1,488 matches
-
organic nu este inconștient decât în sensul precis de: "lipsit de o imagine intențională îndreptată spre lume". El este doar distinct, neavând nimic obscur, iar ca activitate el este pur și simplu îndreptat spre interiorul său, adică spre propriile sale constituante subordonate și nu ca activitatea psihică a animalelor superioare, către lumea exterioară. Amiba sau planta erlebt... enjoys... survole sau gândește structura sa organică avec autant de netteté cu care omul ar gândi instrumentul pe care îl va fabrica... Și precizarea
Psihismul primar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15399_a_16724]
-
nefigurând, deocamdată, printre acestea. În legătură cu fondul problemei, publicăm mai jos textul ce ne-a fost transmis de domnul avocat Roland Cotârlan, cosemnatar alături de A.N.U.C. al materialelor privind necesitatea completării Constituției cu prevederile referitoare la cultură. (Red.) Legiuitorul constituant român de la 1991 nu a urmat modelul francez considerând (pe bună dreptate) că noua lege fundamentală a României trebuie să cuprindă și alte reglementări decât cele strict tehnice, rezervate funcționării statului și legiferării. Ca atare, o parte din articolele cuprinse
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
cu privire la drepturile civile și politice și pct. (33) al Documentului Reuniunii de la Copenhaga și-a găsit locul în textul actualei Constituții, și anume în art. 6, alin.(1) la care ne-am referit. Și aceasta, în mod evident, pentru că legiuitorul constituant de la 1991 n-a avut în vedere în mod direct cultura, ci... minoritățile naționale. În perioada interbelică, Dimitrie Gusti, șeful școlii sociologice de la București (școală cu autentică audiență internațională în epocă), vorbea despre manifestările sociale creatoare constitutive de valori materiale
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
dacă numai puterea legiuitoare poate conferi unor reglementări atât de importante precum acelea referitoare la cultura coerentă și stabilitatea necesare, și dacă forma cea mai adevărată a unor asemenea reglementări este aceea bazată pe prevederi constituționale, rezultă că legiuitorul nostru constituant trebuie să își facă munca și în domeniul culturii așa cum și-a făcut-o deja în domeniile învățământului, sănătății sau cercetării științifice.
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
ingenioasă idee a deputatului a fost înființarea grupului parlamentar liber-schimbist și pluripartit, format pe bază de afinități spontane și a cărui componență se schimba de la o zi la alta. în virtutea unei hotărîri a Consiliului Director P.L.S., comunicată în plenul Adunării Constituante, toți parlamentarii care își schimbaseră apartenența politică au fost declarați membri de onoare ai Partidului Liber-Schimbist. S-a născut tot atunci ideea unor ,trese" care să-i evidențieze pe migratorii fruntași, iar ulterior gîndul instituirii unei decorații, Ordinul Cangurului, cu
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
M. Eminescu, nr. 55-57), Balul minorităților, în care fiecare grup participant se va prezenta printr-un mic program artistic. Informații suplimentare, la tel. 0257 255 611. S. POPOVICI din presa vremii acum... 100 ani „Bancă nouă la Timișoara. Adunarea generală constituantă a noului institut de Credit și economii «Păstoriul» s-a ținut în 14 l.c. și a decurs în armonie și cu însuflețire pentru scop, în sala cafenelei «Trei Rose» din Fabric“. (Controla din 20 septembrie 1903). „Un nou săptămânal, cu
Agenda2003-38-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281484_a_282813]
-
entuziasmul Revoluției l-a determinat să inițieze o campanie de ajutorare pentru bănățeni, în provincia New Brunswick și... să încerce să revină în țară, pentru un angajament mai decis. 20 mai 1990 l-a găsit la Timișoara, candidat pentru Adunarea Constituantă din partea P.N.Ț.C.D. , partid în care s-a înscris urmând tradiția familiei. Eșecul în alegeri, primirea destul de rece (dacă nu chiar ostilă) pe care le-a făcut-o România emigranților, încetineala reformelor, chiar descurajarea că marea schimbare nu este
Agenda2003-23-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281104_a_282433]
-
1991 fiind apreciată de Comisia pentru democrație prin drept de la Veneția drept cea mai avansată din proiectele statelor foste comuniste și recomandată drept model țărilor care s-au aflat, în aceeași perioadă, în procesul dezvoltării constituționale post-comuniste. La votul din Constituantă, 414 parlamentari s-au exprimat „pentru“ adoptarea Constituției, 95 au fost „împotrivă”, iar unul nu s-a prezentat la vot. La referendumul național, au participat aproape 11 milioane de alegători, 77,3% votând „da“. În legislatura actuală, utilizând posibilitatea constituțională
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]
-
ROMÂN DIN BUCOVINA În 1918, la Cernăuți a avut loc o adunare națională, la care au participat deputații români din Parlamentul de la Viena și foștii deputați din ultima Dietă bucovineană. Aceștia au adoptat o moțiune ce aproba funcționarea unei adunări constituante, care a hotărât „unirea Bucovinei integrale cu celelalte țări românești într-un stat național independent“ și a instituit Consiliul Național Român din Bucovina, care, sub conducerea lui Iancu Flondor, a formulat doleanța unirii Bucovinei cu România. Miercuri, 15 octombrie PRIMUL
Agenda2003-41-03-14-15 () [Corola-journal/Journalistic/281568_a_282897]
-
anunțând că responsabilii pentru victimele manifestațiilor vor fi pedepsiți. El a mai declarat că nu intenționează să rămână în funcție până la expirarea mandatului prezidențial, în 2007, ci doar va asigura un guvern de tranziție până la organizarea referendumului și convocarea adunării constituante. știrea săptămânii România la O.N.U. România a devenit joi, alături de Algeria, Benin, Brazilia și Filipine, membru nepermanent al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Cele cinci țări își vor începe mandatul de la 1 ianuarie 2004, înlocuind Bulgaria
Agenda2003-43-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/281613_a_282942]
-
1776 și lista nu se oprește, desigur, aici. Dacă subiectul era atât de fierbinte, a fost mai mult decât firesc ca soluționarea să fie încredințată proaspăt alesului (la 20 mai 1990) Parlament al României, care avea și funcționalitate de Adunare Constituantă. Comisia senatorială, învestită cu responsabilitatea redactării proiectului de lege privitor la proclamarea zilei naționale, a ajuns la următoarea formulare: Unirea tuturor românilor, înfăptuită la 1 Decembrie 1918, și corolarul ei, consfințirea statului național de drept, unitar, suveran, independent, indivizibil și
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
referitoare la procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, astfel încât comunitățile locale să beneficieze de acces eficient la acest tip de informații. Miercuri, 8 decembrie, se aniversat Ziua Constituției României. Legea fundamentală a țării a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din data de 8 decembrie 1991. Noua Constituție a României, adaptată la noile condiții postcomuniste, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I
Agenda2004-50-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/283140_a_284469]
-
1776 și lista nu se oprește, desigur, aici. Dacă subiectul era atât de fierbinte, a fost mai mult decât firesc ca soluționarea să fie încredințată proaspăt alesului (la 20 mai 1990) Parlament al României, care avea și funcționalitate de Adunare Constituantă. Comisia senatorială, învestită cu responsabilitatea redactării proiectului de lege privitor la proclamarea zilei naționale, a ajuns la următoarea formulare: Unirea tuturor românilor, înfăptuită la 1 Decembrie 1918, și corolarul ei, consfințirea statului național de drept, unitar, suveran, independent, indivizibil și
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
ha și mult mai modestă reforma electorală, prin crearea Colegiului unic pentru toți știutorii de carte), întîi a avut grijă să-și asigure asentimentul marilor proprietari funciari liberali, vestindu-i franc că, de nu-i accepta reformele, demisionează. Apoi, în Constituanta a avut de înfruntat împotrivirea conservatorilor, pe care, de fapt, se bizuiau și mării latifundiari liberali deloc dispuși să renunțe la privilegiile lor. Cum reiese și din unele medalioane din cartea d-lui Rădulescu, din 1880, cînd se crează Bancă
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
au dat de ceasul morții pentru a bate în cuie formă de guvernămînt socotita a le fi prielnica". Formă de guvernămînt care e, desigur, republica, ce consfințește dictatul stalinist din 30 decembrie 1947, plus alte aspecte ale regimului totalitar: "componenții constituantei lui Iorgovan și-au scuipat în palme și, cu o hărnicie incredibilă (în comparație cu ritmul de melc al prestației parlamentarilor de astăzi), ne-au pricopsit cu faimoasa Constituție care ocrotește dar nu garantează dreptul de proprietate". Ce contează detaliul că plebiscitul
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
Richard Franasovici, membru al Camarilei regale) că se va forma curînd un guvern care "nu va mai fi un guvern de partid" și că acest nou guvern "va începe prin modificarea Constituției făcînd strigările necesare după care îndată alegeri pentru Constituantă". Dar atît el, Argetoianu, cît și Franasovici știau că de rege depinde totul. Și regele, din păcate pentru Argetoianu, era încă nehotărît, tergiversînd mult lucrurile. La 15 februarie 1935 convine cu Octavian Goga, alt preferat al suveranului, că în cazul
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
rege depinde totul. Și regele, din păcate pentru Argetoianu, era încă nehotărît, tergiversînd mult lucrurile. La 15 februarie 1935 convine cu Octavian Goga, alt preferat al suveranului, că în cazul formării unui alt guvern liberal, care să decreteze alegeri pentru Constituantă, să fuzioneze ca partid pentru a lupta împreună în alegeri și, apoi, să devină miniștri cu mari responsabilități. De fapt, dezideratul lui Argetoianu, totuși om politic, era ca modificarea Constituției să fie atît de radicală încît, practic, să desființeze partidele
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
scăpat din vedere numărul cu pricina să-l citească neapărat. Cîteva spicuiri se pot face totuși în limitele spațiului de care dispunem. O absolut remarcabilă analiză, prin prisma ideii naționale a Constituției României și a dezbaterilor pe marginea ei din Constituantă (iulie 1990-decembrie 1991) întreprinde dl Cristian Preda. "Relația dintre națiune și Constituție - afirmă din capul locului autorul - este un aspect al tranziției românești. Pe urmele lui Daniel Barbu și Tom Gallagher, consideră că în România tranziția a fost în mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
Cea mai bună ilustrare a acestei situații mi se pare a fi dezbaterea constituțională din 1991: aceasta nu a dat naștere unei forme politice cu adevărat noi, ci s-a organizat în jurul națiunii, așa cum fusese definită aceasta de regimul comunist. Constituanta a zămislit un monstru: un naționalism fără națiune". Frecvența conceptului de națiune în Constituția din 1991 este precară (doar două referințe), în vreme ce a conceptului de național e masivă, începînd prin a fi unul din cele opt atribute ale statului român
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
trecut, pe tradiție a întunecat natura firească a problematicii referitoare la Constituție și anume aceea juridică privind democrația și statul de drept. De aici s-au născut o serie de contradicții - reflectate în text - cum ar fi aceea dintre dezideratul Constituantei de a crea o Constituție specific românească și necesitatea, de care era conștientă, de a obține una care să aibă respectul și recunoașterea Europei sau contradicția dintre sensurile conceptului însuși de istorie (ca teatru al luptelor dintre națiuni și ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
începutul anului 1914. Iar în 17/30 martie 1918 regele cere printr-o scrisoare - publicată - către Administratorul Domeniilor Coroanei (același Barbu Știrbei) ca, pe aceste proprietăți regale, să se asigure pămînt țăranilor iar parlamentul de la Iași (încă din ianuarie 1914 Constituantă) a decis, într-o primă formă, sancționarea acestor reforme. Reforma agrară din 1918-1921 a fost chiar mai largă decît o înțelesese regele în martie 1917, țăranii fiind împroprietăriți cu aproape șase milioane ha, creindu-se, cum s-a spus, o țărănizare
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
decât majoritatea actualului parlament este greu. Cu atât mai mult dacă șefii de partide care poartă răspunderea țării n-aud, na-văd neluându-și nici o răspundere. La casă nouă mătură nouă Poate unica soluție nu poate fi decât convocarea unei adunări constituante în care strada să fie reprezentată de bresle și intelectualitate fără invitarea partidelor. Legea politicului (constituția) trebuie făcută normal de apolitici pentru ca apoi politicienii să conceapă și aplice Legi prin partide și aleși. Eu aș fi făcut asta în prima
SFINŢII INCINERAŢI PRIN NEPĂSARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382216_a_383545]
-
sub cerul sumbru al Dumnezeului răzbunării - "modelul mitic al rupturii ce trebuie să preceadă orice regenerare și reașezare"iv. Mîntuirea colectivă prin revoluție nu se poate împlini decît prin generalizarea violenței, prin masacru purificator. Degeaba rostea Robespierre, în 1791, la Constituantă, într-un elan căznit de umanitate: "Trebuie să credem că fericirea societății nu e legată de pedeapsa cu moartea (...). Trebuie să credem că poporul blînd, sensibil, generos (...) și ale cărui virtuți se vor dezvolta în regimul libertății, îi va trata
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
altădată; ele trebuie să țină cont de așteptarea opiniei publice; de aici și până la a negocia în piața publică, este, totuși, o cale lungă. De altfel, aceasta este o dispută la fel de veche ca și aceea privitoare la diplomația secretă: în Constituantă, Pétion32 și Volney 33 au atacat-o, susținând că Franței îi era suficient ca ea să fie justă. Rewbell 34 declara că o mare națiune nu ar trebui să aibă drept aliați decât Providența, Forța și Justiția. Convenția, mai realistă
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
și Volney 33 au atacat-o, susținând că Franței îi era suficient ca ea să fie justă. Rewbell 34 declara că o mare națiune nu ar trebui să aibă drept aliați decât Providența, Forța și Justiția. Convenția, mai realistă decât Constituanta (care avea în vedere faptul că Franța nu este singură în lume), a acordat Comitetului Salvării Publice împuternicirea de a negocia în secret, dacă ea ar fi considerat. Lucrurile și-au reluat ulterior cursul firesc. De altfel, în țările libere
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]