259 matches
-
cu devoțiune. Dar personalitatea robustă a lui Gellu Naum nu pregetă a se diferenția de generalitățile doctrinei la care a aderat ca și de modelele stricte ale personalităților ce-au constelat-o. Fenomen inevitabil. Nemulțumindu-se a fi un simplu conspect al avangardismului sans frontières, un depozitar al clișeelor sale, poetul român a dezvoltat o meditație susținută a producției poetice practicate, fapt ce răspunde autoreflexivității textului literar modern, interesat nu numai de modul productiv intrinsec, ci și de confruntarea cu "planul
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
lui Tudor Arghezi (1946). Capital pentru concepția lui Șerban Cioculescu despre poezie ni se înfățișează eseul său intitulat O privire asupra poeziei noastre ermetice, cu care se deschide volumul Aspecte lirice contemporane (Casa Școalelor, 1942). Avem a face cu un conspect de bun simț și deopotrivă penetrant asupra fenomenului liric modern, care, pe de o parte, înregistrează o înaltă cotă de înțelegere datată, iar pe de alta - de ce să nu recunoaștem? - se deschide actualității cu semnificații cvasiintegral nealterate. Exegetul pornește de la
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
de propria-i identitate. Actul intelectual nu e unul de eliminare, ci de cuprindere tolerantă a tot ceea ce constituie ființa eterogenă. O acută "conștiință de sine" se silește a îmbrățișa integralitatea stărilor existențiale (e un excelent antidot împotriva uscăciunii, a conspectului noțional), evoluînd pe o scală generoasă a tonalităților, de la tandrețe (o tandrețe îndeobște aspră, din teama de-a nu cădea în sentimentalism) la ironie și sarcasm: "Vine-o vreme cînd îmi dosesc limba în gură,/ cînd o pun la rece
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
dictează sentințe disprețuitoare asupra caracterului modular, aparent lipsit de țintă al activității în chestiune, asupra structurii sale de eseuri în adiționarea cărora "povestirea nu există, asupra năzuinței savantului de-a "atinge culmi către care știința n-are drumuri. Sau în conspectul lui Ovidiu Pecican: "Cum se vede, sub pana lui Iorga pînă și aspirațiile înalte devin defecte. Dincolo de recunoașterea corectă a atîtor merite, critică lui Iorga e dominată de prejudecată conform căreia înzestrarea deosebită, elanurile și proiectele hasdeene redutabile au fost
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
pe Umberto Eco să remarce cu ironie: "Îmi dau seama că folosesc probabil termenii «modern» și «postmodern» cu totul altcum decît ceilalți. Și totuși, tocmai asta e o atitudine cu adevărat postmodernă, nu găsiți?". Mircea A. Diaconu ne oferă un conspect al atît de lunecosului postmodernism, pe care același Eco îl caracteriza drept "cel mai recent passe-partout terminologic", un termen "bun à tout faire", perfect avizat asupra labilității terenului pe care se situează. Și atractiv printr-o anume "sinceritate" speculativă care
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
cazuri a fost suficient să recurg la un singur subiect pentru a descrie desfășurarea acțiunii. Traducând pe plan narativ, rezultă că legenda urbană se dezvoltă pe seama actelor unui singur personaj, acesta, însă, clar definit. Mai apoi, constat și că majoritatea conspectelor mele se structurează ca o relație de adversitate, ca și când partea a doua a întâmplării pare neașteptată și nefirească în raport cu ceea ce a precedat-o. Jocul dintre debuturile în calma realitate imediată și finalurile în senzaționalul scandalos ori în excepționalul de sorginte
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
nedumeri, sîntem în măsură a presupune marea iritare produsă de considerațiile "eretice" adresate de Cornel Regman unor autori în viață, deprinși nu o dată cu univocitatea elogiului ce s-ar cuveni a îmbrățișa totalitatea textelor pe care le-au publicat. Un dens conspect al opiniei asupra lui Marin Preda sună astfel: "Aproape fiecare din cărțile sale de la Intrusul încoace se vrea dezvelirea unui organ lezat sau incizarea în dreptul cîte unui segment esențial sau al unor centri sensibili ai organismului social-moral. Rezultatele nu s-
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
din conlucrarea a trei surse: cronica lui Ureche, tradiția populară și spiritualizarea biblică (p. 273). Ca și Arghezi, V. Voiculescu este scos de sub incidența unor erezii de interpretare (p. 276-320), asupra cărora nu mai am cum să insist în acest conspect. Excursul istoric al lui Al. Andriescu se încheie cu analiza stilului psalmic al lui Blaga (p. 321-334) și cu evidențierea notelor postmoderne (ironice și autoironice) din psalmii lui Ștefan Aug. Doinaș (p. 335-343). E o călătorie savantă prin istoria literaturii
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
mai cuminte/ alaiu-atâtor stihii, mai fără de ecou,/ deodată se răstoarnă, deodată-și ies din minte/ un milion de lucruri și-nnebunesc din nou...// sosește-o oră a serii tâmpită ca un bou" (cu coarnele-n fereastră și coada răsucită). Un conspect critic al creației lui Ion Caraion poate dezvălui caracterul metodic al negativului, structura nihilismului, organizarea anarhiei, dacă putem vorbi astfel. Degradarea începe cu vârfurile consacrate ale lumii, cu imaginile mitologice. Narcis e înnămolit în decrepitudine fizică, în somnolență, în suspendarea
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
în picioare și, în același timp/ culcat?ť Pînă ce am// ajuns să regret și binele și răul, în aceeași/ măsură" (La sfîrșitul căinței). Notificarea crizei dobîndește un caracter sistematic. Vîna de prozator care stă la baza discursului propune un conspect articulat al ansamblului, în pofida asocierii elementelor disparate, limbajului aleatoriu, frazării sincopate. Poetul dă impresia că inhalează în fiecare din textele sale atmosfera întregului convulsionat, așezat sub semnul luciferic al pierzaniei. Luînd în colimator prezentul, săgetează cu sarcasm interminabila, demagogica, repulsiva
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
de presupus pedantism) va fi obligat să se apropie de patrimoniul filosofiei germane, ca să ia cu adevarat urma bătăilor de aripă metafizica din Luceafărul și tot restul. Arhiva manuscrisa, încredințată postum Bibliotecii Academiei, conține dovezi revelatoare; zeci de pagini de conspecte din Schopenhauer, din Kant, din Hegel, aproape cu un zel de ucenic - și, concomitent, fișe ale unor meditate lecturi moderne, Dilthey, Cassirer, Wölfflin, Simmel, prin care descoperă, cel dintîi la noi, noile orizonturi oferite de disciplină morfologiei culturii, gata să
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
dacă frazele sale brutale la adresa unui cărturar cum puțini mai sînt azi la noi n-ar fi expresia unei orbiri partizane. Faptul că M.P. vede în scrierile lui Z. Ornea doar "un hățiș de truisme, sofisme, barbarisme, lingușeli, minciuni și conspecte înguste din Xenopol, Maiorescu, Zeletin sau Lovinescu" dar nici o idee - are efect de bumerang. Buldozerul retoric năpustit asupra construcțiilor solide ridicate de Z. Ornea pe terenuri adesea virane e de cauciuc moale, iar spectacolul - stupid. "Oricum, a scrie despre Z
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
altele existența unei "literaturi sovietice" sau, prin extensie, "realist-socialiste", valida în planul valorilor, ca și "superioritatea" comunismului în raport cu nazismul. Contraargumentele noastre se văd acum substanțial îmbogățite de paginile sobre, clare, convingătoare ale d-lui Mihai Zamfir, care alcătuiesc un excelent conspect al criticii comunismului. Infrastructură lor de atentă documentație le acordă un aer inebranlabil. Am recomandă lectură lor tururor celor atrași de problemă, atît cititorilor scutiți de preconcepții totalitare, cît și - de ce nu? - nostalgicilor ideologiei, în speranța că aceștia își vor
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
încerce să-și ridice capul. In ceea ce meterez de volume grele în limbi CGM: Activitatea mea în mă privește, mi s-a interzis accesul străine, scriind de mână fișe și România a fost canalizată exclusiv la laboratorul dela Catedra de conspecte pe care să le poți lua către petrochimie, specialitate a Tehnologie Organică. Datorită însa acasă. Noroc că fiecare știam cel chimiei organice, care era pe atunci prietenilor mei dela Catedra de puțin două limbi și că puteam înfloritoare, devenind fala
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
lă , aș i j de rea aceea Poetului - Titu Maiorescu și I. L. după ce a citit în ziarul „Timpul” eminesciană”. (apud. G.A.) Caragiale, Ion Creangă. Nu în puține elogiile poetului aduse bărbăției Ca să-și urmeze calea unui cazuri, realizându-se conspecte armatei române care a trecut Dunărea demers sobru, cu argumente despre reverberaț i i le operelor în războiul din 1877, după ce oficialii peremptorii, George Apostoiu se acestora după 1900, până departe la conservatorilor se împotriviseră fățiș luminează mărturisit scriind apodictic
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
telurism) trunchi romantic, pe care s-au altoit diverse influențe, unele de natură a-l domoli (estetismul parnasian), altele acutizîndu-l (naturalismul). Fără a aduce o perspectivă subliniat nouă asupra lui Macedonski, scrierea lui Nicolae Oprea reia datele cunoscute într-un conspect inteligent și nuanțat, pe urmele, în primul rînd, ale lui Adrian Marino, dar și ale altor exegeți ai poetului. Tonul este perfect echilibrat, salubru, evitîndu-se orice partizanat, orice exagerare "favorabilă". Dosarul macedonskian apare scos de sub incidențele umorale, adus în fața instanței
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
drept un tip de visător specific, de aristocratică notă, cu tangențe la autoanaliza cavalerească a lui Pierre Bezuhov și la torpoarea cețoasă a lui Oblomov. Lucrul prea susținut îl indispune. Nutrește măgulitoare îndoieli cu privire la personala-i relevanță: "Am lăsat baltă Conspectul despre basm, nu-l voi scrie niciodată. Miile de fișe mă resping prin masa lor. Și m-am întrebat de-a dreptul: am eu atîtea lucruri originale și importante de comunicat? Erau simple Ťplăceri de lecturăť, iar o carte de
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
de relativități”. Nu cumva Nicolae Iorga atribuia înaltele calități savantului Moses Gaster, luându-se și pe sine în calcul? Ceasornicul „îndreptărilor” istoriei începuse să bată strâmb, premonitoriu și pentru el! Deci, care ar fi secretul literaturii comentată de mine prin conspecte critice? Termenul ar trebui să fie ori nu cu ghilimele?! Ca să nu formulăm un răspuns categoric - da sau nu, apelez la precizarea autorului de pe coperta a IV-a: „Istoria „secretă” a literaturii române încearcă să recupereze opere uitate (1), abandonate
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
asumat, în demersul său editorial de țintă înaltă, elevată. Putem plasa în domeniul reușitei sale faptul că ea a făcut un slalom inspirit printre ,,jaloane’’ extrem de periculoase, care i-ar fi putut cantona volumul la nivelul unor simple speculații sau conspecte pe teme de interes major, pentru un intelectual veritabil. Iată câteva dintre aceste ,,jaloane’’, de care autoarea a ținut cont, le-a evaluat cu inteligență creatoare, le-a asimilat și le-a valorificat fără a lăsa vreun moment impresia că
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
prezentare a antologiei lui Marin Mincu sunt mai utile, după părerea mea, dacă încearcă să ofere o explicație a metodei, a criteriilor de selecție și a conceptelor cu care lucrează decât dacă se referă exclusiv la tabloul preferințelor. Încerc un conspect, nu ușor de realizat, pentru că autorul antologiei consideră anumite idei de la sine înțelese din alte cărți ale sale sau le explică pe parcurs, nu de la început. Metoda de interpretare a poeziei, vehiculată cu consecvență de Marin Mincu, este o combinație
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
Nu alta e situația câtorva - deloc puține - dintre cărțile profesorului Paul Cornea. Observația nu e numai-decât nouă. Ea se regăsește, infiltrată difuz sau notată explicit, în toate verdictele publicistice care au încercat, timid, în timp, să depășească faza obligatorie a conspectului. Restrictivul dosar de presă care însoțește, de pe ultima copertă, această ediție secundă din Originile romantismului românesc e o dovadă de necontestat. Mircea Anghelescu, Nicolae Manolescu, H.-R. Pata-pievici și Mihai Zamfir glosează pe rând, excelent și inevitabil, în jurul acestei evidențe
Anxietatea diferenței by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8395_a_9720]
-
vârstă.” Apreciem: n-a zis bătrâni. Suntem în scurtul anotimp dintre iarnă și vară. Mi-am reluat plimbările spre parcul Ioanid. Dinescu nu glumește. Credeam că gătește numai la televizor, dar l-am găsit în bucătărie, curgând apele pe el. Conspect. Cultura franceză: „Expresia înaintea Naturii. Suntem în fața unei culturi a formei care acoperă forțele elementare...” Cultura franceză a înăbușit „clocotul primar” al omului. Nimic shakespearian în ea. A cultivat numai imanența, dar a cultivat-o în adâncime. Nu are deschidere
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4233_a_5558]
-
pentru a înțelege evoluția unor evenimente istorice, cauzele lor, consecințele determinate de cauze și evoluții. Lectura este absolut necesară și presupune obiective precise: selectarea celor mai importante informații istorice și prelucrarea lor sub forma unor planuri de idei, a rezumatului, conspectului, referatului, recenziei, sintezei, analizei și formarea de deprinderi de a studia, prin etape de lucru și de relaxare. Intercalarea studiului cu plimbări și activități fizice creează posibilități optime de lecturare cu randament intelectual maxim. De asemenea, „ca să înveți să citești
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
seriozitate impersonală și lipsită de grimasele spiritului ludic. Iată un posibil motiv pentru care studiul semnat de Catrinel Popa (distins cu premiul de debut "Ioan Petru Culianu" la concursul de manuscrise al Editurii Polirom) nu se pretează atât lecturii, cât conspectului. Deliciile intelectuale există, dar cumva uscate, neajutate nici de cine-știe-ce artificii de stil, nici de speculațiile eseistice pe zeci de pagini, nici de forfanteriile deprinse din exercițiul gazetăresc. Mult mai aproape de adevăr găsesc că se află varianta care ia în
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
atras atenția însemnările de fină nuanță ale preotului năsăudean Ioan Pintea, titularul unei rubrici ("Însemnările unui preot de țară XLVI") pe care Cronicarul o citește regulat cu neobosită atenție. În fine, studiul istoricului Ion Papuc ("Reacția păgînă împotriva creștinilor. Un conspect"), aducînd un strat de erudiție care, adăugat la tonul sobru al mai tuturor articolelor din acest număr, face ca revista Convorbiri literare să fie ceea ce știm deja cu toții: un prilej de plăcere estetică și o mostră de seriozitate culturală. Din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]