financiară din 1750, fapt reieșit din proba grafiei. Care, se întreabă autorul nostru, este relația dintre cele trei persoane și chiar, eventual, înrudirea lor? Comun celor trei
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură a unei familii de oameni"." Autorul adaugă că numele celor doi din conscripția din 1754 sînt scrise de alți funcționari decît cei ce au scris conscripția financiară din 1750, fapt reieșit din proba grafiei. Care, se întreabă autorul nostru, este relația dintre cele trei persoane și chiar, eventual, înrudirea lor? Comun celor trei purtători ai acelui nume e că sînt, toate trei, din localitatea Rodna, sînt
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
fi, de fapt, fie și moștenitorii ereditari ai pomenitei Titiana A Kranki, dacă nu decedată în 1754, își va fi împărțit pămînturile celor doi fii. dl Teodor Tanco, examinînd, atent, cum altfel?, menționarea celor două nume în anii diferiți ai conscripției (pînă prin 1762/1763), le descoperă mereu relativ aproape, cu grafia germanizată la "Stephan" și "Thodjer", iar "Kranka" scris, tot așa, mereu la fel. Ducîndu-și ipotezele mai departe, autorul nostru apreciază că dacă, în acest document, á are valoarea diftongului
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
impozitele,birul de căsătorie a coloniștilor și au făcut revoltă sângeroasă în anul 17241725, când veniseră în această zonă mai mulți olteni. Istoricii susțin că partea cea mai mare a românilor din Moldova Nouă au venit aici din Mehedinți. După conscripția bisericească catolică la 1549 comuna avea 66 case. Locuitorii din Moldova Nouă au trecut prin multe clipe grele, au dus adeseori jugul sărăciei și pribegiei necurmat în toate timpurile. În anul 1773 pe când s-a format serviciul militar grăniceresc, stăpânirea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar sunt răspândite în toate județele țării. Emisarii plecați din Moldova și șara Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia și le arătau avantajele materiale oferite de noua stăpânire. Din cele două conscripții făcute de guvernatorul militar al Bucovinei generalul Enzenberg, în 1778, în lunile ianuarie și decembrie, rezultă că la prima conscripție au fost înregistrate 1200 familii cu 5018 suflete, din care 2623 bărbați, 2395 femei: După starea socială 410 familii erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia și le arătau avantajele materiale oferite de noua stăpânire. Din cele două conscripții făcute de guvernatorul militar al Bucovinei generalul Enzenberg, în 1778, în lunile ianuarie și decembrie, rezultă că la prima conscripție au fost înregistrate 1200 familii cu 5018 suflete, din care 2623 bărbați, 2395 femei: După starea socială 410 familii erau de grăniceri, din Regimentul II românesc și din Regimentul I secuiesc 142, în total 1768 de suflete cu 950 bărbați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secuiesc 142, în total 1768 de suflete cu 950 bărbați și 858 de femei - în afară de cei 414 grăniceri, între bejenari erau 343 capi de familie iobagi, 230 erau zilieri, 206 erau supuși (dependenți de domeniile statului), 2 erau liberi și Conscripția cuprinde numele satului și proprietarului unde s-au așezat bejenarii, capul familiei cu nume și prenume, numărul membrilor familiei, separat pe sexe, timpul și locul emigrării din Ardeal, ocupația (la majoritatea, plugar!), pământul primit. Cât privește timpul, anul în care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-au așezat bejenarii, capul familiei cu nume și prenume, numărul membrilor familiei, separat pe sexe, timpul și locul emigrării din Ardeal, ocupația (la majoritatea, plugar!), pământul primit. Cât privește timpul, anul în care au venit din Ardeal în Bucovina, conscripția înregistrează bejenarii veniți în perioada 17381778, majoritatea fiind veniți după 1770 și s-au așezat cu învoirea autorităților și a proprietarilor în 79 de sate din Bucovina. Cei veniți în perioada 1775-1778 chiar au avut permisiunea autorităților habsburgice de ocupație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în perioada 1775-1778 chiar au avut permisiunea autorităților habsburgice de ocupație, care la porunca Curții din Viena, au declanșat o acțiune de colonizare a teritoriului ocupat cu populații aduse din tot imperiul. Numai în satul Botoșana din actualul județ Suceava Conscripția înregistrează 117 capi de familie, care s-au așezat lângă cele 26 de familii locale, înregistrate la recensământul realizat în 1779 de Daniel Werenka. Nu știm sigur dacă nu cumva și cele 26 de familii existente la venirea bejenarilor sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care apare carte tipărită în limba română. „Cartea românească de învățătură - Duminicile de peste an si la praznice împărătești și la sfinții mari”, a mitropolitului Varlaam, tipărită la Iași, in 1643, este cartea la care făceam referire mai sus. Într-o conscripție școlară din anul 1700 se menționează o întreagă rețea de școli sătești pe teritoriul fostului comitat Sătmar, printre care și localități ce aparțineau de plasa Baia Mare, între ele fiind amintită școala din localitatea Țicău, cu vechime de un an, avându
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
organizează învățământul românesc pe lângă biserici, în locuințele cantorilor, care ocupau și funcțiile de învățători, fiind plătiți de către părinții copiilor. Printre primii cantori-învățători sunt amintiți Sas Vasile si Cupcea Alexandru; numărul elevilor varia intre 15-20, la nivelul localității. Într-o altă conscripție școlară din anul 1867, se amintește existența unei școli din lemn, cu un efectiv de 50 de copii, fiind amintit si învățătorul, fără ca numele acestuia să fie precizat. Se știe astăzi foarte sigur că este vorba de școala confesională greco-catolică
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367471_a_368800]
-
burghezia în funcțiunile statului.[2] Așa fiind, spre deosebire de Franța, burghezia din Austria, Ungaria și Transilvania a preferat să îmbrățișeze luminismul, reformismul, monarhia luminată.[3] Particularitatea Ungariei și Transilvaniei consta într-o burghezie redusă numeric, comparativ cu Austria. La 1787, după conscripția iozefină, populația orășenească a Ungariei și Transilvaniei abia trecea de 6%. Din punct de vedere etnic orășenimea era alcătuită în mod covârșitor din germani.[ 4] În călătoriile sale prin Marele Principat al Transilvaniei împăratul Iosif al II-lea a fost
APEL LA VOLUNTARIAT! de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365176_a_366505]
-
drag mie, domnul inginer Vasile Joanta, unul dintre „produsele” Școlii din Boholț, cea pe care o sărbătorim cu acest prilej, când se împlinesc 250 de ani de la prima atestare scrisă a existenței unei școli în această localitate, atestare consemnată în „Conscripția episcopului Atanasie Rednic” din anul 1765. Primul învățător, și aici vreau să subliniez cum Destinul sau, prefer eu să spun, Dumnezeu ne arată semnele sale, așadar, primul învățător consemnat a fost un Vasile al Preotesii. Omul, scump, de neprețuit și
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
o populație rară, case puține, răsfirate de-a lungul văilor, cu pășuni întinse și cu fânațe bogate ce se întindeau până sus, în golurile alpine. Anul 1733 este marcat de un eveniment important. Episcopul Inocențiu Micu Klein a întocmit prima conscripție (numărătoare de populație) în care arăta că în Valea Jiului se găseau trei sate, sau grupuri de case, amintite cu denumirile generice de Magyar Sij (Jiul unguresc) cu 12 familii de români; Sij în Petrila (Jiu Petrila) cu 48 de familii
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
exista și o proprietate iobăgească care se transmitea pe linie ereditară, din tată în fiu. Țăranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea să aibă proprietatea lui, achiziționată prin cumpărare sau defrișare, de care putea să dispună. În ceea ce privește repartiția pământului iobăgesc, tabela conscripțiilor înregistrează pământul de arătură și fânațul care, pentru satul Ulmeni, avea următoarea componență: 272 iugăre - pământ arabil și 70 iugăre - fânațul. Mărimea pământului de cultură reprezenta și criteriul de bază pentru clasificarea și, mai bine zis, ierarhizarea iobagilor. După o
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
bazată pe unelte tradiționale. Tehnica evoluției uneltelor țărănești rămâne în linii mari la fel, nefiind perceptibilă. Plantele de cultură rămân cam aceleași, dar, secolul al XVII-lea aduce un element agricol nou: porumbul, atestat pentru prima dată pe domeniul Cehu. Conscripția din anul 1785 consemnează fărâmițarea domeniului feudal. Satul Ulmeni are acum nu mai puțin de 5 stăpâni: baronul Bornemisza Iosif, contele Korda Gheorghe, contele Bethlen Grigore, contele Gylai Iosif și contele Torozs-Kai Sigismund. Cunoașterea potențialului economic al supușilor este incertă
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
în Bucovina ocupată de austrieci de la 1775 până la 1918), unde bunicul tău, Vasile Iminovici(accent pe o), se stabilea prin toamna anului 1804 ca dascăl de biserică, primind locuință și lot de folosință, intrând, prin funcție, în elita satului. Conform Conscripției parohiei Călineștii din 1806, familia dascălului VasileIminovici (1778-1844) era compusă din soția Ioana Sărghie, din mama AgafiaIminovici (1736-1818, născută Șerban), din sora mamei, Elena Șerban, și din Ion Sărghie, nepot de 10 ani dinspre soție. Cercetătorul Vasile Gherasim a găsit
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
Ioana Sărghie, din mama AgafiaIminovici (1736-1818, născută Șerban), din sora mamei, Elena Șerban, și din Ion Sărghie, nepot de 10 ani dinspre soție. Cercetătorul Vasile Gherasim a găsit în 1922 la Arhivele Statului din Suceava un act de stare civilă - Conscripția din 1816 - în care sta scris că Agafia este soția lui Petrea Iminovici, dar, după vreo 60 de ani, Ion Roșu nu a găsit (?!!) documentul, deci trebuie (?!) să-l credem pe cuvânt pe Vasile Gherasim în ceea ce privește exsitența lui Petrea Iminovici
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
8 copii, tu ai avut 10 frați și surori) Pe de altă parte, numele Iminovici nu apare în Bucovina, înainte de 1804, în nici un document document oficial, precum mitrica 1784-1802 a comunei Călineștii Cuparencu sau recensământul Rimskii-Korsakov din 1774 și consignațiile (conscripțiile) imperiale din 1778 ordonate de guvernatorul Karl Erzenberg, în care majoritatea imigranților (1718-1778) din Bucovina o constituie cele 5.000 de familii de ardeleni, între care familia lui Vasile Iminovici. Bejenia ardelenilor este explicabilă în primul rând prin facilitățile oferite
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]