109 matches
-
oricît nu l-aș iubi pe G., nu-mi face plăcere să le notez. *Tatăl lui Gelu a fost parcă mai coerent decît în alte dăți. Ceea ce spune concentrează ore de reflecție în singurătate. Uneori regret că nu-l pot „conspecta” pe loc. Azi a început prin a-mi vorbi de Creator: „Creatorul a făcut un om, nu lumea, care e multiplicarea, adesea în forme nereușite, a omului inițial”. „Tot ce există e nesigur, în permanent dezechilibru, disputat de Bine și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pot pune și note) - (minute) Ce face profesorul? Ce face elevul? F. Evaluarea formativă (se mentionează metoda și instrumentul sau proba prin care se realizează evaluarea). Ce face profesorul? Ce face elevul? G. Asigurarea transferului (tema pentru acasă + bibliografie de conspectat - dacă e cazul) = (minute). Ce face profesorul? Ce face elevul? H. Itemi pentru autoevaluare și probleme de reflecție (sarcini de muncă independentă) Structura scenariului didactic al lecției Definiția: Scenariul didactic sau structura unei lecții este o descriere anticipată a felului
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
Tega - Canada. O susținută corespondență și o Îndelungată colaborare la revista Fundației dezvăluie un intelectual de excepție cu o imensă operă literară și de cercetare consacrată istoriei, artei și folclorului aromânilor. Studiile sale sunt rezultatul unei munci titanice pentru a conspecta din mii și mii de pagini din autori străini care amintesc tangențial sau explicit despre aromâni. El nu este doar un neobosit culegător de știri. Este o inteligență scânteietoare, pătrunzătoare, ce pune În conexiune noianul de date disparate spre a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
o plachetă de versuri. - Gheorghe Călinescu - învățător, pentru scurt timp director, a îndeplinit funcții importante legate de viața culturală. Organizarea bibliotecilor din fostul raion Bacău și din alte părți se datorează și muncii pasionate a învățătorului Călinescu. A consultat și conspectat un volum apreciabil de lucrări pentru o monografie a satului Lunca, în colaborare cu Olimpia Bădăluță. Nu am reușit să obțin o fotografie a învățătorului Călinescu de la fiica sa, medică în Bacău. Ar fi meritat să ocupe un loc mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
normele limbii literare, de regulile de ortografie și punctuație. în școala se formează deprinderea de a munci cu cartea, de a face însemnări, de a lua notițe, de a extrage idei dintr-un text, de a ie dezvolta, de a conspecta și rezumă, de a sistematiza idei și cunoștințe, de a prelua un scurt mesai oral, de a redacta o lucrare folosind informațiile acumulate. Toate acestea vizează dezvoltarea aptitudinilor lingvistice ale elevilor în vederea îndeplinirii obligațiilor școlare. Folosirea corectă a vocabularului de către
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
reciti (2); a redacta (2); relaxa (2); a scrie (2); scris (2); studiu (2); ziar (2); a acumula; acumulare; aer; agonisi; aprofundare; artă; auzi; aventură; aventuri; banc; boboc; bogăție; caiet; cartea preferată; călători; a călători; ceva; a citi; cînta; compune; conspecta; a controla; culege; a cultiva; a se cultiva; cultivat; cultura; curs; dar; delecta; depresie; descifra; a descoperi; dezvolta; a se dezvolta; a se documenta; documentat; dobîndi; drept; educa; elevi; a evalua; examene; expresiv; a face cunoștință; facultate; fain; fericirea; fruct
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și Ghimeș-Palanca, le sunt complet necunoscute multe contribuții critice postdecembriste. Reperele critice și bibliografia (lacunare, arbitrare, sectare) din anexele volumului III sunt mostre ridicole de incompetență. Cu totul inutil, nota asupra ediției alunecă în considerații puerile despre opera lui Rebreanu, conspectând în două pagini din trei cunoscuta mărturisire din Cred. Comentarii deștepte adaugă: "Variantele reproduse de noi dovedesc faptul că, în zona practicii scrisului, primează intențiile estetice și etice" (p. LXXI). Dar ce alte intenții ar fi putut prima? Variantele reproduse
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
i-o cunosc colegii de serviciu. Tânărul devine el însuși abia după orele de program, când studiază cărți și reviste - greu accesibile - la Biblioteca Relațiilor cu Străinătatea sau și mai târziu, noaptea, când, într-o modestă cameră luată cu chirie, conspectează texte ale unor iluștri filosofi, teologi, istorici, scriitori, concepe studii savante, își face însemnări de jurnal, susține polemici epistolare cu unii contemporani (de exemplu, cu Constantin Noica) și reflectează de unul singur asupra unor teme clasice ale gândirii umaniste. Acest
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
am văzut în cele câteva zile petrecute în Spania. Vorbesc românește. După ce au plătit, împing căruciorul cu alimente până la o lucioasă mașină decapotabilă. ... Fără să vreau, mă gândesc la cealaltă „mondializare”, propovăduită de marii clasici pe care trebuia să-i „conspectez” în îndepărtata mea tinerețe. Era vorba de o mondializare realizată prin „lupta cea mare” a „proletarilor din toate țările”, era vorba de un vis frumos soldat cu milioane de victime. Era o „mondializare” despre care știam cum va arăta. Acum
M o n d i a l i z a r e... by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/3400_a_4725]
-
pe umanitarismul creștin care a calificat-o la cotele unei superioare identificări. Aidoma marilor fantaști, N. Steinhardt dăruiește cu magnanimitate, în stînga și în dreapta, diamante: "Filosofia solomonică - ori să-i zicem lirica mult curgătoare? - a lui Horia Bădescu poate fi conspectată - nu mai puțin decît a lui Omar Khayam și a tuturor marilor modele răsăritene"; (despre Ion Alexandru Angheluș) "totul în perfectă concordanță cu vrerile și legile genului poetic inaugurat de Eliot și Pound"; "Bacoviana îl recomandă pe Ștefan Cîrstoiu ca
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
decesul patriarhului socialist să publice un text "cu un subtitlu irevocabil, ca o piatră tombala", după cum se exprimă Valentin Chifor: O eroare în viață. O eroare în literatură. O eroare în politică. Iată opiniile dezaprobatoare ale lui Aderca, așa cum apar conspectate de monograful sau: " În soluția prea concentrată a băii cu acizi, Aderca developa un negativ Gherea cu elemente de contrast stridente, dizarmonice. Departe de manieră dulce a admirației pioase, Aderca dezvăluie tragică falsificare a vieții, literaturii și politicii lui C.D.
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
de la Compania de drumuri care tocmai încinseseră un chef pe cinste la Bâlea, ca să sărbătorească „codul galben”. Altă lume și alt om Citim cu plăcere în DILEMA VECHE (nr. 467, 24-30 ianuarie) paginile dintr- un „caiet vechi”, unde Andrei Pleșu conspectează „amănunțit” Le Génie du Christianisme de Chateaubriand: „Lumea și omul se strică prin dizarmonia crescândă a ansamblurilor. Ordinea structurală devine tensiune și ruptură. În cazul omului: rațiunea și inima, date constitutive ale lui, intră în disjuncție. Cu cât insul e
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3979_a_5304]
-
refuză să dialogheze și în cele din urmă dialoghează inutil cu o americancă de la un centru medical al NATO. Între ele există o prăpastie. Prima își strigă deznădejdea, în timp ce a doua îi acordă... asistență psihiatrică, folosind în mod mecanic cunoștințele conspectate din manualele de specialitate. Că orice melodrama, si aceasta are un happy-end. Dorra, femeia violată, o anunță pe Kate, americancă naivă în conștiinciozitatea ei, ca a luat hotărârea să păstreze copilul. Cu mențiunea, însă, ca aceasta rezolvare fericită nu este
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
de pildă, cum a contribuit filosofia germană la formarea lui Titu Maiorescu, ce filosofi erau la modă la Junimea, ce se traducea cu predilecție și de ce, cum anume își reprezenta existența C. Stere, care erau gânditorii străini pe care îi conspecta Nae Ionescu pentru cursurile sale etc. Manuale - astăzi uitate - de estetică, de psihologie și de logică, broșuri de popularizare a diverse ideologii, care au influențat mentalitatea publică, texte ale unor conferințe cu mare răsunet la vremea lor - toate au fost
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
clar conturată. Alexandru Călinescu se definește ca un spirit liberal autentic din familia lui Raymond Aron, Jean François Revel sau, dacă preferați, Monica Lovinescu. "Spectator angajat" (Aron), el parcurge cu maximă atenție presa internațională (în special ziarele și revistele franțuzești), conspectează temeinic titlurile de referință din bibliografia de istorie și științe politice a ultimilor ani și frecventează cu asiduitate mass-media din România pentru a obține coordonatele exacte ale timpului în care trăiește. Este preocupat de marile probleme ale omenirii (globalizarea, antiamericanismul
Supușii regelui rating by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8985_a_10310]
-
tinerilor scriitori ai perioadei. Poate curiozitatea îi e întreținută și de radicalismul acestora în afirmarea unui tip de poezie care se abate de la marotele șaizecismului. Cert e că, împrumutându-le cărțile (de la Florin Mugur, de la Constantin Abăluță), Maria Banuș le conspectează minuțios și le verifică, cu ochi format, gradul de autonomie față de Nichita Stănescu (pp. 494 - 497). Prin filtru trec Traian T. Coșovei, Virgil Mihaiu, Petru Romoșan, Mircea Dinescu, Magdalena Ghica, Mircea Cărtărescu și alții. Față de ultimul, atenția poetei e constantă
Chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2574_a_3899]
-
Pînă și adevărul, darmite frumosul, e o iluzie, spun atîția filosofi subtili". Așa să fie! în pofida bagajului informativ apreciabil și a condeiului literar cu care a fost transcris, istoricul Echinoxului iese în remarcabilă măsură dezavantajat din cartea pe care am conspectat-o, din pricina mentalității inerțiale, defazate pe care o etalează. ,Filosofia" d-lui Petru Poantă e desuetă și dizgrațioasă.
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
și N. Bârna. D. Felecan discută doar textele - ficționale, teoretice, eseistice, diaristice - scrise în limba română. Cartea sa începe cu teoria onirismului estetic. Autoarei îi sunt bine cunoscute textele teoretice ale "oniricilor", desigur începând cu cele ale lui Țepeneag. Ea conspectează, rezumă, citează generos, adică des, consistent, fără intenția problematizării critice. Expunerea e didactică spre didacticistă, de curs sau teză universitară. Sare-n ochi atenția de a nu greși prin omiterea a ceva important din textele de referință. Face un lucru
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
intelectual ideea plagiatului nu apare decît atunci cînd celelalte resurse de afirmare culturală au fost epuizate. Faci pe plagiatorul atunci cînd, rîvnind recunoașterea, îți dai seama că altă soluție nu ți-a mai rămas. Și atunci compilezi de unde poți și conspectezi de unde nimerești, în speranța vană că laurii recunoașterii se vor pogorî asupra ta într-un final. Dar de ce recunoaștere, te întrebi, mai avea nevoie Gabriel Liiceanu în 2006, cînd a publicat cartea Despre minciună, ca să recurgă la plagierea lui Heidegger
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
a mai văzut de multișor TIMPUL ieșean al d-lui Liviu Antonesei, despre care știa că apare cu intermitențe, din lipsa banilor. Are acum în față cinci numere (decembrie 2000, ianuarie, februarie, martie și aprilie, 2001), pe care le-a conspectat. Timpul e o revistă care se citește cu plăcere și cu folos. Are spirit critic (care nu se găsește chiar pe toate străzile Iașilor maiorescieni, din păcate) și nu-ți dă sentimentul că-ți pierzi vremea cu el. Să spicuim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
și a executat macheta „aeroplanului-automobil” - „o jucărie” cu care un an mai târziu (1 iulie 1902) sosea la Paris. În Orașul-lumină se afundă în biblioteci, fiind nelipsit îndeosebi de la Biblioteca Națională, pentru a se pune la curent cu noutățile zborului. Conspectează inclusiv cărți de ornitologie aplicată în aviație și de aerodinamică, insistând asupra operei lui Charles Renard despre care mai târziu a scris că „este în aeronautică ceea ce este Louis Pasteur pentru bacteriologie”. Consultă colecțiile revistelor de specialitate („L’Aeronophile”, „L
Agenda2006-10-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284834_a_286163]
-
a materiei, o deschidere spre esteticul astfel întîmpinat cu o reverență protocolară. În fapt, condeiul lui Mihai Zamfir nu se încurcă în formalisme, nu eșuează în sicitate. Ca romancier, autorul înțelege prea bine că fiecare dintre creatorii pe care-i conspectează „au fost oameni vii, de obicei personalități puternice și în orice caz inconfundabile”. Și nu greșește afirmînd că suita lor de portrete „s-a transformat într-un fel de roman (postmodern, firește!), avînd 36 de personaje principale”. Paradigma călinesciană nu
Alonja romanescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5081_a_6406]
-
lăsîn- du-se condus de bucuria inspirației. Nu ne intră în cap faptul că Joseph d'Hémery își dădea osteneala de a asculta sute de informatori, de a lua parte la interogatorii, de a citi mii de pagini, de a conspecta gazete, de a face statistici, de a sistematiza o parte din informații în formulare standard, de a dicta cuiva rapoartele sale săptămînale (mereu în prima zi a săptămînii și a lunii!) numai din vocația unui Balzac mititel care se prepară
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
din Statele Unite. Centrifugarea e astfel mai dramatică. Un exponent caracteristic al acestui filon regăsit și recondiționat este Gellu Dorian, ca autor al volumului Un poet la New-York, fruct al mai multor vizite făcute în orașul american între 1998 și 2002. Conspectînd acest jurnal liric, putem schița implicit o diagramă a mentalității poeților noștri care călătoresc în Occident, tot mai numeroși, și care, în pofida normalelor diferențieri dintre ei, au îndeobște în comun trăsăturile asemănătoare ale impactului dintre două lumi, dacă nu adverse
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
mie, dar sunt ca petele de cerneală pe fața de masă. Ieșiri din ritmul pasului pe loc. Pentru Berdiaev, spune Cristian Popescu, referindu-se la o carte - Sensul creației - pe care am citit-o și eu, cred că am și conspectat-o, poate am și comentat-o în vreun volum, dar cine s-o mai știe ?, pentru Berdiaev, deci, creația artistică este pornită din dorința de a nu mai suporta haosul lumii acesteia, de a accede la alta, poate la Cealaltă
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4632_a_5957]