12,787 matches
-
T.M. l-a surclasat pe adversarul penibil pe plan intelectual. O surprinzătoare evoluție! Arăta acest sarcastic eseu un novice în arta încăierării cu cuvintele, un cugetător care în vremea celui dintâi război mondial se profilase ca un campion al conservatorismului (Considerațiile unui apolitic) . În acel text susținuse ideea evadării din tumult, în favoarea seninei indiferențe, erau gândurile unui nostalgic al elitei, ale unui reacționar. Precizez că în perioada în care se petrece întâlnirea cu A.K., adică în toamna anului 1937, scriitorului
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
se împlinește, cum era de așteptat, la Clemansa Firca, Elena Zottoviceanu, Valentin Timaru, Dan Voiculescu, Laszlo Ferencz). Căutările mai individualizate sunt la Alina Stanciu (Etosul amintirilor lui Enescu și Creangă), Jörg Sieperman (Germania - Colecții iconografice și crearea folclorului), Laura Vasiliu (Considerații finale asupra Simfoniei a V-a realizată de Pascal Bentoiu), Grigore Constantinescu (Privind spre Enescu). Interpretul și pedagogul revin în profiluri de Grigore Bărgăuanu (Enescu și Lipatti), de Serge Blanc (Franța). Emoțională profesionistă, artistică încheierea acelei dimineți cu muzică de
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
dacă e doar o legendă, pentru că tocmai am terminat de citit o carte despre relația dintre om și simbol. Aș fi putut să încep altfel, păstrînd neschimbată ideea, cu un citat desprins din chiar cartea despre care vă vorbesc: ,Orice considerație generală asupra operei simbolice este obligată să pornească de la dubla întemeiere pe care opera simbolică o are în psihicul nostru: nevoia de a vizualiza abstractul și nevoia de a transcede vizibilul". E punctul de pornire al cărții lui Gabriel Liiceanu
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
operând succesive distincții între eul biografic și eul creator, între categoriile binomului vates/artifex, între viziune și imaginar sau între viziune și câmpul realului, între factorii ideali (imaginația, inspirația, visul) și factorii empirici (maladiile, stupefiantele, alcoolul) ca stimuli ai viziunii. Considerațiile exegetului nasc - așa cum e și firesc - anumite întrebări. Viziunea este numai un act generator de lumi, nu este și un act rațional organizator al lumilor generate? Altfel spus: factorii inductivi nu sunt dublați de factori formativi, de tipul miturilor? În
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
laude. Așa că am inventariat cu atenție ce s-a scris și, cînd vom face analiza Festivalului, vom folosi toate părerile care ne pot ajuta ca să avem la anul o ediție mai bună. M-am mirat (și nu prea) de unele considerații, fie răutăcioase, fie nepotrivite. O ziaristă de la ,Gîndul" comentează malițios Festivalul și tema lui fără să fi fost de față. Doamna Mariana Sipoș, care ne-a ajutat mult în relația cu Llosa, afirmă în ,Averea" că marele scriitor n-ar
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
Estul Europei, paradigmatice, n-ar semnifica decît o reducție intelectuală și un minus moral. Totul e să punem corect accentele și să ne dozăm obiecțiile astfel încît ele să nu dezechilibreze imaginea globală. Să relevăm că Vintilă Horia își plasează considerațiile într-un unghi doctrinar precis, cel al conservatorismului. Vocația sa de credincios și de om al tradiției, de reacționar (pe cînd, punctează el, revoluție vine, paradoxal, de la revolutio ,întoarcere înapoi", reacțiune vine, tot atît de paradoxal, de la reactio, ,schimbare"), de
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
Dumitru Avakian Cu decenii în urmă, un temeinic muzician din Rusia care vizita țara noastră și-a exprimat considerația potrivit căreia nivelul culturii muzicale al unei țări este dat de numărul de cvartete de coarde care activează în viața muzicală a locului, a comunității. La vremea aceea, cea a ,obsedantului deceniu" al anilor '50, declarația a apărut ca fiind
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
al talk-show-urilor. Se lucrează la imaginea exterioară, dar nu se ia seama la presiunea sub care se trăiește în interior. În afara serviciilor secrete și a polițiștilor, nici unul din sectoarele cu adevărat vitale pentru destinul țării nu se bucură de vreo considerație din partea puterii. Situația dezastruoasă din spitale, bătaia de joc din farmacii, disprețul ciocoiesc al medicilor din sistemul clinicilor universitare sunt situații obiective ce determină ca tot mai mulți pacienți să moară cu zile. Dacă n-ai bani să cumperi nu
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
financiar, cel administrativ organizatoric, sunt mari. în Europa și în lume, poate numai Festivalul de la Salzburg întrece strălucirea actuală a festivalului bucureștean. Credem că merităm acest lucru. Pentru noi, pentru imaginea noastă în lume. Ambele aspecte sunt de luat în considerație. Pentru noi Festivalul este o fereastră ce înlesnește contactul direct cu marea dinamică a valorilor actuale, de performanță, ale muzicii. Exemplul acestor contacte este important. Am putea învăța multe, noi muzicienii performeri, noi muzicienii comentatori. Festivalul este, în egală măsură
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
îi selectează de pretutindeni pe cei mai buni elevi. în ambele spectacole de la București, o suită de dansatori de ansamblu care intrau în scenă părea o suită de prim balerini, care se dăruiau apoi mișcării deplin. Este de luat în considerație însă și faptul că, în afara darurilor naturale și a disciplinei căpătate în școală, dansatorii acestei companii de stat (dar pe care statul nu o finanțează decât cu 25%) sunt motivați și financiar, aflându-se sub oblăduirea unui impresar American care
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
alde Becali (neam de bișnițari) ce zici?" (forum.softpedia.com); în schimb, abundă utilizările ironic-depreciative în care numele propriu desemnează categoria ("oameni de felul lui...") sau prezintă persoana ca fiind un ins oarecare, căruia nu i se cuvine prea multă considerație (,unul ca..."). În paginile ziarelor și în forumurile de pe Internet, alde este extrem de prezent, contribuind la stilul ironic dominant. Sensul de ,categorie" este evident mai ales în enumerări: ,ar fi avut în componență sigur pe alde Hrebe, Cozmâncă, Talpeș" (anchete
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
de un mare interes. Aici relația Orient-Occident se suprapune cu aceea de identitate-neidentitate. Eseul lui Terrusi preia ca exemplu evident de model literar identitar acela elaborat de E.R. Curtius în renumită să lucrare Literatura europeană și evul mediu latin 3. Considerațiile lui Curtius sunt puse în discuție, în aceste ultime decenii, de studiile post-coloniale, în primis, de lucrările lui E. Said. În mod succesiv, eseul lui Terrusi se deplasează de la planul strict istoriografic la analiza unor cazuri literare deosebit de semnificative sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
principiile securității și apărării naționale formulate clar în acord cu Conceptul Strategic al NATO din 1999 și cu Strategia de Securitate Europeană din 2003. Scopul acestuia este de a identifica măsurile și mijloacele necesare pentru garantarea intereselor naționale luând în considerație valori și principii, analiza mediului de securitate și identificarea riscurilor și provocărilor 32. Sectoarele cărora se adresează strategia națională a Ungariei sunt următoarele: domeniul militar, siguranța națională, respectarea legii, economie și finanțe, dezvoltarea resurselor umane, sisteme informaționale și protecția acestora
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Mihai I vede inacceptabilă situația în care independența Republicii Moldova este declarată, nu și cucerita, "dovadă că pe teritoriul ei staționează o armată antrenată de la începuturi să nu apere interesele naționale. Dacă nu ai o armată proprie, iti lipsește însușirea independenței". Considerațiile monarhului fac, de asemenea, trimitere și la modelul celor două Germanii, ca o regasire firească între granițele Comunității Europene, în contradicție cu modelul românesc; Mihai I concluziona că o eventuală unire nu poate veni decât din interiorul țării 21. Sintagma
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
intereseze în cazul de față. Ideea de political literacy apare pe fondul unor statistici din anii '60 ai secolului trecut privind "implicarea" sau "angajamentul" unor anumite grupe de varsta în viața politică a Statelor Unite 9. Datele au dus desigur la considerații despre raportul direct proporțional dintre "implcarea politică" și "sofisticarea elitelor" sau la generalizări despre felul în care capacitățile politice ale civilizației occidentale au fost antrenate de cotele tot mai înalte ale nivelului de educație. În anii '80, cercetătorul britanic Bernard
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
recunoaștem independența Kosovo. Bulgaria cică se mai gandeste. Înțeleg, deci, că personalul de București-Londra-Washington circulă acum pe ruta Moscova-București-Madrid cu halta la Sofia. Sofia sat, bineînțeles. Kak harașo! Specific nouă (prin politicienii ce ne reprezintă, evident). Am primit și °deosebită considerație° de la frații ruși pentru dupliicitatea nostră. http://limpede.weebly.com/1/post/2008/02/suntem-iasasi-sub-aripa-ocrotitoare-a-rusiei.html Halta la Sofia e ceva...Balcanic. Problema e ce ne facem cu filtrarea de la Budapesta? Că maine-poimanie îi vezi și pe UDMR-isti cerand
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
Eminescu, precum și supralicitarea viziunii asupra istoriei a profesorului Boia, lucru regretat, din știință mea, chiar de profesor, în raport cu generația care mai întâi trage, abia apoi întreabă. I-aș propune lui Bucurenci să afle chiar de la sursă, Lucian Boia, care sunt considerațiile acestuia despre impactul cărților lui în rândul unui anumit public. Dacă e bine că a avut un asemenea impact. Altfel, ca altădată la aiuritice cursuri opționale unde ne amalgamam studenți din diferiți ani, se vor mai trezi să se întrebe
Minunile romanilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82938_a_84263]
-
lucruri de bun simț, dintre care unul mi-a atras cu precădere atenția: Povestea începe cu adevarat doar în momentul gestului decisiv. Pentru care ai nevoie de curaj. Curajul de a-ți învinge prejudecățile și frica de refuz.” Fără aceste considerații, cam nelalocul lor într-un mail, totuși, de PR, sloganul final n-ar fi sunat mai inteligent decât cele pe care le mai întâlnisem în încheierea acestui gen de prezentări. Iar sloganul, care era cam prea puțin creativ, dar suficient
O problemă de ataşament by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83007_a_84332]
-
-și da seama că e penibil? sau mai rău, patologic? hmm... o fi și frustrare la mijloc? cam așa arată Dragoș Bucurenci, te somez să ștergi aberațiile acelui ins inferior, satan claus! Simplă asociere a numelui meu cu astfel de considerații ignare este o crimă de lez-alsitate. l-am șters, vă rog mai semnalati-mi și pe viitor mârlăniile. satan, daca te consolează, pot să-ți dedic câteva versuri dintr-un alt leo (ferre)? se cheamă “merci, satan!”: Pour le prêtre
Despre clipa si despre potrivirea ei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83047_a_84372]
-
Nicolae Manolescu Aceste rînduri nu vor să fie nici o analiză critică (nu i-am recitit opera), nici o evocare propriu-zisă a omului (pe care l-am cunoscut tîrziu), ci, mai degrabă, o înseilare de considerații strict personale inspirate de literatura și personalitatea lui Zaharia Stancu (n. 2 oct. 1902 - m. 5 dec. 1974). Cînd l-am întîlnit, era deja Președinte al Uniunii Scriitorilor, avea aproximativ vîrsta pe care o am eu acum și se bucura
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
fost acel moment, 1810-1812, este o obtuzitate de neînțeles. Cărtărescu, de pildă, consideră epopeea una dintre cele mai sofisticate construcții epice din literatura noastră și, adaug eu, singurul poem care poate sta alături, la orice nivel, de Levantul. Din aceste considerații confuze, asupra cărora ne-am oprit tocmai pentru că le-am găsit semnificative, se poate ușor desprinde o atitudine comună foarte multor oameni implicați în procesul literar de azi. Îndârjirea unora în a nu reconsidera literatura de până în 1989 ține mai
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
No-belul pe care avea să-l primească mulți ani mai tîrziu". Litota e e-videnta: Cela și-ar fi calculat la rece gestul de dizidenta, pentru a-și spală păcatele și a obține gloria unui premiu politizat. Țindindu-se probabil la asemenea considerații, Jaime Campmany afirmă, în rubrică să din cotidianul ABC, că autorul cărții despre Cela "acoperă rană provocată de lance cu o pumn mare de trandafiri parfumați", "insultînd prin intermediul ditirambului". Cred că Jaime Campmany exagerează, lăsîndu-se contaminat de maliția lui Umbral
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
proprii. Dar asta înseamnă, dacă ne gîndim bine, că jurnalul precede existenței pe care o consemnează: metaforic vorbind, autorul Părului Berenicei credea, probabil, că viața omului este dinainte scrisă. O machetă misterioasă o conține înainte de a se realiza. Astfel de considerații nu sînt fastidioase cînd ne referim la un autor ca Radu Petrescu. El intră în categoria, destul de rară, a scriitorilor inteligenți și care reușesc să spună lucruri foarte interesante despre literatura lor și despre literatură în general. De cîte ori
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
mărunte, a unor întîmplări în care au fost implicate deopotrivă mari personalități ale artei românești ca Tonitza, Pallady, Eustațiu Stoenescu, Ressu, Dărăscu, Steriadi, Catul Bogdan, Ciucurencu etc., și mărunți politruci ai deceniilor cinci-șase, conferă pasajelor o autentică forță epică, după cum considerațiile despre artă, despre actul creației, despre limbaj și despre tehnici, ridică discursul la cota înaltă a unor adevărate cursuri academice. Puterea de admirație și limpezimea judecăților, rigoarea travaliului și trăirea utopică, modestia reală și profundă, alături de inflamarea ingenuă a unui
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
și notează scriitorul din zilele vieții sale e gratuit, estet, eterat, livresc sau ludic. Pentru că există în aceste jurnale un ecou al vieții reale, istorice, pe care cititorul atent îl poate auzi și care poate spune mai mult decît toate considerațiile și interogațiile scriitorilor "realiști" ai epocii. Avem așadar în față jurnalul uneia dintre cele mai teribile perioade ale istoriei României, anii 1946-1956. Nu doar norii fac obiectul observației scriitorului, ci și oamenii, lipsurile, sărăcia, degradarea. în 1946 mai ales se
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]