87 matches
-
vederea punerii sale în acord cu Constituția, să adopte normele care transpun actul jurisdicțional al Curții, eliminând viciile de neconstituționalitate constatate. Această obligație izvorăște direct din textul constituțional al art. 147 și impune Parlamentului un rol activ în procesul de constituționalizare a normelor legale, în acord cu deciziile instanței constituționale. Într-o interpretare contrară, ar însemna că, în aplicarea art. 147 alin. (1), (2) și (4) din Constituție, legiuitorul, în cadrul procedurii de punere în acord a legii cu deciziile Curții
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Ill Informed and Lack Basic Knowledge of Politics. Should We Limit Their Right to Vote? Maria CERNAT 115 Cadrajele mediatice și dezbaterea prezidențială. Studiu de caz Monica PĂTRUȚ 131 Factorul basarabean în alegerile prezidențiale din România Aurelia Peru BĂLAN 149 "Constituționalizarea" programului politic al Președintelui și personalizarea partidelor politice Radu CARP 167 Aspecte privind procesul de coabitare Marian POPA 181 Pentru revizuirea Constituției economice Cristian-Ion POPA 191 Ultimul senator din PP-DD. O viziune comunicaționala și imagologica privind creșterea și descreșterea unui
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
importante deorece ne permit să vedem prin intermediul analizei specialistului aflat la fața locului modul în care electoratul basarabean se raportează la marile teme existente în spațiul politic din România. Începând cu a noua contribuție, prezentată de domnul Radu Carp intitulată: ""Constituționalizarea" programului politic al Președintelui și personalizarea partidelor politice" se deschide seria studiilor cu caracter teoretic. Autorul și-a propus să analizeze atât "... reforma sistemului politic din programul electoral al candidatului care a câștigat cursa prezidențială din noiembrie 2014, Klaus Iohannis
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
care acesta reușește să le impună în spațiul politic. Concluzia autorului este ca, îndeplinirea în primele luni ale mandatului președintele României, domnul Klaus Iohannis a cinci din cele unsprezece obiective ale programului prezentat în campania electorală reprezintă o formă de "constituționalizare" al acestuia. A zecea contribuție publicată de către domnul Marian Popa intitulată: "Aspecte privind procesul de coabitare", pune în discuție o realitate politică, aceea a coabitării între președinte și primul-ministru care s-a dovedit a fi deosebit de importantă. Analiza autorului pornește
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Hincești Iohannis 1635 (84%) Ponta 311 (16%) Leova Ioannis 418 (56,71%) Ponta 317 (43,29%) Nisporeni Iohannis 956 (65,75%) Ponta 498 (34,25%) Ungheni Iohannis 1033 (67,65%) Ponta 494 (32,35%) Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-politic-18586332-rezultate-alegeri-prezidentiale-republica-moldova-klaus-iohannis-78-59-victor-ponta-21- "Constituționalizarea" programului politic al Președintelui și personalizarea partidelor politice [The "Constitutionalization" of the President Political Programme and the Personalization of Political Parties] Radu CARP Abstract: After the 2003 revision of the Romanian Constitution and the prolongation of the President mandate to
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
funcția de Președinte a devenit, așa cum am afirmat, un instrument de promovare a obiectivelor unui partid politic, funcție pe care o are și un program de guvernare. Ceea ce s-a intamplat in România, fenomen pe care l-am putea numi "constituționalizarea" programului politic al Președintelui (în sensul că acest program produce efecte asupra unor aspecte care țin de funcționarea regimului politic, chiar dacă nu este generată o modificare a Constituției) nu transforma acest regim într-unul mai apropiat de cel prezidențial. Cauza
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
vederea punerii sale de acord cu Constituția, să adopte normele care transpun actul jurisdicțional al Curții, eliminând viciile de neconstituționalitate constatate. Această obligație izvorăște direct din textul constituțional al art. 147 și impune Parlamentului un rol activ în procesul de constituționalizare a normelor legale, în acord cu deciziile instanței constituționale. Într-o interpretare contrară, ar însemna că, în aplicarea art. 147 alin. (1), (2) și (4) din Constituție, legiuitorul, în cadrul procedurii de punere de acord a legii cu deciziile Curții
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
vederea punerii sale în acord cu Constituția, să adopte normele care transpun actul jurisdicțional al Curții, eliminând viciile de neconstituționalitate constatate. Această obligație izvorăște direct din textul constituțional al art. 147 și impune Parlamentului un rol activ în procesul de constituționalizare a normelor legale, în acord cu deciziile instanței constituționale. Într-o interpretare contrară, ar însemna că, în aplicarea art. 147 alin. (1), (2) și (4) din Constituție, legiuitorul, în cadrul procedurii de punere de acord a legii cu deciziile Curții
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
faptului că nu a fost îndeplinită condiția cetățeanului privitoare la dispersia teritorială și a numărului minim de semnături înregistrate în fiecare județ.8 2. DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC ȘI PRIVAT "Pacta sunt servanda" (Ulpianus) Câteva considerații în legătură cu "internaționalizarea" Dreptului constituțional și "constituționalizarea" Dreptului internațional VICTOR DUCULESCU* Sommaire L'étude présente d'une manière critique deux théories, qui ont été largemenet analysèes au cadre des quelques débats scientifiques internationales, "la constitutionnalisation" du droit international et "l'internalisation" du droit constitutionnel. Toutes les deux
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au premers documentelor constituționale prin care drepturile omului au fost consacrate și garantate. 2. În prezent, în rândul oamenilor de știință din Europa și din SUA, se poartă ample discuții în legătură cu noile evoluții pe care trebuie să le cunoască principiul constituționalizării dreptului. După cum se știe, constituționalizarea dreptului a apărut în secolele XVII-XVIII, găsindu-și expresia în diversele acte constituționale, iar mai târziu, în secolele care au urmat, procesul de constituționalizare a căpătat noi dimensiuni, în funcție de noile conotații pe care le-au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care drepturile omului au fost consacrate și garantate. 2. În prezent, în rândul oamenilor de știință din Europa și din SUA, se poartă ample discuții în legătură cu noile evoluții pe care trebuie să le cunoască principiul constituționalizării dreptului. După cum se știe, constituționalizarea dreptului a apărut în secolele XVII-XVIII, găsindu-și expresia în diversele acte constituționale, iar mai târziu, în secolele care au urmat, procesul de constituționalizare a căpătat noi dimensiuni, în funcție de noile conotații pe care le-au căpătat fenomenele economice, sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
discuții în legătură cu noile evoluții pe care trebuie să le cunoască principiul constituționalizării dreptului. După cum se știe, constituționalizarea dreptului a apărut în secolele XVII-XVIII, găsindu-și expresia în diversele acte constituționale, iar mai târziu, în secolele care au urmat, procesul de constituționalizare a căpătat noi dimensiuni, în funcție de noile conotații pe care le-au căpătat fenomenele economice, sociale și politice. În ce privește subiectul pe care îl abordăm, discuția se configurează în modul următor: există o serie de juriști care, pornind de la faptul că ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
internațional tradițional, a renunța la el riscă să compromită dreptul internațional și anumite alte principii ale sistemului relațiilor internaționale. A face acest lucru ar însemna să sfidezi legitimitatea și forța morală a dreptului internațional"10. Într-o lucrare intitulată sugestiv "Constituționalizarea dreptului internațional general un răspuns la globalizare", profesorul Theodor Schilling imaginează mai multe procedee prin care s-ar putea realiza constituționalizarea regulilor de drept internațional (în sensul impunerii obligativității și respectului acestora): a) internaționalizarea (cum este cazul convențiilor ce privesc
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
acest lucru ar însemna să sfidezi legitimitatea și forța morală a dreptului internațional"10. Într-o lucrare intitulată sugestiv "Constituționalizarea dreptului internațional general un răspuns la globalizare", profesorul Theodor Schilling imaginează mai multe procedee prin care s-ar putea realiza constituționalizarea regulilor de drept internațional (în sensul impunerii obligativității și respectului acestora): a) internaționalizarea (cum este cazul convențiilor ce privesc drepturile omului); b) generalizarea respectului lor, prin formarea unor noi reguli de drept cutumiar sau prin consens și c) consolidarea sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pct. 2 că "... Urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare". Toate aceste prevederi conțin, desigur, elemente de constituționalizare, în sensul că există o obligativitate pentru statul român, atât de a îndeplini angajamentele sale asumate prin acorduri bilaterale sau multilaterale, cât și de a respecta principiile generale ale dreptului internațional și dreptului comunitar. 6. O situație deosebită în ceea ce privește discuția
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sensul că există o obligativitate pentru statul român, atât de a îndeplini angajamentele sale asumate prin acorduri bilaterale sau multilaterale, cât și de a respecta principiile generale ale dreptului internațional și dreptului comunitar. 6. O situație deosebită în ceea ce privește discuția privind constituționalizarea dreptului o prezintă dreptul comunitar. Trebuie spus, de la bun început, că procesul de constituționalizare îmbracă aspecte specifice în ceea ce privește dreptul european 17. Acest proces de constituționalizare ca să acceptăm acest termen este, desigur, anterior Conferinței de la Bruxelles și adoptării Tratatului Constituțional European
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
asumate prin acorduri bilaterale sau multilaterale, cât și de a respecta principiile generale ale dreptului internațional și dreptului comunitar. 6. O situație deosebită în ceea ce privește discuția privind constituționalizarea dreptului o prezintă dreptul comunitar. Trebuie spus, de la bun început, că procesul de constituționalizare îmbracă aspecte specifice în ceea ce privește dreptul european 17. Acest proces de constituționalizare ca să acceptăm acest termen este, desigur, anterior Conferinței de la Bruxelles și adoptării Tratatului Constituțional European în forma din 2003. Încă prin Declarația de la Laeken cu privire la viitorul Uniunii Europene, din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principiile generale ale dreptului internațional și dreptului comunitar. 6. O situație deosebită în ceea ce privește discuția privind constituționalizarea dreptului o prezintă dreptul comunitar. Trebuie spus, de la bun început, că procesul de constituționalizare îmbracă aspecte specifice în ceea ce privește dreptul european 17. Acest proces de constituționalizare ca să acceptăm acest termen este, desigur, anterior Conferinței de la Bruxelles și adoptării Tratatului Constituțional European în forma din 2003. Încă prin Declarația de la Laeken cu privire la viitorul Uniunii Europene, din 15 decembrie 2001, s-a făcut vorbire despre "constituționalizarea tratatelor". În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
proces de constituționalizare ca să acceptăm acest termen este, desigur, anterior Conferinței de la Bruxelles și adoptării Tratatului Constituțional European în forma din 2003. Încă prin Declarația de la Laeken cu privire la viitorul Uniunii Europene, din 15 decembrie 2001, s-a făcut vorbire despre "constituționalizarea tratatelor". În literatura de specialitate, s-a susținut, de altfel, că și în lipsa unui tratat constituțional perfectat în forme exprese, Europa dispune de o "Constituție"; prin aceasta se înțelegea ansamblul prevederilor cuprinse în tratatele fundamentale de la Roma, Paris, Maastricht, Amsterdam
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
18. O serie de autori, care s-au referit la "Constituția neterminată a Uniunii Europene", au vorbit despre existența unui proces constituțional chiar în condițiile în care nu a fost perfectată o Constituție. Se cuvine a sublinia că procesul de "constituționalizare" în opinia unor autori nu trebuie confundat cu existența unui stat federal. Crearea unei ordini juridice comunitare definește un anumit sistem de drept obligatoriu pentru statele membre, dar acest lucru nu este identic cu existența unui stat federal. Autorul italian
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
oricărei constituții a Uniunii Europene solicită delegarea constituțională la niveluri politice și de regimuri"20. Eșecul Tratatului Constituțional, care nu a putut fi adoptat în forma dorită, datorită rezultatelor negative ale referendumurilor din Franța și Olanda, demonstrează că procesul de constituționalizare din Europa este departe de a se desfășura la parametrii scontați de inițiatorii săi. Chiar relativ recenta reuniune a Consiliului European de la Berlin din iunie 2007 a acceptat ideea unui mini-tratat care ar cuprinde numai o serie de prevederi fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inclusiv în ceea ce privește autonomia locală și regională. Ea respectă funcțiile esențiale ale statului, în special cele care se referă la asigurarea integrității teritoriale a statului, la menținerea ordinii publice și la apărarea securității interne". Se vădește, astfel, o netă distincție între "constituționalizarea" economică (folosim un termen impropriu) și constituționalizarea politică, de fapt "constituționalizare" în adevăratul sens al cuvântului 21. Evident, nu se poate face o separare fundamentală între cele două noțiuni. Nu trebuie uitat că practica Curții Europene de Justiție s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
respectă funcțiile esențiale ale statului, în special cele care se referă la asigurarea integrității teritoriale a statului, la menținerea ordinii publice și la apărarea securității interne". Se vădește, astfel, o netă distincție între "constituționalizarea" economică (folosim un termen impropriu) și constituționalizarea politică, de fapt "constituționalizare" în adevăratul sens al cuvântului 21. Evident, nu se poate face o separare fundamentală între cele două noțiuni. Nu trebuie uitat că practica Curții Europene de Justiție s-a pronunțat neechivoc și a contribuit la fundamentarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statului, în special cele care se referă la asigurarea integrității teritoriale a statului, la menținerea ordinii publice și la apărarea securității interne". Se vădește, astfel, o netă distincție între "constituționalizarea" economică (folosim un termen impropriu) și constituționalizarea politică, de fapt "constituționalizare" în adevăratul sens al cuvântului 21. Evident, nu se poate face o separare fundamentală între cele două noțiuni. Nu trebuie uitat că practica Curții Europene de Justiție s-a pronunțat neechivoc și a contribuit la fundamentarea conceptului de ordine juridică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și, prin urmare, constituie o parte a propriului sistem de drept al acestora, și îi privește direct pe cetățenii lor, în favoarea cărora au fost create drepturi individuale, și pe care instanțele din fiecare țară trebuie să le protejeze". Distincția între "constituționalizarea economică" și "constituționalizarea politică" rămâne, deci, o problemă serioasă, de natură a pune sub semnul întrebării aserțiunea că în Europa s-a produs într-adevăr o constituționalizare sau dacă s-au perfectat numai acorduri economice ce definesc o confederație de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]