398 matches
-
însuși cuvântul, și un nou semănător al limbilor își poate umple căușul palmei cu cele 28 de sunete ale alfabetului nostru. Dacă dispuneți de hidrogen și oxigen, puteți umple cu apă fundul mării secate și albiile goale ale râurilor. Întreaga constituțiune a limbii trebuie descompusă în unitățile de bază ale "adevărurilor de abecedar", și atunci pentru fonemo-substanțe (zvuko-veșcestv) s-ar putea elabora ceva asemănător legii lui Mendeleev sau celei a lui Moseley, ca supremă culme științifică atinsă în chimie. E greu
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
și arată publicului, în aceste zile, cum am pornit tradiția reglementării constituționale pe la 1622, cu „Îndreptarea legii“, cu documentele de secol XVIII, cu diferitele coduri și reglementări care au circumscris cadrul constituțional înainte ca și românii să adopte conceptul de „constituțiune“. Preocuparea pentru cadența europeană se regăsește și în perioada interbelică, atunci când în România s-au publicat constituțiile țărilor apărute sau transformate după primul război mondial. Și desigur că textele constituțiilor românești stau la loc de cinste.
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]
-
deșteptarea conștiinței naționale în românii din Principate și voință lor de a se dezvoltă în conexitate cu civilizația occidentală", efectele sale au fost mai degrabă negative, pentru că "oamenii de la ^48 nu au lăsat și nu au avut nici o concepție reală. Constituțiunea din 15 iunie 1848... era o operă de fantazie, fără valoare practică... naivă așternere pe hîrtie a unui amalgam de idei nebuloase". Textul este cunoscut și a fost folosit de mai multe ori în istoria ideilor politice românești, începînd chiar
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
falsificat toate aceste forme de cultură. În aparență, după statistica formelor din afară, românii posed astăzi aproape întreaga civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar în realitate toate acestea sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr și astfel cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
1871-1876 se plîngea lui Vodă de faptul că membrii guvernului său, dați în judecată, se află de doi ani "acuzați și nejudecați" pînă ce Adunarea Deputaților scosese membrii fostului guvern sub acuzare. Or, crede Lascăr Catargi, "nici onoarea acuzaților, nici constituțiunea, nici principiile nestrămutate ale dreptății nu pot fi satisfăcute prin această soluțiune tot atît de arbitrară cum a fost și acuzațiunea". Apoi aflăm în volum o petiție din 1877, redactată de Eminescu în ciornă, prin care Veronica Micle cerea pensie
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
diverse, aruncînd ziarul, ridicîndu-se, urcîndu-se în picioare pe scaun. "Democrațiunea romană sau mai bine zis ținta democrațiunii romane...este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a manca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfînta Constituțiune! A mînca sfînta Constituțiune și mai ales cei din masa poporului... A mînca poporul mai ales este o greșală neiertată, ba putem zice chiar o crimă! Nu, orice s-ar zice și orice s-ar face, cu toate zbieretele reacțiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
urcîndu-se în picioare pe scaun. "Democrațiunea romană sau mai bine zis ținta democrațiunii romane...este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a manca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfînta Constituțiune! A mînca sfînta Constituțiune și mai ales cei din masa poporului... A mînca poporul mai ales este o greșală neiertată, ba putem zice chiar o crimă! Nu, orice s-ar zice și orice s-ar face, cu toate zbieretele reacțiunii ce se zvîrcolește sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Iar? LEONIDA: Frate...Vremea vorbelor a trecut... EFIMIȚA: Parol!? LEONIDA: Pozitiv! Știi s-o scoți? Scoate-mi-o! EFIMIȚA: Știi cum ți-o scot? Pînă să clipești din ochi. Odată pac! Deschide gura. LEONIDA: Spui drept? EFIMIȚA: Zău. Deschide în numele constituțiunii. Odată, pac! LEONIDA (deschide gura): Mersi! EFIMIȚA: Pînă să clipești din ochi. Odată pac! LEONIDA: Mersi! EFIMIȚA: N-ai idee! (scoate un pistol și i-l pune în gură lui Leonida) Pînă să clipești din ochi. Odată pac! LEONIDA (strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
parte din fracțiunea liberă și independinte. Principiul fundamental al acestui partid este de a edifica, iar nu de a distruge. Doresc ca gubernul tarei mele să meargă totdeauna și în toate românește și pe baza democrației. Aceasta este și înțelesul constituțiunii actuale. A conspira că ceilalți închiși cu mine n-am putut nici într-un mod, fiindcă ne despart cu totul credințele politice." Unele rectificări biografice, în cazul unor mari personalități, par nesemnificative, dar C. Popescu-Cadem aduce mărturii documentare autentice, de
Contribuții de istorie literară by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8812_a_10137]
-
Ferdinand a promulgat Constituția. Comparând cele două articole care se referă la libertatea de exprimare: foto: spunesitu.adevarul.ro[/caption] Iată cum sună articolul 25 din Constituția promulgată de Regele Ferdinand, care făcea referire la libertatea de exprimare: "Art. 25. - Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publică ideile și opiniunile lor prin grâi, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici intr'un caz nu va putea
Constituția din 1923 sau Constituția din 2003? Care oferă mai multă libertate de exprimare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79785_a_81110]
-
consilier, secțiunea se completează printr-un consilier de la o altă secțiune, delegat de primul-președinte. Capitolul 2 Atribuțiuni și competința 18. Curtea de conturi exercita controlul preventiv și cel de gestiune asupra tuturor veniturilor și cheltuielilor Statului, conform art. 115 din Constituțiune*). Ea are atribuțiuni de control și atribuțiuni judecătorești. ----------------- *) A se vedea Constituțiunea, din 29 Martie 1923. 19. Că organ suprem de control, Curtea: a) Controlează preventiv angajările de cheltuieli și venituri, cum și ordonanțările de cheltuieli, prin consilieri-controlori, în conformitate cu dispozițiunile
LEGE din 31 iulie 1929*) pentru reorganizarea Înaltei Curţi de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106063_a_107392]
-
de primul-președinte. Capitolul 2 Atribuțiuni și competința 18. Curtea de conturi exercita controlul preventiv și cel de gestiune asupra tuturor veniturilor și cheltuielilor Statului, conform art. 115 din Constituțiune*). Ea are atribuțiuni de control și atribuțiuni judecătorești. ----------------- *) A se vedea Constituțiunea, din 29 Martie 1923. 19. Că organ suprem de control, Curtea: a) Controlează preventiv angajările de cheltuieli și venituri, cum și ordonanțările de cheltuieli, prin consilieri-controlori, în conformitate cu dispozițiunile legii asupra contabilității publice*); ... b) Controlează actele justificative ale ordonanțărilor primite de la
LEGE din 31 iulie 1929*) pentru reorganizarea Înaltei Curţi de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106063_a_107392]
-
de Miniștri DIN 7 IUNIE 1930 Înalții Regenți, Sanctitatea Sa Miron, Patriarhul României și Constantin Sărățeanu, demisionând astăzi, 7 Iunie 1930, Consiliul de Miniștri, În ședința sa de astăzi, 7 Iunie 1930, Exercitând în numele poporului român, pe temeiul art. 81 din Constituțiune, puterile constituționale ale Regelui, și Pe baza art. 79, 82 și 83 din Constituțiune, Decide: Corpurile legiuitoare, întrunite într'o singură Adunare, ca reprezentațiune națională, în ziua de 8 Iunie 1930, la ora 11, vor decide asupra exercitării prerogativelor Regale
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
Sărățeanu, demisionând astăzi, 7 Iunie 1930, Consiliul de Miniștri, În ședința sa de astăzi, 7 Iunie 1930, Exercitând în numele poporului român, pe temeiul art. 81 din Constituțiune, puterile constituționale ale Regelui, și Pe baza art. 79, 82 și 83 din Constituțiune, Decide: Corpurile legiuitoare, întrunite într'o singură Adunare, ca reprezentațiune națională, în ziua de 8 Iunie 1930, la ora 11, vor decide asupra exercitării prerogativelor Regale, potrivit dispozițiunilor capitolului II, secțiunea I din Constituțiune. Parlamentul se întrunește a doua zi
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
art. 79, 82 și 83 din Constituțiune, Decide: Corpurile legiuitoare, întrunite într'o singură Adunare, ca reprezentațiune națională, în ziua de 8 Iunie 1930, la ora 11, vor decide asupra exercitării prerogativelor Regale, potrivit dispozițiunilor capitolului II, secțiunea I din Constituțiune. Parlamentul se întrunește a doua zi, anulează legea succesiunii adoptată sub Regele Ferdinand și proclamă pe Carol al II-lea Rege. Din nou, Regele Mihai are nu o abdicare forțată în spate, ci două. Prima, având ca autor chiar pe
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
a fost reintroducerea democrației și a libertăților, ca gest-garanție, știind că nici noii aliați sovietici nu iubeau aceste concepte, pe cât nici „conducătorul” nu le iubise. Astfel, Regele a dat Decretul nr. 1.626/1944 pentru fixarea drepturilor Românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 martie 1923, din 31 august 1944. Alegerea este semnificativă. Regele nu a considerat Constituția din 1938 una democratică, și nu a vrut să se raporteze la un regim de guvernare autoritar, ci
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
libertăților, ca gest-garanție, știind că nici noii aliați sovietici nu iubeau aceste concepte, pe cât nici „conducătorul” nu le iubise. Astfel, Regele a dat Decretul nr. 1.626/1944 pentru fixarea drepturilor Românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 martie 1923, din 31 august 1944. Alegerea este semnificativă. Regele nu a considerat Constituția din 1938 una democratică, și nu a vrut să se raporteze la un regim de guvernare autoritar, ci la unul democratic. Până la organizarea Reprezentațiunii
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
Costică, știi ce dorință mi-a mai rămas în viață? Pariez că n-ai să ghicești. Să-ți spun eu care mi-i idealul: să fiu deputat sau senator... să ajung parlamentar... să mă numesc "alesul națiunii"... să jur pe "constituțiune"... să apăr "sfînta constituțiune"". Pe o cale indirectă și cu o întîrziere de peste opt decenii, acest vis s-a realizat.
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
mi-a mai rămas în viață? Pariez că n-ai să ghicești. Să-ți spun eu care mi-i idealul: să fiu deputat sau senator... să ajung parlamentar... să mă numesc "alesul națiunii"... să jur pe "constituțiune"... să apăr "sfînta constituțiune"". Pe o cale indirectă și cu o întîrziere de peste opt decenii, acest vis s-a realizat.
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
al Frontului"1, mulțumea parlamentarilor pentru sarcina cu care a fost încredințat, cu ocazia primirii funcției de președinte al Senatului, al Maturului Corp, declarând că "se încadra fără șovăire și reticente în Frontul Renașterii Naționale și în regimul creat prin Constituțiunea promulgată în primăvara anului trecut"2. Discursul lui Argetoianu de la Senat a constat în faptul că "va păzi regulamentul că un câine credincios al regimului sub care trăiește". Senatorul numit de rege era de părere că "de un an de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
unde se bătea amical cu Gherea pe umăr, văitându-se de afacerile ce-i mergeau din ce în ce mai prost, iacobinul răspopit ce simte o arzătoare dorință de a intra în parlament, renegându-și, spre sfârșitul vieții, convingerile de altădată: „Să apăr Sfânta Constituțiune!”, girondinul cu nostalgia iacobinismului și viceversa, asemenea unui Cănuță om sucit (curat sucit!) își va denunța chiar mama într-un limbaj vituperant ca fiind o „reacționară” și o „retrogradă”. Cel ce va deplânge cu mult amar soarta sabiei sale, crezând
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
Bărnuțiu, integrată cu toate drepturile și pentru totdeauna în tezaurul culturii românești, cuprinde lucrări care dovedesc pregătirea sa enciclopedică: Dreptul public al romanilor (1867), Dreptul natural privat (Iași, 1868), Dreptul natural public (1870), Dreptul ginților natural si poziția politică (doctrina constituțiunii), Constituțiunile statelor principale cu introducțiuni, Antropologia, Psihologia empirică, Enciclopedia filozofiei teoretice, Logica, Metafizica, Estetica, Știința virtuții, Pedagogia, Istoria filozofiei, Flosofia după W. T. KrugOpera lui Simion Bărnuțiu, ca și activitatea sa politică și socială, constituie izvoare de învățături profunde, pătrunse
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
integrată cu toate drepturile și pentru totdeauna în tezaurul culturii românești, cuprinde lucrări care dovedesc pregătirea sa enciclopedică: Dreptul public al romanilor (1867), Dreptul natural privat (Iași, 1868), Dreptul natural public (1870), Dreptul ginților natural si poziția politică (doctrina constituțiunii), Constituțiunile statelor principale cu introducțiuni, Antropologia, Psihologia empirică, Enciclopedia filozofiei teoretice, Logica, Metafizica, Estetica, Știința virtuții, Pedagogia, Istoria filozofiei, Flosofia după W. T. KrugOpera lui Simion Bărnuțiu, ca și activitatea sa politică și socială, constituie izvoare de învățături profunde, pătrunse de
SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]
-
utilizează abuziv ca „neologism” un cuvânt franțuzesc care nu s-a impus ca neologism: „Ținta democrațiunii române este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a mânca (s.n.) de la datoriile ce ne impun selemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune”. În limba franceză „manquer” înseamnă a lipsi, a se sustrage. Ipingescu repetă „A mânca ... sfânta Constituțiune”. Jupân Dumitrache întreabă: „Adică, cum s-o mănânce?” Ipingescu explică: „Nu pricepi? Vezi cum vine vorba lui: să nu mai mănânce nimeni din sudoarea
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
române este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a mânca (s.n.) de la datoriile ce ne impun selemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune”. În limba franceză „manquer” înseamnă a lipsi, a se sustrage. Ipingescu repetă „A mânca ... sfânta Constituțiune”. Jupân Dumitrache întreabă: „Adică, cum s-o mănânce?” Ipingescu explică: „Nu pricepi? Vezi cum vine vorba lui: să nu mai mănânce nimeni din sudoarea bunăoară ca mine și ca dumneata; adică să șază numai poporul la masa, că el e
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]