85 matches
-
Tratatul de la Lisabona și vor avea un comisar. Trebuie să punem toate cărțile pe față. În încheiere, aș dori să mai adaug un lucru. Trebuie să continuăm dezbaterea și după Tratatul de la Lisabona. Tratatul de la Lisabona nu reprezintă sfârșitul poveștii. Constituționalizarea Europei nu se poate opri odată cu Tratatul de la Lisabona. Dacă nu avem curajul de a continua această dezbatere după ce Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare, cred că vom rata o mare întâlnire cu istoria, întâlnirea Europei cu istoria. în numele Grupului ECR
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Propunerea de modificare a textului constituțional cuprins în alineatul (2) al art. 138 vizează obligația Guvernului de a transmite instituțiilor Uniunii Europene proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, după informarea prealabilă a Parlamentului. Oportunitatea constituționalizării unei atare obligații, care se limitează la transmiterea acestor proiecte către instituțiile Uniunii Europene, comportă anumite critici. Astfel, în măsura în care România este stat membru al Uniunii Europene și în această calitate exercită în comun cu celelalte state membre competențele stabilite de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
literei c) în sensul care urmează "c) se pronunță asupra constituționalității regulamentului și a hotărârilor cu caracter normativ ale Parlamentului, la sesizarea președintelui Parlamentului, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 40 de parlamentari;". Propunerea vizează constituționalizarea normelor cuprinse în Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, reglementând la rang de Constituție atribuțiile Curții reglementate în cuprinsul art. 23 alin. (1) și al art. 27 alin. (1) din legea sa organică. Cu privire la completarea literei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
23 alin. (8) din Constituție, Curtea constată că aceasta pare a se referi la o măsură administrativă care deja este reglementată într-un text constituțional anterior; or, măsura menționată nu se regăsește în corpul Constituției. De aceea, dacă se dorește constituționalizarea acesteia, art. 23 alin. (2) din Constituție ar trebui să vizeze și măsura conducerii administrative. 80. De asemenea, prin modificarea alin. (8) al art. 23 în sensul introducerii noțiunii de "celui condus administrativ", devine improprie folosirea termenului "învinuire" pentru toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
anumită instituție, fiind, desigur, exclusă detalierea în amănunt. Însă, elementele reținute în definiția propusă unui concept constituțional - autonomia universitară - reflectă o abordare selectivă și imprecisă, care vizează mai degrabă conceperea unei independențe decizionale în privința elementelor patrimoniale ale autonomiei universitare decât constituționalizarea elementelor componente ale acestui concept. De altfel, orice constituționalizare realizată trebuie să respecte cerințele de precizie, claritate și previzibilitate a legii în mod cumulat pentru a nu se altera sensul conceptului constituțional deja consacrat. 124. Curtea observă că elementele centrale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
elementele reținute în definiția propusă unui concept constituțional - autonomia universitară - reflectă o abordare selectivă și imprecisă, care vizează mai degrabă conceperea unei independențe decizionale în privința elementelor patrimoniale ale autonomiei universitare decât constituționalizarea elementelor componente ale acestui concept. De altfel, orice constituționalizare realizată trebuie să respecte cerințele de precizie, claritate și previzibilitate a legii în mod cumulat pentru a nu se altera sensul conceptului constituțional deja consacrat. 124. Curtea observă că elementele centrale ale definiției propuse conceptului de autonomie universitară se referă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
vreme Constituția se referă în art. 73 la trei categorii de legi: constituționale, organice și ordinare, stabilind că organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii se reglementează prin lege organică. 382. În concluzie, Curtea reține că nu se justifică o constituționalizare doar pentru una dintre modalitățile de încetare a calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, și doar a unuia dintre cazurile de revocare. Reglementarea modalităților de încetare a calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este de nivelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
lege privind revizuirea Constituției României, reținând că propunerea de modificare a textului constituțional vizează obligația Guvernului de a transmite instituțiilor Uniunii Europene proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, după informarea prealabilă a Parlamentului. Oportunitatea constituționalizării unei atare obligații, care se limitează la transmiterea acestor proiecte către instituțiile Uniunii Europene, comportă anumite critici. Astfel, în măsura în care România este stat membru al Uniunii Europene și în această calitate exercită în comun cu celelalte state membre competențele stabilite de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
independența instanței constituționale și se păstrează voința puterii constituționale originare cu privire la atribuțiile Curții limitativ prevăzute numai în cuprinsul Constituției". 433. În considerentele aceleiași decizii, Curtea a reținut necesitatea completării dispozițiilor art. 146 lit. a) și c) din Constituție în sensul constituționalizării normelor cuprinse în art. 23 alin. (1) și art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , texte care reglementează atribuțiile Curții Constituționale de control al legii de revizuire a Constituției adoptate de Parlament și, respectiv, de control al constituționalității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional." ( Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011). 442. În concluzie, constituționalizarea celor două atribuții reglementate în prezent la nivel infraconstituțional se impune ca efect al abrogării lit. l) a art. 146 din Constituție. Eliminarea acestora printr-o simplă abrogare a textului constituțional în temeiul cărora au fost reglementate este de natură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
a libertăților fundamentale. 443. Pentru motivele arătate, cu unanimitate de voturi, Curtea constată neconstituționalitatea abrogării lit. l) a art. 146 din Constituție, întrucât aceasta încalcă limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) din Constituție, în măsura în care nu este însoțită de constituționalizarea, în mod corespunzător, a atribuțiilor Curții Constituționale de control al legii de revizuire a Constituției adoptate de Parlament și, respectiv, de control al constituționalității hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
art. 135 alin. (2) lit. e), referitoare la dezvoltarea economică în condițiile ocrotirii mediului înconjurător și menținerii echilibrului ecologic; 25. cu unanimitate de voturi, constată neconstituționalitatea abrogării lit. l) a art. 146 din Constituție, în măsura în care aceasta nu este însoțită de constituționalizarea, în mod corespunzător, a atribuțiilor Curții Constituționale de control al legii de revizuire a Constituției adoptate de Parlament și, respectiv, de control al constituționalității hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
art. 152, considerându-se că jurisprudența Curții Constituționale produce efecte dincolo de cele stabilite prin voința legiuitorului constituant originar sau derivat, se ajunge la concluzia că o revizuire nu ar mai putea avea niciodată loc, întrucât, în mod concret, efectul de "constituționalizare" cuprinde orice normă infraconstituțională și orice decizie a instanței de contencios constituțional. Judecător, Petre Lăzăroiu * OPINIE SEPARATĂ I. În dezacord cu soluția adoptată - cu majoritate de voturi - prin Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, consider că, în mod greșit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de 6 ani, nefiind suficient de clar și explicit stabilită la nivel legislativ, cu consecințe directe atât asupra activității Consiliului Superior al Magistraturii, cât și în ceea ce privește cariera profesională a membrilor săi aleși, judecători sau procurori. Or, contribuția Curții Constituționale la constituționalizarea legislației judiciare trebuie să se materializeze nu numai în deciziile pronunțate în cadrul controlului inițiativelor de revizuire a Constituției, în deciziile pronunțate în cadrul controlului constituționalității legilor înainte de promulgare, ci și în cele pronunțate în cadrul controlului posterior (cum este cauza de față
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273146_a_274475]
-
militare. Principiul nr. 1 din document prevede următoarele: "Instanțele militare, dacă există, nu pot fi create decât prin constituție sau lege, cu respectarea principiului separării puterilor. Ele trebuie să facă parte integrantă din aparatul judiciar normal." Raportorul precizează totuși că: "(...) «constituționalizarea» instanțelor militare care există în mai multe țări nu trebuie să le situeze în afara dreptului comun, deasupra legii, ci, dimpotrivă, să le înscrie în principiile statului de drept, începând cu cel al separării puterilor și cel al ierarhiei normelor." Principiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190336_a_191665]
-
independența din 1831. Aceasta era liberală, însă nu și democratică. Constituția a permis dezvoltarea și modernizarea țării. S-a decis ca aceasta să ignore dependența curentă a țării de Imperiul Otoman (în practică acest fapt a fost transpus în omiterea constituționalizării obligațiilor față de Poartă), acțiune care s-a constituit într-un prim pas spre independență. Articolul 82 specifica: „Puterile conducătorului sunt ereditare, pornind direct de la Majestatea Sa, prințul Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, pe linie masculină prin dreptul de primogenitură (primului-născut), excluzând
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
mea). Tratatul de Uniune de la Maastricht extinde și detaliază acest principiu de garantare a drepturilor cetățenilor la identitatea lor națională prin control internațional, îndepărtîndu-se prin aceasta de la maxima iluministă că suveranitatea ține în totalitate de națiunea legată de teritoriu. Prin constituționalizarea principiului cetățeniei Uniunii, Tratatul schițează legături cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, specifică anumite drepturi ale cetățenilor într-un cadru comun și cere statelor-membre ale Uniunii să fie de acord asupra anumitor drepturi politice transnaționale. Această ultimă prevedere include dreptul
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Ill Informed and Lack Basic Knowledge of Politics. Should We Limit Their Right to Vote? Maria CERNAT 115 Cadrajele mediatice și dezbaterea prezidențială. Studiu de caz Monica PĂTRUȚ 131 Factorul basarabean în alegerile prezidențiale din România Aurelia Peru BĂLAN 149 "Constituționalizarea" programului politic al Președintelui și personalizarea partidelor politice Radu CARP 167 Aspecte privind procesul de coabitare Marian POPA 181 Pentru revizuirea Constituției economice Cristian-Ion POPA 191 Ultimul senator din PP-DD. O viziune comunicaționala și imagologica privind creșterea și descreșterea unui
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
importante deorece ne permit să vedem prin intermediul analizei specialistului aflat la fața locului modul în care electoratul basarabean se raportează la marile teme existente în spațiul politic din România. Începând cu a noua contribuție, prezentată de domnul Radu Carp intitulată: ""Constituționalizarea" programului politic al Președintelui și personalizarea partidelor politice" se deschide seria studiilor cu caracter teoretic. Autorul și-a propus să analizeze atât "... reforma sistemului politic din programul electoral al candidatului care a câștigat cursa prezidențială din noiembrie 2014, Klaus Iohannis
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
care acesta reușește să le impună în spațiul politic. Concluzia autorului este ca, îndeplinirea în primele luni ale mandatului președintele României, domnul Klaus Iohannis a cinci din cele unsprezece obiective ale programului prezentat în campania electorală reprezintă o formă de "constituționalizare" al acestuia. A zecea contribuție publicată de către domnul Marian Popa intitulată: "Aspecte privind procesul de coabitare", pune în discuție o realitate politică, aceea a coabitării între președinte și primul-ministru care s-a dovedit a fi deosebit de importantă. Analiza autorului pornește
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Hincești Iohannis 1635 (84%) Ponta 311 (16%) Leova Ioannis 418 (56,71%) Ponta 317 (43,29%) Nisporeni Iohannis 956 (65,75%) Ponta 498 (34,25%) Ungheni Iohannis 1033 (67,65%) Ponta 494 (32,35%) Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18586332-rezultate-alegeri-prezidentiale-republica-moldova-klaus-iohannis-78-59-victor-ponta-21- "Constituționalizarea" programului politic al Președintelui și personalizarea partidelor politice [The "Constitutionalization" of the President Political Programme and the Personalization of Political Parties] Radu CARP Abstract: After the 2003 revision of the Romanian Constitution and the prolongation of the President mandate to
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
funcția de Președinte a devenit, așa cum am afirmat, un instrument de promovare a obiectivelor unui partid politic, funcție pe care o are și un program de guvernare. Ceea ce s-a intamplat in România, fenomen pe care l-am putea numi "constituționalizarea" programului politic al Președintelui (în sensul că acest program produce efecte asupra unor aspecte care țin de funcționarea regimului politic, chiar dacă nu este generată o modificare a Constituției) nu transforma acest regim într-unul mai apropiat de cel prezidențial. Cauza
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
de informații, a căror influență majoră asupra luptei politice a fost adesea criticată atât în presa românească, cât și în cea internațională. 1. Momentul constituțional În plan constituțional, situația nu a fost mult diferită, ceea ce a făcut ca procesul de constituționalizare a libertăților civile și politice cucerite în 1989 să fie întârziat. Importanța momentului fondator în viața oricărei cetăți nu trebuie subestimată, după cum nu trebuie pierdută din vedere nici semnificația aparte a "momentului constituțional" care rezultă tocmai din faptul că o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
instituții (Consiliul Europei etc.). 2.3.3. Funcțiile europartidelor Cum am semnalat anterior trimițînd la Robert Ladrech, europartidele joacă un rol important în consultarea și coordonarea între membri 131. În afară de asta, juristul Jo Shaw și politologul Stephen Day au analizat constituționalizarea federațiilor europene de partide. Ei s-au concentrat asupra principiilor legislative și în special asupra locului partidelor democratice și reprezentative în tratate 132. Ei concluzionează că, în practică, europartidele sînt departe de acest statut, ceea ce-i determină să susțină că
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
instituții (Consiliul Europei etc.). 2.3.3. Funcțiile europartidelor Cum am semnalat anterior trimițînd la Robert Ladrech, europartidele joacă un rol important în consultarea și coordonarea între membri 131. În afară de asta, juristul Jo Shaw și politologul Stephen Day au analizat constituționalizarea federațiilor europene de partide. Ei s-au concentrat asupra principiilor legislative și în special asupra locului partidelor democratice și reprezentative în tratate 132. Ei concluzionează că, în practică, europartidele sînt departe de acest statut, ceea ce-i determină să susțină că
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]