15,904 matches
-
sunt “economist” (pun ghilimele pentru că termenul este cam prea generic) și mi s-a aruncat în fața că aș fi consumerist. O confuzie voita între teoria economică și consumerismul ca fenomen social, care așa cum mai spuneam eu, nu este promovat de contabili și de analiști financiari ci de publicitari sau de Dragoș Bucurenci când ne spune prin ce cluburi să mai mergem și la ce terase să ne facem veacul ca să fim “cul”. Nu știu ce poate determina asemenea afirmații. Poate fi lipsa de
Errata: Apocalipsa nu merge nicicum by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83030_a_84355]
-
bune față de secretarul general al partidului. Scrisoarea prin care-i cere îndurare lui Ceaușescu este model de lașitate și turnătorie. A divulgat numele tuturor celor care l-au ajutat cu bani, a trecut în dreptul fiecăruia suma primită, cu precizia unui contabil, deși Ceaușescu nu avea de unde să știe și nici nu-l interesa acest lucru, el dorea doar scuzele în urma cărora să-i poată da slujbă și casă". în alt capitol al interviului, dl Buzura se referă la Fundația Culturală Română
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
serviciu. Iar la serviciu - surpriză - i s-a tăiat din leafă: în loc de 650 de ruble i s-au lăsat doar 500. Profesorul - aia, aia - n-ajută nimic. Profesorul merge la director, iar directorul îi dă un șut. Profesorul merge la contabil, iar contabilul zice: "întrebați-l pe director". Profesorul a urcat în tren și a plecat la Moscova. în drum, profesorul s-a pricopsit c-o gripă. A ajuns la Moscova, însă nu poate ieși pe peron. L-au pus pe
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
la serviciu - surpriză - i s-a tăiat din leafă: în loc de 650 de ruble i s-au lăsat doar 500. Profesorul - aia, aia - n-ajută nimic. Profesorul merge la director, iar directorul îi dă un șut. Profesorul merge la contabil, iar contabilul zice: "întrebați-l pe director". Profesorul a urcat în tren și a plecat la Moscova. în drum, profesorul s-a pricopsit c-o gripă. A ajuns la Moscova, însă nu poate ieși pe peron. L-au pus pe profesor pe
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
Le iau. La ce oră închideți seara? - La ora șase. - Fir-ar al dracului! La șase trebuie să fiu încă la aeroport. Abea pe la șapte ajung în oraș. Cum să facem să le iau la ora aia? Un alt vânzător, contabil sau inspector făcu un pas înainte. - Adică nu vreți să le luați acuș? zise cel dintâi. - Nu, zise Jiggs. Cum să facem să le iau la șapte?... - Despre ce-i vorba? se băgă în vorbă cel de-al doilea funcționar
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
asemenea oricînd bine venit. A se vedea chilipirul dlui Văcăroiu la una dintre Băncile lui Sorin Ovidiu Vîntu, realizat potrivit principiului că în opoziție te descurci. Dar atunci cînd i-a picat chilipirul, dl Văcăroiu era, totuși, senator, nu vreun contabil isteț și cu foamea în gît. Ajuns președinte al Senatului, dl Văcăroiu le transmite manifestanților jecmăniți de FNI, care voiau să discute cu el, că e prins cu treburi mai importante. Care erau acele treburi? Președintele Senatului se adîncise în
Coridoarele și tribuna Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15529_a_16854]
-
mirăm că au supraviețuit oamenii din echipă! Dar, de fapt, știam din manifest că echipa s-a compus numai din maniaci (în sensul de entuziaști maladiv!); singurele trei excepții ("ca să nu dai de belea") au fost electricianul, juristul(a) și contabilul(a)! Poate și de aici titlul de 3 păzește!... Am înțeles, de pe genericul de sfîrșit, că un rol important a avut, în privința "locațiilor", "bunica Theodorei Herghelegiu"! Deci totul s-a desfășurat conform punctului 8 al Manifestului: "pentru figurație gratuită folosește
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
de arme și bulane înseamnă orice, dar nu echitate socială. N-am nici o milă de directorii, președinții și stăpânii de companii mai mari sau mai mici. Pentru ei se va găsi oricând o soluție, că de aia au avocați și contabili bine unși cu parale verzi. Nici măcar n-aș fi adus în discuție această lege-simptom dacă nu s-ar citi cu limpezime în ea mentalitatea represivă, scrâșnetul încărcat de ură și disprețul resentimentar al unei pături bolnave de putere. De-a
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
de grade la umbră). La fel sărăcia adiacentă, adnotată cu o ironie patetică: „No, man’s land: dau un regat/ pentru o leafă de poet/ la primărie, pentru un bilet/ de loterie.// Aș prinde șobolani în plasa/ poemelor,/ aș lăuda contabilul șef,/ aș lustrui chipul și chiupul/ istoriei municipale” (Leafă de poet). Apare și locuința de bloc a poetei, „cutie de locuit”, cum ar spune Mircea Eliade, așezată la o inconfortabilă înălțime ce-i acordă vertijuri iluzoriu celeste: „O cameră la
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
incendiezi etapele și ești zdrobit între ceea ce ar trebui să vezi în urmă și ceea ce adulmeci înainte, soluția optimă e să arunci în lume personaje cvasifolclorice, minți fabuloase și energii mitice, și nu să produci în serie statisticieni ai reveriei, contabili scrupuloși care se ocupă cu emisia de simțăminte și ingineri hotarnici special amenajați pentru a parcela și a gospodări insomniile naționale. Aceste făpturi cumulative, adevărate stihii prin irepresibila lor forță de erupție, au tot ritmat juna istorie a culturii naționale
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
tot mai inocentă iubiții împrăștie timpul mergând înainte omul e speranța ceaiului de sunătoare și viceversa puneți substantivele la plural bucuria ferestrei nu-i de vânzare mă rog pentru iertarea vorbitorului cu semnul exclamării. LA SFÂRȘITUL VEACULUI Smucind de funii contabilul nostru șef pe un soclu verde repară rânduri albe noi închidem stelele în sacul de iută ne rezămăm cu vocea de lumea cealaltă din cercul cu geamlâcuri regi și bufoni luptând pentru o coroană smucind de funii eu domnule nu
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
rămîne decît să tragem mîța de coadă pe lumea asta, în viața asta în care am ajuns să banalizăm și cele mai importante lucruri ... da, e limpede, chiar acum cînd spun aceste lucruri aflu că a murit și domnul stere contabilul de la fabrica de ulei. cum a murit? a căzut de pe scară în timp ce curăța adăpostul porumbeilor. e clar. nici o scară nu stă întîmplător lîngă un perete. fiecare își provoacă drumul în felul său. și apoi domnul stere avea un fel al
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/4094_a_5419]
-
Ovidiu Genaru Un umil funcționar de provincie, un mărunt dumneata, copist la prefectură, ajuns chiar ajutor de contabil, un omuleț taciturn și anonim, un somnolent vasiliu inutil și utopic, un toxicoman de deșertăciune, puțin alcoolic și decadent, sau, uneori, în zile bune, chiar un bufon de cârciumă, de ce nu, Un deznădăjduit cu pantofii mereu uzi, un nimeni care
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
poartă cifra de neștiut, la nașterea căreia numerele se vor da la o parte, ca Marea Roșie și se va vedea astfel, printre scîrțîituri și gemete, că ele nu conțin absolut nimic, doar un plîns uscat va auzi nimicitorul născător, plînsul Contabilului de Nenumărat *** Nimicitorul are rădăcini în viețile ce nu se mai întorc, acum dintr-o dată mă cuprinde entuziasmul, atroce plimbări pe sub uriașe oftaturi, tu ai gura închisă, e asfințitul dragostei în viețile ce fabrică oxizi
Fragmente cu nimicitorul by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/5753_a_7078]
-
ci un "imobil". Imobilul filialei Băncii Românești. Tata era intendent și mecanic de întreținere. Singura meserie adevărată din acel imobil! Ce-aș fi știut, ce-aș fi descoperit, ce-aș fi făcut în viață dacă Tata ar fi fost arhivar, contabil sau chiar directorul băncii? Dacă aș fi văzut în toată copilăria doar hârțoage, registre, coli ministeriale umplute cu cifre...? Pe când: ascensorul... Câți copii și-au văzut tatăl ridicând ditamai ascensorul de patru persoane rămas în pană? Sus, în pod, în
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
i se mai spunea cu dispreț Ceh, ci Cehov. Grijuliu în privința viitorului fiilor săi, l-a trimis pe Mihail la Kaluga, ucenic într-o legătorie, pe Mitrofan la Rostov, vînzător în prăvălia unui negustor, iar pe Pavel l-a plasat contabil la bogatul om de afaceri Kobîlin, primar al Taganrogului. Pavel s-a achitat cu umilință și competență de această sarcină de mare răspundere. Timp de zece ani, prost plătit, prost tratat, și-a încovoiat spinarea și și-a ținut cumpătul
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
sfârșiseră lamentabil. începuse într-adevăr să scrie mai demult, încă din primii ani de studii, când fusese trimis într-o așezare izolată în munți să se vindece de boala de plămâni. Conceput din plictiseală, cel dintâi roman, despre viața unui contabil, va fi ars și aceeași soartă o va avea și următoarea intrigă polițistă. Va reveni mai stăruitor la masa de lucru în timpul practicii juridice, firește, în momentele libere, constatând cu mulțumire că ajunsese la anume îndemânare în plămădirea narațiunilor scurte
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
care înșiră cu mare debit vrute și nevrute, fără a se mai și controla pentru că nu au când. Unul susține, de exemplu, că a citit o carte inexistentă a lui Caragiale, ,Mofturi și schițe", iar altul crede că ar exista un ,ilustru contabil" caragialian pe numele său ,nenea Păvălache". Se gândea, desigur, la nenea Anghelache din Inspecțiune, care nu era însă contabil, ci casier. Alt personaj face două confuzii de istorie într-o singură propoziție, susținând că deviza ,România prin ea însăși" ar
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
ea apelam. Ea întocmea statul de plăți și dădea colaborările. Dacă voiam să-i convoc pe redactori, să schimb o pagină sau să solicit o colaborare, pe Adi o sunam la telefon. Adi era, în același timp, secretară, redactor, casier, contabil, corector, colaborator și director al revistei, fără să fi avut una sau alta dintre aceste funcții. Muncea din plăcere și devotament, de la o vreme, aproape neplătită." S-a bucurat de prietenia și încrederea multor scriitori. Al. Rosetti, luând-o ca
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
fiscali” (12, 2 - p. 69), precum censitores (23, 1 și 6<footnote În traducerea lui Arieșan apar echivalențele „comisari strângători de impozite” (p. 143), respectiv „încasatori de cens” (p. 145). footnote> - p. 93, 95), e redat în 7, 4 prin „contabili (!)” (p. 55); magistri apare ca „înalți funcționari” (7, 4 - p. 55), dar și ca „magistrați” (14, 4 - p. 71); iudices - „înalți funcționari” (11, 6 - p. 67; 17, 5 - p. 79; 31, 4 - p. 115), dar și „judecători” (14, 4 - p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
numărul trecut) Mijlocelul eietalon În lei Motto: „... Pentru salarizarea personalului bugetar se ia În calcul, drept bază, salariul de secretară dactilografă, mărimea celorlalte stabilindu-se prin multiplicarea acestuia.” (Din năzdrăvăniile guvernului) Conform celor mai noi calcule de salarizare făcute de contabilii de la guvern, etalonul nostru de viață de standing, cum spun occidentalii la lipsa de foame este secretara-dactilografă. Ea sărăcuța și drăguța este cea care Își Împarte sau Își multiplică salariul pentru noi și pentru a ne măsura a noastră fericire
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
2004. Cuvântul "articole" este însă inadecvat în acest caz. Textele din carte ar trebui numite spectacole de idei, jocuri de artificii lingvistice, carnavaluri ale limbii române (cu participarea mai multor limbi străine) etc. (Ne putem întreba cum clasifica aceste texte contabilul publicației timișorene și, mai ales, cum găsea aurul necesar ca să le plătească.) Nu lipsesc, din culegere, articolele în versuri, de un haz (rafinat) nebun: "Steaguri roșii-galbene-albastre, lângă banner-ul cu dungi și astre, fâlfâie prin piețe și în castre; jerbe
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
în viață clinică ascunși în odaia cu ierburi aromatice atîrnate de grinda tavanului. între tîmpla mea dreaptă și tîmpla ta stîngă un cuțit negru. singurul drum din orașul acesta pe care trece un călău obosit ,vărul ghilotinei" spui tu ,un contabil care-și ascunde chitanțierul sub redingotă" spun eu. dispare în singura casă neagră de la capătul drumului și abia se luminează prin lăstărișul bețiilor de noapte. ,cînd amesteci poezia cu moartea scoți la vînzare bunurile mîntuirii și nebunia-i monedă de
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
de către o romancieră, Anne Parlange, și un casier general, autorul unui studiu despre Regulile contabilității publice. Romanul lor, Macii bătrâneții. Sade la ospiciu, în curs de apariție la Editura Humanitas (,Cartea de pe noptieră"), conține un singur personaj inventat, nu întâmplător contabilul ospiciului, martor și grefier al vieții lui Sade, de felul lui Serenus Zeitblom din Doktor Faustus de Th. Mann. Celălalt narator este Sade însuși, încă seducător și lacom să scrie, prezentat verosimil, cu multă culoare și neașteptată gingășie. Directorul ospiciului
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
îl cheamă Camus și când i-am spus că un tiz al lui a luat premiul Nobel pentru literatură, mi-a răspuns că nu se miră de loc, ei vindeau legume încă înainte de a emigra în Israel. Am cunoscut un contabil care se numeste Pușkin, un chelner Robert Koch, un plutonier de poliție Fleming, un tehnician dentar Dali... Nu mai vorbesc de numele banale în țara noastră că Wagner, Einstein, Strauss, Rubens, Rafael, Borohov, Perez, Lalo, Keppler sau Chopen... De aceea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]