364,792 matches
-
la care țin enorm (nu-i mai nominalizez, se știu ei bine), cunoștințe pe care le respect și le prețuiesc, oameni față cu care am raporturi decente, de respect reciproc, dar știu și destui care mă detestă sau chiar mă consideră antisemit. Prin ce se deosebește spiritualitatea iudaică de cea creștină? Care sînt elementele de bază ale unei posibile viziuni evreiești asupra lumii (contemporane)? Cum răspunde Tora, vechea învățătură ebraică, provocărilor contemporaneității? Iată doar trei întrebări fundamentale la care îndeobște se
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
lungi și grăitoare citate. Stăpînește un clasicism al metodei: fără excese tehnice, dar cu rigoare absolută. Cartea Mihaelei Mancaș urmărește tehnicile și funcțiile pasajelor descriptive din proza românească, începînd cu cronicarii, oprindu-se mai ales asupra secolelor al XIX-lea (considerat "secolul descrierii") și al XX-lea și ajungînd pînă la contemporani - Agopian, Cărtărescu, Groșan ș.a. Sînt prezentate principalele tipuri descriptive - portretul, peisajul, topografia și cronografia, descrierea operei de artă și cea a obiectelor (ultima, cu o frecvență destul de redusă în
Tablouri în mișcare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11234_a_12559]
-
și pamfletul ca abordări de dicționar, Dan C. Mihăilescu (în Idei în dialog, nr. 1-2/2005) a vorbit despre ,neacceptarea adevărului politic infam din biografia autorilor și biografia operei" ca de un ,lavaj politic al biografiilor vinovate, în numele valorilor estetice", considerînd că ,învăluirea în eufemisme a unor destine și opere literare constituie o practică la fel de non-academică... În numele lui Ťcele rele să se spele, cele bune să se-aduneť, se falsifică istoria, se trunchiază și trafichează adevăruri incomode, se manipulează biografii." Paul Cernat
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
e sectorul de literatură contemporană, cu multe inconsecvențe, lacune și disproporții". În fine, un ultim efect, nu și cel mai puțin important, al tuturor viciilor de procedură, y compris și de componență a colectivului este cel legat de aspectul tehnic, considerat de M. Anghelescu punctul de ,coerență interioară și de unitate metodologică" al unui dicționar. Or, ce constată comentatorii: cazuri de bibliografii selective, incomplete sau neactualizate (la Budai-Deleanu, de pildă, e un gol bibliografic de vreo 15 ani), haotice (unele titluri
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
soră, Carla, animată de cutezanța descrisă în cărțile celor doi frați, a vrut să facă în viață la fel. Venind în vecinătatea flacării a ars. Enigma sinuciderii ei îl urmărește pe T.M. El demontează mai târziu impasul Carlei, care se considera o comediantă, nu avea însă în fond vocația teatrului. Totodată nu mai poate aluneca în prozaic și mediocru. Nici în amor nu izbutește să împace năzuința de a ieși din convenție cu inaptitudinea de a se împotrivi la presiunea mediului
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
a apărut sigla TVR 1-ului și doamna Eugenia Vodă ascultându-l cu ochii măriți pe domnul președinte Traian Băsescu, care spunea râzând cu mare veselie: doamnă, eu port întotdeauna cu mine următorul și sfântul principiu marinăresc: eroarea comandantului este considerată voia Domnului. Niciodată un comandant, dacă nu este băut în momentul în care face o eroare de navigație și pune nava pe uscat sau generează o coliziune, niciodată nu este judecat"... -Asta să însemne că precum pre mare așa și
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
a face timpul suportabil. Altfel cum să reziști teribilei sale apăsări? În momentul în care rîdea avea convingerea că adună toată risipa și împrăștierea universului și le mîntuie prin hohotele sale. Era acesta sensul soteriologic al veseliei și de aceea considera că a rîde e mult mai important decît a jeli" (pp. 153-154). Ca și celelalte romane ale lui Dan Stanca, Mila frunzelor are ca subiect debusolarea omului în perioada tranziției. Toate valorile au fost pervertite, dizidența stă la masă cu
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
balamalele existențiale crăpau dracului, creierul meu devenea un mare amfiteatru plin cu cititori virtuali și numai așa puteam să scriu și scriam. Da, domnilor, noi poeții sîntem de fapt niște fecundători, un fel de tăurași de montă cu pedigri. îi considerăm cantități neglijabile pe cititori, dar sîntem gata să ne dăm peste cap, să ne punem tichia de claun cu clopoțel ca ei să ne audă, să ne accepte invitația, să ne vină în pat, să se iubească cu noi și
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
foarte frumoasă, care sună așa: ,qui accroît la science, accroît ses douleurs", cu alte cuvinte, cu cât studiezi mai mult, cu atât devii mai inteligent, și deci mai nefericit. Poate că mă simțeam foarte aproape de acest gând. Eu nu mă consider foarte inteligent, dar simțeam că devin mult mai nefericit înțelegând anumite lucruri, și astfel, pornind de la acest citat, mi-a venit ideea romanului. LVR: Este o idee îndrăzneață, iar autorul cărții trebuie să fie o persoană foarte inteligentă, pentru a
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
cu o necesară analiză stilistică, realizând astfel o rodnică îmbinare a planurilor filologice ale cercetării. Scriind cu patimă, cu o pasionalitate inevitabilă în pamflet, Arghezi a stârnit patimi, reacții disproporționate și adversități. Destul de greu de situat teoretic, aș înclina să consider pamfletul o specie a genului oratoric, cu toată preponderența caracteristicilor lui scripturale, căci, în mod deloc paradoxal, pamfletul cizelează scriptic un proiect de oralitate, fiind, în fond, un aspru rechizitoriu cu o țintă precisă și un public imaginar foarte apropiat
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
atunci când e vorba de literatură. Caracterul elaborat al viziunii estetice vine oare în contradicție cu caracterul spontan, natural, atât de des subliniat de exeget, al viziunii profetice, religioase, onirice, maladive sau narcotice? Nu este oare dicteul - transcendent-religios, spiritist sau poetic -, considerat natural și spontan, fără nici cea mai mică suspiciune, una dintre cele mai mari farse din istoria psihologiei și a literaturii? Se câștigă oare dimensiunea estetică a unui text vizionar, fie că e vorba de poezie, fie că e vorba
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
EF - Poezia în America, ca pretutindeni în lume, este împărțită în poezia tradițională și ceea ce, în lipsa unui termen mai bun, e denumită poezie de avangardă. Poezia tradițională a reinventat forme, idei și sentimente convenționale. Dar poezia de avangardă sau inovatoare consideră acest lucru total inadecvat. LVR - În licee și universități, profesorii îi învață pe tineri să iubească poezia? EF - Foarte bună întrebarea. Când eram la liceu, era vremea unui Gainsborough, a unui Kerouak, ceea ce nu mai e cazul astăzi. Există poeți
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
convinsă că elita comunistă era formată din imbecili. Fals, demonstrează din nou filmul. Ideea de a folosi membri cu tradiție în PC ca unelte de propagandă, determinându-i să se auto-învinuiască și apoi fixându-le culpa pe peliculă, un mediu considerat pe atunci eminamente obiectiv e una suficient de ingenioasă pentru a fi demnă de angrenajul bine uns al propagandei naziste. Pe de altă parte, Reconstituirea e de o naivitate strigătoare la cer și mă întreb - cum au făcut-o și
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
Poate nu e relevant acest fapt și, desigur, nici nu reprezintă întotdeauna un criteriu infailibil, dar cinci din cei șase scriitori basarabeni care au primit, după 1990, Premiul Uniunii Scriitorilor din România - un premiu care chiar contează - sunt autori postmoderni. Considerăm tendențioase și pline de rea credință și alte afirmații ale Dvs. din pamfletul mai sus menționat. Bunăoară: ,Tocmai reprezentanții acestei gălăgioase și nerușinate elite sunt cei care atacă pe toate personalitățile, ei sunt cei care pe ambele maluri ale Prutului
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
beneficiat de frumusețea și bogăția limbii române", însă ajungeți în cele din urmă să afirmați: Buna stăpânire a limbii române nu-ți conferă în mod automat și talent. La București, bunăoară, țiganii necărturari vorbesc minunat românește, dar ei nu se consideră scriitori, nu se consideră crema culturii românești." Și noi care credeam, domnule Vieru, că a scrie corect și cu bună credință românește înseamnă a-i cinsti pe clasici, a cinsti marile valori spirituale ale neamului românesc! Ne nedumerește insistența cu
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
bogăția limbii române", însă ajungeți în cele din urmă să afirmați: Buna stăpânire a limbii române nu-ți conferă în mod automat și talent. La București, bunăoară, țiganii necărturari vorbesc minunat românește, dar ei nu se consideră scriitori, nu se consideră crema culturii românești." Și noi care credeam, domnule Vieru, că a scrie corect și cu bună credință românește înseamnă a-i cinsti pe clasici, a cinsti marile valori spirituale ale neamului românesc! Ne nedumerește insistența cu care țineți să ne
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
ne-a dat viață tuturor este ,o groapă"?!! în ,P.S."-ul aceluiași pamflet insistați să fie republicată în ,L.A." o ,tabletă sclipitoare", selectată chiar de Dvs. din presa bucureșteană, dând-o drept model de atitudine față de ,elitele valahe". Noi însă considerăm această tabletă (,Mare, mare de tot" - Răzvan Ioan Boanchiș, în ,7 Plus") drept o nouă formă de barbarie proletcultistă. Inspirați de asemenea mesaje, ortacii lui Miron Cosma au maltratat și umilit intelectualii pe străzile Bucureștilor, îndepărtând România de lumea civilizată
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
în gândire poate fi pe placul Dvs. Domnule Grigore Vieru, în acest context, dar ținând cont și de faptul că în același articol-pamflet menționați că ,în antologia poeziei basarabene, pe care în sfârșit, o finalizez, am acordat postmoderniștilor spațiul cuvenit", considerăm o onoare plină de umilință pentru noi și o ipocrizie din partea Dvs. includerea unor texte postmoderniste în antologia la care lucrați. Prin urmare, noi, subsemnații, în eventualitatea că am fost selectați pentru această Antologie, vă aducem la cunoștință că refuzăm
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
am fost selectați pentru această Antologie, vă aducem la cunoștință că refuzăm categoric să facem parte dintre autorii antologați, ceea ce înseamnă că nu cedăm drepturile de autor pentru editura ce urmează să tipărească Antologia. Domnule Grigore Vieru, vă rugăm să considerați această scrisoare deschisă drept expresia unei solidarități a generației noastre, o generație pe care Dvs., se pare, o urâți și o disprețuiți consecvent, dincolo de vorbele cu care uneori, strategic, ați încercat să lăudați pe unul sau altul dintre noi. Vă
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
cu siguranță, interesul pentru actul muzical artistic, domnul Stelian Tănase; în paginile unui cotidian central, domnia sa aprecia că Bucureștiul nu ar dispune nici măcar de o unică sală de concert cu acustică convenabilă; ...aruncând astfel o anatemă asupra întregii manifestări festivaliere; ...considerând - ca atâția alții dintre cei din jurul nostru - că ne pricepem la orice, că putem comenta public orice. Să amintesc faptul că Bucureștiul dispune de două săli bune de concert? Mă refer la sala cea mare a Ateneului Român, cu o
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
la fel de dezinvolt în mai multe limbi, în mai multe tradiții culturale... Ceea ce gândește, ceea ce scrie și ceea ce va face în fruntea Institutului Cultural pentru crearea unor punți spre alte societăți, spre alte culturi, spre intelectualii din alte culturi poate fi considerat menirea unui intelectual cinstit, integru: aceea de a combate prejudecățile, de a combate opțiunile provinciale, limitate, caracteristice pozițiilor naționaliste și să pună în locul lor o viziune deschisă spre universalitate, cea mai bună modalitate de a lupta contra stereotipurilor, a locurilor
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
în care au trăit în exil. E vorba de Eliade, Cioran, Ionescu, pentru a cita doar aceste trei personalități ilustre, dar mai este și Tristan Tzara, mai este și Brâncuși. Eu cred că este foarte important ca scriitorul să se considere cetățean al lumii, cei trei pe care i-am menționat au reușit să fie și prin aceasta nu au sărăcit România, dimpotrivă, au îmbogățit-o, i-au conferit cartea de vizită a unei culturi care poate produce creatori, cercetători sau
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
despre ceea ce este și ar fi să fie, despre ce a fost și n-a fost să fie, despre acel ce va fi fiind, din lucruri, care Ťde n-ar fi nu s-ar povestiť." (Sentimentul românesc..., pp. 89-90) Noica consideră de aceea că semnificația fundamentală a basmului trebuie tălmăcită în sens ontologic. O interpretare ontologică presupune întâi de toate o viziune ontologică determinată, căreia piesa literară să i se plieze. Sintaxa situației este similară celei heideggeriene: așa cum fabula grijii era
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
mai important cu cât el este mai mascat de caraghioslâcul și de comicul său. Interpretarea lui Dragomir vine așadar să ne atragă atenția asupra acestui mesaj, asupra acestui tâlc care zace ascuns, sub aparența rizibilului, în comediile lui Caragiale. Putem considera așadar că în acest aspect rezidă o anumită similaritate cu cel de-al doilea Heidegger, cel care vede în dialogul cu poeții tălmăcirea unui sens esențial și ascuns. În sfârșit, să ne întrebăm un ultim lucru: în vederea a ce întreprinde
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
nu se întâlnesc pe același culoar ideatic, pentru că unul scrie despre modernitate, celălalt despre modernism, dar temele nu sunt doar tangente, ci sferele lor se intersectează. Premisa cărții lui I. B. Lefter este proiectarea unei perspective postmoderne asupra modernismului românesc, considerat epuizat. Pentru H.-R. Patapievici modernitatea nu este nici pe departe epuizată și alimentează în continuare postmodernitatea (v. Omul recent, p.447-450); ar fi o întrebare dacă modernitatea, rămânând deschisă și productivă, e compatibilă cu un modernism literar închis - dar
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]