6 matches
-
celui de al zecelea, singurul supraviețuitor din războiul de la 1877, sergentul Constantin Țurcanu, pus pentru circumstanță să țină și un jurnal.“ "Ion Rotaru", „O istorie a literaturii române“, III Dacă în paginile despre locuri, Boris Crăciun nu trece de osîrdia consemnativa, în cele despre oameni, ceva din vibrația reporterului inimos și afabil ajunge la cititor.“ George Pruteanu, Cronică, 1985 „Boris Crăciun este un publicist cunoscut și «un foarte talentat reporter», cum zice istoricul literar Ion Rotaru în tomul al III-lea
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
acvatic, a cărui urmărire e reluată în acest capitol, se constată chiar "o tentativă de a 'sculpturaliza' însăși substanța fluidității", în consecința unui interes foarte accentuat pentru forma clasică a sonetului. Imaginarul devine acum, cum foarte expresiv scrie Al. Cistelecan, "consemnativ", prevalând "decorul", imaginea plastică a unor "locuri", precum Balcicul. Poetul procedează acum la "un turism extatic", certificând un deficit de inventivitate, repetându-se, devenind redundant. Se conturează astfel, fără mari surprize, "o Grecie preponderent orizontală, exclamativă și feerică", "o excursie
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
întîmplări trăite de el însuși: vom arăta că e vorba de o impresie înșelătoare. Frapează de la început aparenta incapacitate a autorului de a inventa, de a ieși din propria-i biografie; de aici, o relatare plană, un stil prin excelență consemnativ. Nu ne miră prezența continuă a așa-numitei "povestiri în povestire", tehnică narativă străveche, prezentă în proza europeană încă din secolul al XVII-lea, dar pe care Sion o uzează pentru că nu se pricepe să scrie altfel. Întinsa povestire intitulată
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
inconsecvent, dar inconstant. Ficțiunea sa are consecvența omogenității și personalității. Autoarea cărții preferă să vadă o deschidere ilimitată în ceea ce numește impropriu, oricum am privi lucrurile, "Literatura evantaică" (114). Discutabilă mi se pare identificarea scriiturii, abundent și chiar abuziv referențială, "consemnativă" (p. 53), termen prin care, se știe bine, E. Negrici (minimalizator, poate mai degrabă involuntar, al onirismului estetic, pentru el un curent literar "de mansardă") o identifica la poeții metonimici de felul lui Abăluță. În cartea sa - de debut - Daiana
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
poezie de tip existențial. Adică una care mizează pe un concret senzorial-emoțional, în șerpuirea sa prin circumstanț ele diverse care o provoacă de la un moment la altul. Eul optează pentru ipostaza de ființă, nu pentru cea de stil. De unde înfățișarea consemnativă, declarativă a textelor care alcătuiesc mai curînd un jurnal decît o compoziție abstrasă din materia acestuia. Segmentele aleatorii pe care ni le prezintă ne pun în situația de-a le căuta un liant, trăsăturile unei generalizări. Un astfel de reper
Poezia existenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2506_a_3831]
-
și ale spațiului construit, de ritmuri și de forme, de regimul lor astronomic (diurn / nocturn) și de circulația luminii, artista comunică nemijlocit, citește în profunzime și reacționează în consecință. însă ceea ce rezultă din această relație nu este o simplă imagine consemnativă, fie ea și riguros susținută artistic. Simultan, peisajul este un peisaj al peisajului, cu alte cuvinte o percepție a modelului cu deplina conștiință a faptului cultural. Ioana Bătrânu își edifică, astfel, lumea ei de imagini armonizînd tensiunile venite simultan dinspre
Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10891_a_12216]