8,680 matches
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Fantastic > ÎN PĂDURE Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În pădure... de Dorel Dănoiu Ca în fiecare an, sezonul ghebelor conservate pentru iarnă, cu oțet sau la sare ca să fie acolo, lângă o friptură, începuse. Era împătimit să respecte tradiția păstrată de la bătrâni. Dacă de Revelion nu aveai bureți negri și ghebe, sirop din muguri brad sau de jnepeni pe masă
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
așa, drumurile se abat de la cărare iar busola de la lumină, Nordul de la Sud, iar vestul de la uitare. Si asa picăturile de apă desfac atomii în particule, vorbele -în cuvinte, sintaxa -în ioni. Așa înțelegem cât de repede se scurge veacul conservat în modele atomice și povestiri. THE MESSAGE It was early afternoon, and the computer was searching the nature of seasons în front of bare hands: a house full of guests and pirates, silence with cake and candles. Nice talk. “Bring
LEXEME de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1412243667.html [Corola-blog/BlogPost/369469_a_370798]
-
lucrarea Politica a filozofului grec, partea cea mai ingenioasă a acestei opere monumentale o constituie teoria revoluțiilor. Aristotel pornește de la principiul că cel ce cunoaște cauzele cărora se datorează căderea unui guvernământ cunoaște ipso facto și mijloacele prin care poate conserva acest guvernământ: cauzele reale ale revoluțiilor sântîntotdeauna foarte grave, deși prilejul care la va da naștere poate fi foarte neînsemnat. După filozoful grec, un izvor foarte des de revoluții e lipsa unei clase de mijloc (pe care Stagiritul o consideră
ESEU DESPRE PUTERE (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Eseu_despre_putere_v_.html [Corola-blog/BlogPost/371238_a_372567]
-
atinse de 700 de ani, în timp ce în partea noastră de lume distrugerile s-au repetat uneori la 50 de ani distanță, lăsând în urmă ruine la propriu și la figurat.” Citarea unui astfel de exemplu împlinește elocvența absolută a ceea ce conservă o monarhie și ce distruge sub regimul dictaturii societatea care își fixează preocupările pe baze iresponsabile. Revine în discurs modelul personalităților care au contribuit la configurările lumii moderne, dintre care nu lipsește Majestatea Sa Regele Mihai I. Aurel V. ZGHERAN
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
o clasă mai rezistentă la schimbările politice de la București( desele înlocuiri de domnie, inserția unor elemente străine grecești) precum și la crizele și evenimentele politico-militare care nu ocolesc nici Oltenia. Chiar și în aceste condiții boierimea din Oltenia, rezistă și-și conservă rolul de elită și lider în societate, în administrarea și păstrarea specificului Olteniei, integrând și asimilând elementele noi și reformele sec. XVIII-XIX. Comtinuitatea familiilor boierești oltene fundamentate în Epoca Constantin Brâncoveanu este asigurată și după 1714, până în 1858. Noile familii
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Nico. În anul 2012 aduce în fața cititorilor un nou volum de poezie „Îngerii urcă la cer”. Iată cum o prezintă domnul Nicolae Băciuț în prima carte care a văzut lumina tiparului: Belean Maria Ileana a descoperit virtuțile cuvântului care poate conserva emoția, care poate vindeca nostalgii, care poate mărturisi despre trăiri nebănuite în viața unui om. O întâlnire admirabilă cu cuvântul care zidește. Temele cărții mele erau și temele vieții ei, trăirile din poemele mele se confundau cu trăirile sale. Ceva
INGERII URCĂ LA CER , de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Azi_a_vazut_lumina_tiparului_cartea_mea_maria_ileana_belean_1341463213.html [Corola-blog/BlogPost/344479_a_345808]
-
și gândim acum. Starea actuală a eului nostru și implicit, a lumii noastre e spiritului nostru, poartă în ea vestigiile tuturor stărilor trecute” (Mihai Dinu, „Chronoscopia”, Editura Fundației Culturale Române, București, 2002, p 69). Pe măsură ce trecutul sporește, el se și conservă neâncetat ,“Trecutul ne urmărește în fiecare clipă”. De la implicațiile în miezul acestui existential cu fior de politic, de social, bulversant, contondent, de cele mai multe ori ne obligă a ne refugia spre o treaptă ce a rămas( și va rămâne întodeauna) în
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
sute de ani a lăsat urme și a acoperit aproape în întregime pictura originală. S-au făcut mici restaurări și se vor face altele de ansamblu pentru a scoate la lumină, prin osârdia specialiștilor, pictura originală, strălucitoare, magnifică, păstrată și conservată în cele mai bune condiții. Ar fi mult de vorbit în această direcție, inclusiv pe tema greutăților provocate, printre altele, de costul mare al lucrărilor de restaurare, de fondurile insuficiente alocate de stat în acest scop, de micile donații ale
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1415217335.html [Corola-blog/BlogPost/384068_a_385397]
-
cu ața, cum făcea bâna, nu, acuma o tăiem cu lingura ca-n Franța, așa ar fi de bonton... Fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie rușine cu obiceiurile, cu tradițiile din moși - strămoși și-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde și de-aiurea, că e cool... Păstrați-vă moștenirea, venerați-i pe străbuni, datorită lor sunteți azi lumină și aveți un nume, o țară, un renume... Referință Bibliografică: Snobism / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1486067173.html [Corola-blog/BlogPost/377549_a_378878]
-
Crăciun. - Așa mult? Vrei să susții și examenul? Bravo. Sper sincer că reușești să-l iei. Trebuie totuși până atunci să recoltezi materialul pentru vecinii noștri de la I.A.S. După ce termini îl duci doctorului la el la laborator, să-l conserve până îl predă, spuse Ramona în vocea căreia nu puteai să nu distingi o oarecare răutate. Dacă Săndica revenea la C.A.P. ca ingineră, devenea încă un potențial concurent și, cum era simpatizată în colectiv, mai ales că era frumoasă
CAP. VIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426666746.html [Corola-blog/BlogPost/374256_a_375585]
-
climat, așa cum se știe, de-a dreptul, ostil. Recursul la memorie, într-o vreme când globalizarea plasează un grav semn de întrebare în însăși esența identitară (a noastră și a tuturor) pare că spune ceva despre nevoia de a ne conserva specificul ființei noastre bimilenare. Și asta cu atât mai abitir cu cât, în patria mumă, diriguitorii noștri din București, Brașov, Timișoara, din Oltenia sau Moldova și până în Maramureș sunt din ce în ce mai dispuși să arunce în pierzanie valorile trecutului. Peste șaizeci (60
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. by http://uzp.org.ro/despre-educatie-memorie-uitare-et-quibusdam-aliis/ [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
praznic./ En garde, seniori!” (Poezia „Capitulare”) Poezia dedicată de autoare prietenului nostru, scriitorului Nicolae Băciuț, are un iz testamentar, poeta întrezărind prin poezie modul său de a fi și de a se perpetua după moarte. Dar și de a-și conserva prezentul. Este vorba de o perpetuare spirituală, idée atât de dragă artiștilor de pretutindeni. Chiar și în momentele dificile, nu neaparat de viață și moarte, poeta vede poezia tot ca pe un mijloc de evadare din lumea, care e departe
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Sapte_poeme_neprohibite_cron_al_florin_tene_1367915009.html [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
de la cercetarea geologică și astfel se vede dacă merită să i se semneze un certificat de naștere. Mina Suvarov avea antecedente care s-au descoperit la începerea scoaterii primelor vagonete de minereu. Aici s-a găsit un vagonet din lemn conservat într-o galerie veche. Primele galerii au apărut pentru cercetarea zonei de către echipele de mineri ai ISEM -ului, care pregăteau viitoarea exploatare minieră. Mina Suvarov este amplasată pe Valea Mare în estul orașului Moldova Nouă. Se spune că primele galerii
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Mina_centrala_suvarov_mihai_leonte_1339236267.html [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
ceea ce-l diferențiază pe om de restul viețuitoarelor (voința, emoțiile artistice, limbajul articulat, logica, rațiunea, caracterul, relațiile interumane etc.), ci și cele două instincte fundamentale (de conservare și de perpetuare), prezente cu intensități diferite pe scara întregului viu, instincte care conservă fondul bestial al singurului animal rațional, acel fond care răbufnește când ți-i mai drag de lume (cazul naziștilor) de face praf poleiala civilizației și care alimentează egoismul individual și social, la urma-urmei - firește, între anumite limite suportabile - chiar motorul
CONŢINUTUL FABULOS AL NOŢIUNII OMENESC (UMAN) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1452593871.html [Corola-blog/BlogPost/369067_a_370396]
-
și vremii). Tot aici am avut ocazia să vedem rămășițe de morminte realizate din aur, fildeș și bronz, imagini care îți dau fiori și printre care bântuie, parcă, fantomele trecutilui acestor tărâmuri... Aflasem că unul dintre siturile cel mai bine conservate din țările Mediteranei de Est este situl neolitic Choirokoitia, datând din anul 7.000 î.Hr., situat pe ruta Larnaca-Limassol; bineînțeles că nu am ratat o raită în acea zonă la întoarcerea spre casă, ocazie cu care am mai aflat că
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_7_larnaca_georgeta_resteman_1339162591.html [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
adunată în cei aproape 50 de ani de activitate jurnalistică intensă, continuă și profund angajată”. Faptul că Biblioteca Județeană tezaurizează în arhivele sale cărți și documente ale acestui brav român, face cinste Galațiului, dar și Instituției care a știut să conserve acest patrimoniu național. O altă figură emblematică a locurilor este „Maica Teodosia de Vladimirești” - adică poeta Zorica Lațcu - autoare care a înnobilat literatura spirituală de expresie ortodoxă, cu creațiile sale religioase. Autorul face și o „Pledoarie pentru permanența lecturii” - mai
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Strajer_la_portile_fluviului_cezarina_adamescu_1391006750.html [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
ața, cum făcea bâna, nu, acuma o tăiem cu lingura ca-n Franța, mă rog, așa e de bonton... fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie rușine cu obiceiurile, cu tradițiile din moși - strămoși și-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde și de-aiurea, că e cool... Venerați-vă străbunii! Datorită lor sunteți lumină și aveți un nume, și v-au lăsat moștenire un neam, o țară, un renume... Referință Bibliografică: Snobism / Elena Neacșu : Confluențe
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1485315282.html [Corola-blog/BlogPost/377546_a_378875]
-
oficialități, scriitori, elevi și poporeni. Corul elevilor și corul „plugarilor” au intonat piesa corală „Rugămu-ne-ndurărilor” (versuri - M. Eminescu, muzica - Eduard Caudella) și marșul „La Arme!” (versuri - M. Eminescu, muzica - Liviu Tempea). A fost un moment memorabil, dar ceea ce s-a conservat - și a ajuns până la noi, sunt doar relatările din presa timpului, câteva fotografii - și poemul lui Ștefan Octavian Iosif, pe care merită, ori să ni-l reamintim, ori abia acum, după 111 ani, să-l cunoaștem/lecturăm: Ștefan Octavian Iosif
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93150_a_94442]
-
merită a-l crede? Firește! Pentru Poet, orice-i posibil: „Chiar și singurătatea / am să mi-o las pe pământ / atunci când voi muri...” (Spirit de haiku) În evoluția sa, slăvitul Timp amprentează totul: „Lucrurile și lucrarea lumii / sunt amintiri...” - se conservă-n noi, în minele nostru și dacă ai fericirea - și-n inima celor ce te mai iubesc... Și după... Pentru Nichita, ludicul este hrană spirituală, un mod de-a te juca de-a viața, cu propriul tău eu: „Îmi las
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
a fost cuvânt șuierat printre tâmple: „Băgase cineva cuțitul în o stea / De tot cu raze sângera / De-mi sparse osul de sub frunte...” Pentru Nichita, „Istoria este un mormânt”, în sensul că-n ea (în marea carte a lumilor) se conservă Totul. În ea „se-nmulțesc singurătățile”, iar fiecare trecere se va „risipi” sub câte o „silabă”. Dac-o spune Nichita - putem a-l și crede: „Secunda vieții mele / mi-a luat-o un vultur în plisc .../ Secunda vieții mele / vulturul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/un-calator-prin-cuvinte/ [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
prin mulțimea Ce se răsucește că un șnur Pe încheietura mâinii-mi tremurânde. În-un singur album de familie Mi-am adunat eroii și cu medaliile lor Din tinichea sclipitoare. Nu am reusit sa învățat de la ei Cum să-mi conserv în oțet amintirile Și borcanele de la băcănie Au ocupat deja locul cel mai bun din vitrină. Pe pagina a treia, sus , la dreapta, Se postează anunțul de nastere Pentru că Ziua nădușește în fulgii zăpezii Cu care un dumnezeu ghiduș a
MONADE (4) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1424872314.html [Corola-blog/BlogPost/366001_a_367330]
-
virtuozitatea orchestrelor populare precum „Lăutarii”, „Folclor”, „Mugurelul”, „Frații Advahov” ș.a. Sunt considerate cele mai bune în spațiul românesc. Printr-un miracol, fiind rusificați și interzicându-ne limba și literatura română, tradițiile, horele și doinele, sârbele și bătutele, folclorul s-a conservat la țăranii noștri care nu au frică de nimic, doar de Dumnezeu. Am renăscut, renaștem ca iarba sau floarea ce răsare din asfalt. Dar s-a muncit enorm, cu dăruire, cu fanatism chiar. Eu unul ca să mă afirm, să îmblânzesc
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1438007890.html [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
numai prin varietatea enormă a arborilor masivi și zvelți, ci prin impunătoarea statuie a marelui voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, care parca apăra cu temeinicie întraga alee a scriitorilor, și ele adevărate opere de artă, bine amplasate și bine conservate împotriva intemperiilor. Astfel, pe îndelete am salutat cu respectul cuvenit pe Eminescu, pe Arghezi, pe Creangă, pe Labiș, pe Alecsandri, pe Maiorescu, pe Sadoveanu, pe Vlahuță cât și pe toți ceilalți scriitori. Câteva ore, în după amiaza unei alte zile
ZILE DE OCTOMBRIE LA CHIŞINĂU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zile_de_octombrie_la_chisinau.html [Corola-blog/BlogPost/342508_a_343837]
-
sale existențiale. Oamenii pot emigra ca români și să rămână români. Ana crede că, schimbându-și locul și modul de viață, din româncă devine canadiancă. Realitatea practică a succesului unor emigranți celebri (E. Ionesco, M. Eliade etc.) care și-au conservat românitatea demonstrează că doar astfel se poate păstra echilibrul existențial. Ana-Cristina Stănescu poate rămâne în istoria literaturii ca personaj-tip pentru situația de emigrare tragic ratată, tipul emigrantului inadaptabil intercultural. În cronica sa din „România literară” (2008), Tudorel Urian reține
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
este privită litera azi? GR: Litera, sau exprimarea prin scris este un fenomen absolut necesar pentru om. Oamenii sunt dotați cu curiozitatea/dorința de a se informa, de a învăța, de a cunoaște. Litera oferă cel mai bine prezentarea informației, conservând-o și păstrând-o prin scris în cărți, în publicații, în note, în calculatoare și în alte mijloace de stocare electronică..., pentru accesibilitatea individului actual sau pentru generațiile viitoare. De aceea se scrie atât de mult, de aceea se folosește
DIALOG CU GEORGE ROCA de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 36 din 05 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_george_roca.html [Corola-blog/BlogPost/344922_a_346251]