25 matches
-
feudal, obligația prinderii și descoperirii infractorilor a rămas în sarcina obștii, iar în caz de nereușită, aceasta avea obligația de a plăti o amendă însemnată (dușegubina). Această normă de drept primitivă nu se afla în pravile, ci avea un caracter consuetudinar. În schimb, în Transilvania, responsabilitatea colectivă a obștii sătenilor a fost reglementata în legislația scrisă. 2. Răspunderea familială. A fost aplicată excepțional și abuziv de către domnitori care, în caz de hiclenie (înaltă trădare) extindeau pedepsele și asupra familiei celui vinovat
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
desub Coroana Ungariei pretinzând să se judece între ei după dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analogă fac moldovenii ce pribegise în Polonia, să se judece după dreptul românesc. Și aceasta când? Pe la 1380. Care-a fost consuetudinar la carele ei țineau cu sfințenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodată; era atît de viu în conștiința poporului, atît de necontestat de nimenea, încât nici unul din vechii noștri Domni n-au
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1471581859.html [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Ungariei pretinzând să se judece între ei după dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analogă fac moldovenii ce pribegise în Polonia, să se judece după dreptul românesc. Și aceasta cînd? Pe la 1380. Care-a fost acest drept consuetudinar la carele ei țineau cu sfințenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodată; era atât de viu în conștiința poporului, atât de necontestat de nimenea, încît nici unul din vechii noștri Domni n-au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ca să aibă cineva o idee despre caracterul românilor trebuie să ție seama de următoarele lucruri: De la 1220 și pîn' la 1818 românii n-au avut nici un fel de cod scris. Un obicei al pământului recunoscut de bunăvoie de toată lumea, dreptul consuetudinar - Jus valachale cum [î]i ziceau ungurii și polonii acestui complex de datine străbune - a regulat viața lor publică și privată în curs de șase secole. De la 1200 și pân [ă ] azi românii n-au avut revoluție politică. Mișcările lor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a-și câștiga calitățile ce i le impune mediul nou. Rasa aceasta însă e veche, străveche, și nu se mai poate adapta. Ea nu poate decât discompune și nimic alt. De aceea nici aristocrație, nici armată, nici biserică, nici drept consuetudinar, nimic nu i-au putut rezista; au căzut ca apa tare pe metalul vârtos al caracterului român și l-au discompus. De aceea instinctiv le-a trebuit Domn străin, un Domn care să încline a crede că în adevăr C.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
restrîns, cu condiția de a i se da un alt fundament decât cel propus de teoriile până acum amintite. Trebuie să observăm că fiecare ordine juridică consistă, Înainte de toate, dintr-o serie de norme fundamentale (scrise sau nescrise, legislative sau consuetudinare), care determină organizarea și funcționarea ordinii Înseși. Aceste norme constitutive sau de bază atribuie puterea de comandă, În limite și forme determinate, mai Întâi entității care e subiectul Întregii organizări (Statul), apoi autorităților minore (spre ex. județul, comuna etc.). și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Pentru a face, totuși, lumină, gânditorul nostru respinge logic exagerările, fie de o parte, fie de alta, când conchide: „Trebuie să observăm că fiecare ordine juridică consistă Înainte de toate, dintr-o serie de norme fundamentale (scrise sau nescrise, legislative sau consuetudinare), care determină organizarea și funcționarea ordinii Înseși. Aceste norme constitutive sau de bază atribuie puterea de comandă În limite și forme determinate, mai Întâi entității care e subiectul Întregii organizări (Statul), apoi autorităților minore (spre ex. județul, comuna etc.) și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Szilágiy, Sandor, Erdélyi Országgy(lési emlékek t(rténeti bevezetésekkel. Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae, els( K(tet (1540-1556), Budapest, 1876; Második k(tet (1556-1576), 1876; Negyedik k(tet (1597-1600), 1878; 11-dik k(tet (1649-1658), 1886. Werböcz, Stephan de, Decretum Tripartitum juris consuetudinari incyti Regni Hungariae, Typis Lycei Regii, Claudiopoli, 1815. Izvoare în biblioteca electronică Confoederatio cum principibus ecclesiasticis Friedrichs II. vom 26. April 1220, "Quellen zur mittelalterlichen Reichsgeschichte", http//www.phil.uni-erlangen.de/ ~p1ges/quellen/quellen.html (Friedrich II. gewährt den geistlichen
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ferdinánd Bizománya, Pesten, 1869. Verriest, Leo, Institutions médiévales, Tome I, Mous et Frameries Union des Imprimeries, Paris, 1946. Quid, Editions Robert Laffont, 1993. Wallerstein, Imm., Sistemul mondial modern, vol. III, Edit. Meridiane, București, 1993. Werböcz, Stephan de, Decretum Tripartitum juris consuetudinari inclyti Regni Hungariae, Typis Lycei Regii, Claudiopoli, Ao. 1815. Xenopol, A.D., Istoria românilor din Dacia Traiană, vol. I, ed. a 4-a, Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1985. Zsolt, Trócsány, Az Erdélyi fejedelemség korának orszaggyülési, Budapest, 1976. Zöllner, Erich, Istoria
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
După cum s-a precizat de către specialiștii problemei, obștea sătească autohtonă avea numeroase drepturi civile în ceea ce privește vânzările de loturi agricole, păduri, iazuri și prisăci, arenda sau răscumpărările etc. aplicând dreptul de preemțiune. Această practică judiciară a satelor autohtone provenea din dreptul consuetudinar, moștenit din jurisdicția romană și utilizat pretutindeni la nordul Dunării de Jos, în același fel ca și în imperiul bizantin. În cazul proprietăților private, necesitatea stăvilirii înstrăinării loturilor agricole, a vitelor sau a principalelor unelte, atunci când proprietarul averii nu avea
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
viață juridică românească. Viața societății românești din timpuri străvechi și până la jumătatea veacului al XVII-lea s-a orânduit după cutume 5, tradiții și uzanțe juridice ale poporului român care se referă la noțiunile de „pământ” și „moșie” în locul dreptului consuetudinar 6, cu timpul făcându-și loc dreptul scris prin pravile oficiale de limbă română. La început, întregul drept cutumiar (tradițional) se reduce la esența lui, la concepția și structura unui drept agrar, ca mai târziu să depășească sfera agrarului, a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al XVIII-lea, el nu-și putea îngădui schimbări radicale în structurile și practicile aparatului de stat. Pravilniceasca Condică rămâne în spațiul juridic tradițional: ea este o sinteză între dreptul bizantin (basilicalele) firesc într-o zonă aparținând arealului bizantin dreptul consuetudinar ("obiceiul pământului"), o sinteză îmbogățită prin experiența câtă și cum era a instanțelor de judecată. Mai important decât codul de legi oricum greu de aplicat, într-o societate fără cultură juridică a fost reorganizarea structurilor judiciare. În acest domeniu, Alexandru
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cari au stat adesea față cu cei mai puternici regi ai pământului, în el există și azi ceea ce cu sute de ani înainte a fost mare, generos și viteaz în țările române. Unul și același în limbă, în datini, în dreptul consuetudinar, pretutindenea distingîndu-se prin o adâncă blândețe de caracter și prin multă inteligență, acest popor prezintă un mare problem istoricului, etnologului și linguistului, problemul unui popor în adâncime conservator, care păstrează în caracterul său neatinsă unitatea originară, preesistentă ramificațiunilor și despărțirii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Numai identitatea religiei înlesnește la unele apropiarea, și nici acolo în mare grad. Fiecare grup organic e o lume pentru sine, c-o limbă vie pe care clasele dominante n-o cunosc și n-o vorbesc, adesea c-un drept consuetudinar propriu, cu datine și tradiții proprie. La un asemenea stat decentralizarea e cea mai firească formă de viață publică, pe când centralizarea trebuie să degenereze în domnia elementelor necaracterizate, a mijlocitorului și a advocatului. Și-n adevăr, centralizarea și liberalismul austriac
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
datorea pentru pământ și pășune decât 12 zile pe an și aducerea unui car de lemne de Crăciun, astăzi guvernul decretează ca măcar 2 zile pe săptămână să fie ale țăranului. Toată diferența între munca celor 12 zile ale codului consuetudinar și munca actuală a țăranilor o înghit clasele de mijlocitori, căci țăranul acum stă mai rău decât înainte. Și-n asemenea condiții detestabile, când vedem producătorul tot atât de incult, însă cu mult mai sărac decât sub regimul vechi, când se constată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
turme întregi de oi; de la produsele agricole una din zece (dijma adevărată, decima ), afară de astă 12 zile de lucru pe an și căratul unui car de lemne de Crăciun. Asta era tot. Cine apăsa și asuprea nu era regimul economic consuetudinar al țării, ci pătura de pungași țarigrădeni cari umpluseră țara cu miile și jefuiau lumea, mai ales de la 1808 - 1821, timpul în care s-a pripășit în țară părinții celor mai mulți dintre roșii. Se pretinde că la această invazie elementară trebuiau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Știți asemenea că toată țara dorește inamovibilitatea magistraturii. Nenorociri politice cari s-au început deodată cu secolul al XVIII și cari n-au contenit decât la jumătatea întîia a secolului nostru au întunecat conștiința vie a țării, au înlăturat dreptul consuetudinar, au făcut tabula rasa cu toată comoara de dreptate vie care conducea // poporul nostru în vremile vechi și făcea aproape cu totul de prisos orice lege scrisă. Intrarăm în contact cu popoare moderne; raporturi moderne s-au născut între noi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ar trebui exclusă ipoteza că, până la urmă, contradicția este tocmai unul dintre cele mai coerente contrarii ale incoerenței. Vai de noi, aceste speculații, poate nu de tot lipsite de interes pentru cei ce nu se mulțumesc cu aspectul superficial și consuetudinar al conceptelor, ne-au îndepărtat și mai mult de la spinoasa situație în care i-am lăsat pe Cipriano Algor și Isaura Madruga, acum singuri, de vreme ce Găsit, pricepând cât de încurcate erau lucrurile, consideră că e cazul să se îndepărteze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
a fost atât de puternică încât juriul alcătuit din elemente locale a putut constitui o apărare (pavăză) eficace a drepturilor obștilor libere împotriva încercărilor de aservire feudală până la mijlocul secolului al XVII-lea. Unii cercetători au pus originea dreptului nescris (consuetudinar) în moștenirea dacilor sau romanilor. Însă Panaitescu consideră dreptul consuetudinar românesc ca fiind de origine gentilică, deci mai vechi. Predominarea organizării satelor de moșneni și răzeși, a comunităților de avere în Transilvania, pentru cele mai multe sate, chiar a celor aservite nobililor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locale a putut constitui o apărare (pavăză) eficace a drepturilor obștilor libere împotriva încercărilor de aservire feudală până la mijlocul secolului al XVII-lea. Unii cercetători au pus originea dreptului nescris (consuetudinar) în moștenirea dacilor sau romanilor. Însă Panaitescu consideră dreptul consuetudinar românesc ca fiind de origine gentilică, deci mai vechi. Predominarea organizării satelor de moșneni și răzeși, a comunităților de avere în Transilvania, pentru cele mai multe sate, chiar a celor aservite nobililor (boierilor) și bisericii, a făcut ca o sumă de principii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolul al XII-lea mai ales-stăpânii domeniilor sunt nobili, clerici (episcopi, abați), regele însuși. Pământurile obștilor țărănești ocupate de biserică, cu sprijin regal, sunt întărite apoi prin acte juridice ce consfințeau dreptul de stăpânire bisericesc. Împreună cu alte instituții autohtone, dreptul consuetudinar, numit în izvoare "legea veche", "dreptul românesc" (jus valachicum), "legea țării" a rezistat timp de secole în fața legilor oficiale ale regatului. Explicația persistenței sale este înrădăcinarea adâncă în conștiința populară și concordanța între organizarea social-economică și politică a românilor în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care au fost toate aleputerilor stăpânitoare față de care românul s-a supus de nevoie - ci de "legea cea vie [...] a obiceiului". Acest drept "obicinuelnic" - ius-valachicum - este factorul juridic alidentității istorice românești, elementul de legătură al românității în cadrul unei unități juridice consuetudinare (p. 14); 7. Factorul moral dat de conștiința națională, principiul diriguitor al identității istorice românești, cea care a fost necesară a se ivi pentru ca ceilalți factori care preexistau să se închege într-un tot unitar. Credința necondiționată în națiune se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale Moldovei decât de modelul continental al autonomiilor citadine. La fel ca și în cazul pârgarilor, reprezentanții satelor moldovenești erau aleși anual din rândul locuitorilor, participau la hotărnicii și alcătuiau un tribunal „în sarcina căruia cădeau - în virtutea unui drept nescris, consuetudinar, <<obiceiul pământului>> - apărarea drepturilor naturale ale indivizilor, (...) litigiile care vizau proprietatea, cele care provocau neînțelegeri asupra averilor imobile, asistați, uneori, de preoți și slugi domnești, (...) rezolvarea pricinilor de drept civil, a problemelor de drept fiscal” ș.a. În cazul orașelor moldovenești
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care au fost toate aleputerilor stăpânitoare față de care românul s-a supus de nevoie ci de "legea cea vie [...] a obiceiului". Acest drept "obicinuelnic" ius-valachicum este factorul juridic alidentității istorice românești, elementul de legătură al românității în cadrul unei unități juridice consuetudinare (p. 14); 7. Factorul moral dat de conștiința națională, principiul diriguitor al identității istorice românești, cea care a fost necesară a se ivi pentru ca ceilalți factori care preexistau să se închege într-un tot unitar. Credința necondiționată în națiune se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
individual. Știe fiecare răzeș câtă parte are ? „Știe numai în idee partea ce i se vine dintr-acel tot nedespărțit”. Nici vorbă de egalitate sau egalitarism. Deoarece „știe în idee” reprezintă înțelesul aritmetic al numărului de părți cuvenite prin dreptul consuetudinar, număr de părți care nu rămâne același, ci se poate schimba, în plus ori în minus, de la o generație la alta sau de împrejurări, aceasta în raport de merite personale sau familiale și rolul jucat în cadrul comunității sătești în timpul chiar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]