39 matches
-
lada mea de fer, în fine hârtiile de valoare, care ar fi provăzute cu giră de mâna mea proprie, încă până sunt în viață sunt proprietatea soției mele Melania născută Dumtsa, de aceea ele nu trebuie să fie luate în conscripțiune. Dacă între actele mele s-ar afla documente privitoare la pretențiunea mea de patru mii(4000)florini față de massa concursuală a lui Ioan Poynár, acele față de massa rămasului să se considere de nule, deoarece acea pretențiune a mea încă mai
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_emanuil_gojdu_.html [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
spune că l-ar da ieftin dacă ar găsi o fundație specializată în protecția copiilor sau a bătrânilor. Din anul 2006 castelul este vândut unei societăți din Cluj Napoca care a început lucrările de restaurare și conservare a castelului. Din recensământul (conscripțiunea) organizat(a) de Episcopul greco-catolic Ioan Inocențiu Micu-Klein, în anul 1733, afăm că la Jucu de Sus (Felsö-Suk) ("Locus purus valachicus"), trăiau 40 de familii, adică vreo 200 de persoane. În Jucu de Sus al anului 1733, erau recenzați doi
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
Bisericii din Jucu de Sus produceau "7 care de fan" ("Foeneta Currum: 7"). Denumirea localității era redata în limba maghiară, întrucat datele recensământului urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, mai ales din unguri. Din același registru al conscripțiunii Episcopului Inocențiu Micu-Klein, mai aflăm date, la fel de interesante privitoare la alte localități din actuala comună Jucu: Jucu ("Suk"), "Jucu Nobil" ("Nemes-Suk"), Vișea ("Visa")... În anii 1950-1980, aici a funcționat una din școlile din Jucu de Sus, cu 4 clase primare
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
atestări documentare. Fiind zonă de graniță, administrația imperială a decis ca locul să fie dens populat. Veneția de Jos a fost atestată documentar încă din anul 1235. În anul 1733 episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unui recensământ (unei conscripțiuni) în Ardeal. La acea dată Veneția de Jos era sediul unui protopopiat greco-catolic: "Archidiaconatus Venecziensis". Protopop ("Archidiaconus") greco-catolic era "Ionás" (Ionaș); la Veneția de Jos ("Alsó-Venecze") mai erau recenzați încă doi preoți, ambi uniți: "Sztoika" și "Opra" (Stoica și Oprea
Veneția de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300981_a_302310]
-
care de fân ("Foeneta Currum: 4"). La Veneția de Jos erau recenzate 100 de familii, cu alte cuvinte, circa 500 de locuitori. Numele localității și al preoților erau notate în limba maghiară sau în românește, cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Veneția de Jos a fost centru de comună până în 1947, dar, întrucât în timpul alegerilor din 1946, a avut loc o mare revoltă a sătenilor, deoarece oamenii nu erau
Veneția de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300981_a_302310]
-
a satului, unde se află biserica săsească, sau unde sunt situate biserica ortodoxă, ori Primăria, românii au fost admiși să locuiască foarte târziu. În anul 1733, când episcopul român unit Ioan Inocențiu Micu Klein a dispus organizarea unui recensământ (unei "conscripțiuni"), în Șercaia au fost recenzate 25 de familii românești, adică în jur de 125 de persoane (comparativ, Vadul avea 73 de familii, adică vreo 365 de locuitori, iar Hălmeagul avea 28 de familii românești, adică un număr de vreo 140
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
circa 460 de locuitori. În localitate erau recenzați doi preoți, ambii greco-catolici: Iuon și Platon, ale căror nume de familie nu le cunoaștem. În Cuciulata anului 1733 funcționa o biserică (greco-catolică) și exista o casă parohială. Mai aflăm, din aceeași conscripțiune, faptul că de pe fânețele parohiei se strângeau 9 care de fân. Cuciulata făcea parte din protopiatul Veneția de Jos ("Archidiaconatus Venecziensis"). Denumirea localității era dată în ortografie maghiară: "Kucsuláta", întrucât rezultatele coonscripțiunii urmau să fie înaintate unei comisii formate din
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
Ileni (în maghiară "Illény" ) este un sat în comuna Mândra din județul Brașov, Transilvania, România. În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein decide organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea românească Ileni au fost recenzate 66 de familii. Cu alte cuvinte, în localitatea Ileni a anului 1733 trăiau circa 330 de persoane. În aceeași localitate, aflăm din același registru al conscripțiunii, erau recenzați doi preoți: "Vaszilakie
Ileni, Brașov () [Corola-website/Science/300948_a_302277]
-
Inocențiu Micu-Klein decide organizarea unei conscripțiuni în Ardeal, în localitatea românească Ileni au fost recenzate 66 de familii. Cu alte cuvinte, în localitatea Ileni a anului 1733 trăiau circa 330 de persoane. În aceeași localitate, aflăm din același registru al conscripțiunii, erau recenzați doi preoți: "Vaszilakie" (~ Vasilache) (greco-catolic) și "Komán" (~ Coman) (ortodox). La Ileni funcționa o biserică. Denumirea localității "Illyen", precum și prenumele preoților recenzați erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie destinate unei comisii formate din neromâni
Ileni, Brașov () [Corola-website/Science/300948_a_302277]
-
persoane. În aceeași localitate, aflăm din același registru al conscripțiunii, erau recenzați doi preoți: "Vaszilakie" (~ Vasilache) (greco-catolic) și "Komán" (~ Coman) (ortodox). La Ileni funcționa o biserică. Denumirea localității "Illyen", precum și prenumele preoților recenzați erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate unguri.
Ileni, Brașov () [Corola-website/Science/300948_a_302277]
-
unele părți de hotar a căror toponimie se menține și astăzi. Menționăm că și în prezent există la "Vad" numele de familie "Borcea", iar numele de familie "Calian" se întâlnește în satul vecin, Șinca Veche, din comuna Șinca. La recensământul (conscripțiunea) realizat(ă), în Ardeal, în anul 1733, la cererea episcopului de la Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) "Vad", erau recenzate 73 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în "Vadul" anului 1733
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
Blaj, Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească (Locus valachicus) "Vad", erau recenzate 73 de familii, (în medie, cu câte 5 membri fiecare). Cu alte cuvinte, în "Vadul" anului 1733, trăiau circa 365 de suflete, toți români. Aflăm, din registrul aceleiași conscripțiuni, că erau recenzați doi preoți: "Iuon" și "Stan" (în ortografie ungurească, "Sztán"), ambii uniți, precum și o casă parohială, o biserică greco-catolică; de pe fânețele parohiei se obțineau 6 care de fân ... Din punct de vedere bisericesc, Vadul anului 1733 aparținea protopiatului
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
fânețele parohiei se obțineau 6 care de fân ... Din punct de vedere bisericesc, Vadul anului 1733 aparținea protopiatului de Veneția de Jos. Numele localității ("Vád"), precum și al preoților ("Iuon" și "Sztán"), deși românești, erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii compuse din neromâni și în majoritate din unguri. În 1765, satul a fost militarizat în întregime și a făcut parte din Compania a XI-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
comunei cu același nume din județul Albă, Transilvania, România. Localitatea este situată pe malul stâng al Mureșului, la 8 km de municipiul Aiud și 36 km de municipiul Albă Iulia. În anul 1733, cănd episcopul Inocențiu Micu-Klein a dispus o conscripțiune în Transilvania, în localitatea Tâmpăhaza a fost recenzat preotul unit "Georgie". La Tâmpăhaza trăiau 27 de familii, adică vreo 105 locuitori. În localitate funcționa o biserică. Din registrul aceleiași conscripțiuni, mai aflăm că de pe fânețele parohiei se strângeau 5 care
Rădești, Alba () [Corola-website/Science/300266_a_301595]
-
În anul 1733, cănd episcopul Inocențiu Micu-Klein a dispus o conscripțiune în Transilvania, în localitatea Tâmpăhaza a fost recenzat preotul unit "Georgie". La Tâmpăhaza trăiau 27 de familii, adică vreo 105 locuitori. În localitate funcționa o biserică. Din registrul aceleiași conscripțiuni, mai aflăm că de pe fânețele parohiei se strângeau 5 care de fan. Localitatea "Tâmpăhaza" a fost redenumită în "Rădești" la mijlocul anilor 1920. Noul nume a fost ales în amintirea episcopului greco-catolic Demetriu Radu, originar din localitate, victima a unui atentat
Rădești, Alba () [Corola-website/Science/300266_a_301595]
-
fost László Suki (1741-1791), binefăcător al Bisericii Unitariene. În catedrală din Esztergom (Ungaria) se păstrează și astăzi un potir din aur , comandat de familia Suky, obiect considerat de istoricii de artă drept cel mai valoros din Transilvania. Din registrul recensământului (conscripțiunii) realizat(e) în anul 1733, la cererea Episcopului unit (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein, aflăm că în localitatea Jucu, ortografiat "Suk" ("Locus unitus purus valachicus") trăiau un numar de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
strânge" 25 de care de fan" ("Foeneta currum: 25"). Numele localității, ca și cel al unuia dintre preoți, sunt redate în ortografie maghiară, întrucat rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate unguri. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm și situația din alte localități ale actualei comune Jucu: Jucu de Sus ("Felsö-Suk"), Vișea ("Visa")... În localitățile comunei se practică cultură cerealelor și legumicultura, comuna fiind cunoscută și pentru creșterea căilor de rasă. Administrația clujeana a inițiat aici
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
Mare și luând numele de Inocențiu, la mănăstirea „Sf. Nicolae” de la Muncaci în Transcarpatia. Tot acolo, pe 5 noiembrie 1729 a fost consacrat episcop de către George Genadie Bizanczy, episcop unit rutean al Muncaciului. În anul 1733 a hotărât organizarea unei conscripțiuni a populației din aproape toate regiunile Adealului, cu excepția localităților din Țara Bârsei și din suburbiul Brașovului, întrucât aceste localități erau supuse jurisdicției episcopului din Râmnic, din „"Valahia Austriacă"”. Pentru scurtă perioadă de timp (1718-1739), acea parte a Munteniei (Oltenia) a
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
încă din secolul al XVI-lea, la 1560 - 1570. În anul 1733, când episcopul unit Inocențiu Micu-Klein a dispus realizarea unui recensământ, la "Beclean", ortografiat "Bethlen", au fost recenzate 89 de familii, adică vreo 435 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm numele celor trei preoți care serveau la biserica din Beclean: "Prekup" ("Precup"), "Adam" și "Avram". Toți cei trei preoți erau greco-catolici. Mai aflăm, din același registru, că de pe fânețele parohiei greco-catolice se strângeau 2 care de fân, în
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
erau greco-catolici. Mai aflăm, din același registru, că de pe fânețele parohiei greco-catolice se strângeau 2 care de fân, în fiecare an. Denumirea satului, "Bethlen", ca și numele unuia dintre preoți, "Prekup", erau notate folosindu-se ortografia limbii maghiare, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Populația comunei a crescut o dată cu trecerea timpului, de la 89 familii în 1733, la 110 familii în 1761 (totalizând 470 de persoane), iar mai apoi sărind la 156 familii la jumătatea
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
în partea nord-estică a Depresiunii Făgărașului, sau Țara Oltului, și pe versantul vestic al părții centrale a Munților Perșani, desfășurându-se de la valea Oltului (420 m altit.) la creasta principală a Perșanilor (Vf. Coasta Țiganului- 1033 m). Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) la cererea episcopului unit, de la Blaj, Inocențiu Micu-Klein, la 1733, afăm că în localitatea românească (Locus valachicus) Părău (ortografiat "Parro") erau recenzate 76 de familii, cu alte cuvinte, vreo 380 de locuitori. Din același registru, mai aflăm și
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
parochialis). De pe fânețele parohiei se strângeau 12 care de fân (Foeneta Currum: 12). Numele și denumirea satului erau scrise cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate maghiari. Localitatea Părău, la data conscripțiunii mai sus amintite (1733), făcea parte din protopopiatul de Veneția (Archidiaconatus Venecziensis).
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
G. Popa Lisseanu a scris despre vizita făcută în satul Frata, în 1242 de către călugărul italian Rogerius, imediat după invazia mongolilor Biserica Romano-Catolică a fost preluată în 1570 de cultul unitarian, iar după 1600 de cultul reformat-calvin. Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) în Ardeal de Episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească Frata,situata la 39 km de Cluj-Napoca, populația era de 100 de familii, cu alte cuvinte, de circa 500 de locuitori. Din
Comuna Frata, Cluj () [Corola-website/Science/300330_a_301659]
-
că în Frata anului 1733, erau recenzați 3 (trei) preoți greco-catolici , și anume "Vaszilie" (adică Vasilie), "Vaszilie 2" (un alt Vasilie), precum și "Todor" (probabil Theodor sau Toader, ori Tudor). Nu cunoaștem numele lor de familie. De asemenea, aflăm, din aceeași conscripțiune, că în satul Frata exista o casă parohială, precum și o biserică. Numele localității, ca și cel al preoților, de altfel, apar în limba română, dar cu ortografie maghiară. de exemplu "Fráta", întrucât conscripțiunea era destinată unei comisii compuse din neromâni
Comuna Frata, Cluj () [Corola-website/Science/300330_a_301659]
-
de familie. De asemenea, aflăm, din aceeași conscripțiune, că în satul Frata exista o casă parohială, precum și o biserică. Numele localității, ca și cel al preoților, de altfel, apar în limba română, dar cu ortografie maghiară. de exemplu "Fráta", întrucât conscripțiunea era destinată unei comisii compuse din neromâni și în majoritate unguri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Frata, Cluj () [Corola-website/Science/300330_a_301659]