149 matches
-
vânătaie/ pe obrazul văzduhului." Este o poezie nominală, prin excelență, în care accentul cade pe revelarea legăturilor intime, imperceptibile, dintre lucruri. Așa cum o sugerează și titlul volumului, fundamentală pentru viziunea poetului este o percepție dihotomică asupra universului, "mântuită" prin revelarea consubstanțialității cosmicului cu miniaturalul. Idiosincratica înlocuire a adverbului de comparație "ca" prin "cum" devine marca formală a acestei viziuni neo-simboliste exprimate prin analogii sinestetice: "...argintăria transpiră cum pielea unei fecioare/ pântecul corăbiilor crapă cum merele coapte..." (Aventură). Substanța lirică a acestor
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
Poeziei cu toată metafizica subsecventă deși, asemeni colegilor optzeciști, recurg la transcripții generoase de cotidian. Felul în care acest cotidian este orientat contează aici, retorica lui. În vreme ce optzeciștii mizează pe un cotidian "infrareal", spectaculos și pe un subiect aflat în consubstanțialitate cu lumea desacralizată - este vorba despre bine-cunoscutul "biografism" american sau, în variantă mai livrescă ori mai crudă, despre un biografism "autoficțional", nouăzeciștii - și mă gîndesc acum, alături de Marian Drăghici la Paul Vinicius, Daniel Bănulescu și mai ales la Ioan Es
Ludicul și autoironia by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12070_a_13395]
-
între două lumi: elita celui de-al treilea Reich și cea a clericilor, ambele infuzate cu toate micile detalii ale vieții cotidiene. Efectul e previzibil: nu atât o echivalență a culpabilităților, ar fi fost prea la botul calului, cât o consubstanțialitate a lor - una n-ar fi fost posibilă fără cealaltă. E drept că Vaticanul a judecat lucrurile cu pumnul în gură. E drept și că ar fi putut fi - acționând - un catalizator al alianței anti-naziste și un stârpitor al legitimității
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
Andrei Terian De vreme ce consubstanțialitatea dintre eul empiric și eul auctorial constituie trăsătura comună a tuturor jurnalelor, poate că ar trebui să căutăm alte concepte pentru a parcela acest gen nărăvaș. Și n-ar fi de mirare ca vechiul criteriu tematic să-și reconfirme pe
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
de a răstălmăci, de a întoarce pe dos o normă morală acceptată social. Pe deasupra, Creangă e un bonom zdravăn și pus pe șotii, care se îmbată la tot pasul de materialitatea solidă a lucrurilor, ca și de cea a vorbelor. Consubstanțialitatea lui cu Rabelais le-a bătut la ochi lui Nicolae Iorga întîi, lui George Călinescu și altora pe urmă. Căci, precum scriitorul renascentist francez - deși mai stăpînit decît acela -, Creangă se încîntă să îngrămădească puhoaie de sinonime ori de consonanțe
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
democratizare" a lor, cum se întîmplă sub regimul fanteziei laice, în suprarealism, bunăoară, unde asociațiile se îmbulzesc în actul electoral al imaginilor (voturi practic nesfîrșite pentru o listă practic infinită de candidaturi imagistice), ci o stare postedenică, tensionată de misterul consubstanțialității. O percepție a lor sub unghiul sincron al absolutului. "Azi, spunea Gottfried Benn, trebuie sa suportam prezenta simultană a lucrurilor". Obiecte, ființe, evenimente, impresii, umori se regăsesc pe același plan al scrumului încă fierbinte, inca inocent, deci tinzînd spre imuabil
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
temelor și motivelor literare (e vorba de una dintre cele mai dinamice structuri ale prozei românești contemporane), 3. Marea coerență interioară (,,printr-o structură simfonică amplă, mai greu de identificat la scriitorii care abordează specii și genuri literare diferite’’), 4. Consubstanțialitatea operei (,,existența unui butuc comun din care pleacă, se dezvoltă în diferite etape de creație, modalități diferite de exprimare literară’’), 5. O constantă creativitate (,,care a pulsat egal în toate etapele de creație’’). Capitol special al naratologiei Volumele de ,,proză
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
vedere personale, interesante, relevând noi coordonate și semnificații ale acestei opere. Procedând metodic, I. Oprișan a sintetizat în capitole distincte structurile compoziționale ale creației literare hasdeene, realizând astfel o viziune prismatică, cu reflexe specifice, dar și cu reverberații conexe la consubstanțialitatea unică a spiritualității și personalității scriitorului. Premisa de la care pornește I. Oprișan este că B. P. Hasdeu s-a impus printr-o plurivalență creatoare, recunoscându-i-se contribuțiile esențiale în domeniul istoriei, filologiei, folcloristicii, publicisticii, dar mai puțin s-a
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
naționaliștii atît de indigești altădată sunt amintiți doar în treacăt". Mai sunt indicați Nicolae Manolescu și Gheorghe Grigurcu. În acest moment e menționată controversa în legătură cu Constantin Noica și a relațiilor sale cu regimul comunist, temă aflată în bună măsură în consubstanțialitate cu cea a indigenismului. Scria subsemnatul în Convorbiri literare, în 2003, citat de cercetătoare, despre naționalismul său "sublimat": "Ilustrat nu doar printr-un autohtonism ce rima cu propaganda național-comunismului (deși, să recunoaștem., situat la altă altitudine, dar oare înălțimea speculației
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
interpun multitudinea unor preocupări diversificate la nesfârșit, mai ales ale acumulării, ale consumului care obnubilează deschiderea spre problemele esențiale privind sensul vieții. Neliniștea omului modern nu este a lui a fi, ci a lui a avea. Egipteanul trăia in ideea consubstanțialității cu divinitatea. Ca atare, răgazul pământesc trebuia să fie o pregătire pentru a merita viața cerească lângă zeul luminii, Re, al căror fiu se proclama. În acest sens, el trebuia să ducă o viață în cultivarea "infinității valorilor" bine, frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
aveau să fie inventați peste 50 de ani, cu ferocitatea disecării în filigran a nonexistenței, ca esență a cauzei și nu ca rezultat al efectului, greu de înțeles pentru cei mai adânci filosofi ai absurdului, ușor de priceput pentru contabilii consubstanțialității din Lumile Superioare, ne făcea să-l privim pe Nilă ca pe o statuie impunătoare a scrisului românesc, deja prezent în cărțile de literatură, fondator al romanului revoluționar, înglobând în el tot ce nu au văzut Victor Hugo, Balzac, Dostoievski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
al Literaturii Române. Preocupările lui Al. Săndulescu în acest domeniu datează de mai multă vreme, el însuși fiind autorul amintirilor și confesiunilor din volumele Efectele dosarului "dalmațian" (1995) și Operație pe cord deschis (2002). Considerând, cu deplină justețe, că în consubstanțialitatea literaturii subiective se încadrează și corespondența emisă și primită de personalități distincte, Al. Săndulescu i-a relevat atât valențele documentare cât și cele artistice, în suita de studii din volumul Literatura epistolară (1972). Noul volum are dimensiuni impresionante, de aproape
Memorialiști români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7473_a_8798]
-
poporului nostru, ci s-a plămădit o dată cu etnogeneza sa, pentru că noi, românii, ne-am născut creștini. Acesta face ca, spre deosebire de alte popoare vecine, de religie creștină-ortodoxă, poporul român să aibă o viziune asupra lumii cu pregnante nuanțe originale, proprii. Din consubstanțialitatea organică a folclorului românesc rezultă adevărul axiomatic că "lumea aceasta e întru totul faptul sfânt al mâinilor lui Dumnezeu. Veghea milostivă a Celui de Sus este, fără odihnă, înclinată peste zbuciumul de fiecare clipă al firii. Binele, ca și răul
Studii de Ovidiu Papadima by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7134_a_8459]
-
de îmblînzire a firii, a stihiei materiei, în zarea unui orizont spiritual care transcende specificul frust al substanței concrete din care obiectul se naște. Dar dacă îi lipsește ceva sculptorului, în sensul apartenenței sale la generația 80, dar îi confirmă consubstanțialitatea cu generația 70, sînt jocurile imaginative, bucuria ludică de a descoperi, în materia moartă, sămînța vie a unei combinații imprevizibile, conservînd, în compensație, funcția morală și edificatoare a artei. Rezultatul acestei opțiuni este o anumită aspirație spre clasicism, spre forma
Portrete în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6630_a_7955]
-
unui act critic. Nicidecum: alegerea poetului din secolul al XIX-lea de către exegetul din anii celui de-Al Doilea Război Mondial nu e deloc întâmplătoare. Este vorba, în realitate, de o reală afinitate electivă, dacă nu cumva chiar de o consubstanțialitate între Baudelaire - perceput ca o conștiință tragică a epocii sale - și Fondane - la rândul său, o altă conștiință tragică a anilor ’30-’40. Conștiințe pe care le unește atât nevoia de puritate și inocență, cât și căutarea obstinată a unui
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
notabile ale începuturilor literaturii române - cronicar, D. Cantemir, I. Budai-Deleanu -, opera lui Antim, deși subordonată inițial unei finalități extraestetice oferă, datorită unei contextualizări diferite, dar și unei înțelegeri mai ample și mai profunde a fenomenului literarității, argumente suplimentare întru susținerea consubstanțialității valorilor culturale.
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
din Tatăl purcede, cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și mărit, care a grăit prin prooroci". Ereziile pnevmatologice din această perioadă n-au pus la îndoială persoana însăși a Duhului Sfânt, dar au negat divinitatea acesteia și consubstanțialitatea ei cu Dumnezeu-Tatăl. Doctrina catolică despre purcederea Duhului Sfânt "de la Tatăl și de la Fiul"("Filioque"), cu toate că nu se compară cu ereziile pnevmatologice anterioare, a afectat în mare măsură unitatea Bisericii sobornicești, fiind una din particularitățile care separă catolicismul de Ortodoxie
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
aminti în acest context vorbele unui mare artist, Corneliu Baba, care spunea: „Nu vă pierdeți vremea cu fleacuri. Puneți-vă în față ținte mari. Chiar dacă nu le atingeți, măcar ați ostenit pentru ele. Și asta valorează cât o reușită”. Iată consubstanțialitatea modului meu de a face lucrurile. MDP: Trăim rupți unii de alții, învîrtiți de roțile descentrate ale morilor de vînt politice și sociale. Ce e de făcut? ILIE MARINESCU: În atare situație, cel mai bun lucru, din punct de vedere
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
aminti în acest context vorbele unui mare artist, Corneliu Baba, care spunea: „Nu vă pierdeți vremea cu fleacuri. Puneți-vă în față ținte mari. Chiar dacă nu le atingeți, măcar ați ostenit pentru ele. Și asta valorează cât o reușită”. Iată consubstanțialitatea modului meu de a face lucrurile.MDP: Trăim rupți unii de alții, învîrtiți de roțile descentrate ale morilor de vînt politice și sociale. Ce e de făcut?ILIE MARINESCU: În atare situație, cel mai bun lucru, din punct de vedere
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
Dumnezeu dăruit omului la facerea sa, spun că Tatăl Atotcreatorul, de fapt și-a contemplat Arhetipul Fiului Său preaiubit. Omul deplin, cu posibilitatea asemănării întru Ziditorul său, a fost așezat pe fundamentul lăuntric al tainei: bărbat și femeie, pe o consubstanțialitate reciprocă și pe corespondentul veșnic al genei religioase. Singurul sens adevărat al raporturilor uman-spirituale își are lumina în acest chip dumnezeiesc, care țâșnește din atotputernicia paternă. Mai înainte de a fi Creatorul cosmosului, Dumnezeu este Tatăl tuturor. În Ființa dumnezeiască asumarea
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit. Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.” Fiind vorba despre sărbătorirea Sf Părinți, participanții la Sinodul I de la Niceea, care au susținut dumnezeirea Fiului, consubstanțialitatea Fiului cu Tatăl („de o ființă cu Tatăl” - cum mărturisim în Crez) și nașterea Fiului din Tatăl „mai înainte de toți vecii”, Sinod care a avut ca temă : Erezia lui Arie (nu este cazul să o dezvoltăm) preotul Gh. Neagoe - după
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1982, p. 413) Arie, născut în Libia, preot slujitor la o biserică din Alexandria, se răzvrătește împotriva Bisericii lui Hristos, fondând erezia care-i poartă numele arianismul: concepție rațional-umanistă, anti-trinitaristă, care contestă egalitatea și consubstanțialitatea Fiului lui Dumnezeu cu Dumnezeu- Tatăl, negând dumnezeirea Fiului, care spune ereticul: este o creatură, schimbător, mărginit, imperfect și chiar capabil de a păcătui. (Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria Bisericească Universală, Ed. I.B.M. al B.O.R., București, 1992, p.
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
Nostalgia Paradisului : “Aderând la Revelație, artistul devine un comentator al lui Iisus Hristos în ordinea frumuseții”. Chiar dacă nu suntem întrutotul de acord cu interpretarea dată de Nichifor Crainic “zâmbetului” Luceafărului, redăm cuvintele teologului-scriitor din finalul capitolului Simbolul androgin , întrucât sugerează consubstanțialitatea lui Eminescu - cu ordinea superioară, cerească, prin intermediul Androginului Luceafăr-Geniu: “Nu ni se spune aici (finalul Luceafărului) de un zâmbet îngăduitor sau ironic, dar îl simțim, în toată supranaturala lui punându-se peste condiția mizeriei noastre pământești. Pe buzele Sf. Ioan
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
RUSU Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1725 din 21 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Între competența lingvistică și competența de comunicare trebuie să existe o complementaritate motivată și întărită de dimensiunea interrelațională a discursului. Să facem apel la consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
său, și la principiul distribuirii aleatorii a dosarelor. Această manieră de reglementare nu poate fi considerată întâmplătoare: dispunând astfel, legiuitorul recunoaște puternica legătură dintre cele două principii, interferența lor dobândind, între anumite limite și cu anumite particularități, valențele unei veritabile consubstanțialități. ... 73. Impunând principiul repartizării aleatorii a dosarelor, legiuitorul a avut în intenție înlăturarea oricăror forme de control al modului de repartizare a proceselor către completele de judecată, considerând că unul dintre elementele care asigură independența și imparțialitatea instanței este reprezentat
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]