8,426 matches
-
care, interpretând această operă de 550 de ori pe toate marile scene de operă ale lumii, a rămas în memoria publicului și a specialiștilor despre inegalabilul interpret al rolului Figaro. Publicul a omagiat cu aplauze indescriptibile interpretările protagoniștilor: Tiberius Simu (Contele Almaviva), Orest Pîslariu (Don Bartolo), Iulia Merca (Rosina), Marco Cristarella, din Italia (Figaro), Zoltan Nagy (Don Basilio), Maria-Anca Aluaș (Berta). Dirijorul Marco Balderi a urmărit fiecare voce cu o atenție deosebită, așa cum avea să o facă la fiecare concert, moderând
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
Economic Union, Moscow Times, 2015, Moscow http://www.themoscowtimes.com/ business/article/armenia-joins-russia-led-eurasian-economic-union/514035.html (accessed on 12.04.2015). TICUDEAN,Mircea, Embargoul asupra bunurilor ucrainiene că forma a presiunii ruse, Radio Europa Liberă, 2013, Chișinău http://www.europalibera.org/conte nt/article/25077084.html (accessed on 13.04.2015). Online policy reports Eastern Partnership Community, Debating Ideas for the Partnership, http://www.easternpartnership.org/partner-states/georgia (accessed on 23.05.2015). Freedom House Report, 2013 http://www.freedomhouse.org/report
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ne pun piedică. Plecarea ta este un gest de putere. Este puterea de a-ți păstra ținută; de a învinge tentația naturală către replică violență; de a evita căderea într-un registru inevitabil dezonorant. Nimic mai greu decât să iți conții revoltă și repulsia, să te ridici spontan și să refuzi năclăirea. A proceda așa este a înțelege că un anumit tip de deșeuri nu merită ridicat de pe jos. Cu atat mai puțin băgat în gură. Ecologia prin abstențiune e recomadabila
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
local "materialist", un interes pur existențial, exprimat de formula latină ubi bene, ibi patria. Dacă prima obiecție se menține, măcar în linii mari, în unele conștiințe oneste (s-ar zice că pentru ele e greu să depășească o remarcă a contelui Alexis de Tocqueville, care scria cu mai bine de un secol și jumătate în urmă: Nu există în lumea civilizată o altă țară în care cineva să se ocupe de filosofie mai puțin decît în Statele Unite"), în cea de-a
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
răsplătit un spectacol la curte, ceremoniile de înnobilare (Shakespeare însuși a fost înnobilat, iar inamicii săi direcți i-au compus drept blazon o căpățână de porc cu deviza "nu fără muștar!"), cu aventurile galante ale vremii (viața aventuroasă a ambițiosului conte de Essex, amant al reginei, mai tânăr decât ea cu treizeci de ani, sfârșit în cele din urmă pe eșafod, cel care avea să fie și... "doamna brună din sonete"), cu marile beții de bere (viciu împrumutat de la danezi) atât
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
mut nu va primi nume și va ajunge un mare pianist (Pianul și ciuringa), copiilor ajunși la o anumită vîrstă li se face cadou un păianjen care ajunge prietenul lor cel mai bun (Păianjenul), lumea (pseudo) medievală (populată cu sfinți, conți, vrăjitoare, cardinali și inchizitori, stăpîni și servitori) glisează spre tancuri și bombe atomice, penicilină ("15000U intramuscular"), Napoleon și Trafalgar, într-o povestire cu arome din Marquez și Agopian. în unele texte ritmul e sacadat, cu enumerații sau repetiții laitmotivice și
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
și urmează una, alteia: tîrfa și soldatul, soldatul și fata-n casă, fata-n casă și tînărul domn, tînărul domn și tînăra doamnă, tînăra doamnă și soțul, soțul și fetița dulce, fetița dulce și poetul, poetul și actrița, actrița și contele, contele și tîrfa. Cercul se închide aici, în spectacol. Dar hora poate continua la infinit. Pînă în zilele noastre, neobosită ca și viciul. Zece tablouri vivante, mereu altele și, într-un fel, aceleași, consumate parcă în același spațiu-alcov, zece zbateri
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
urmează una, alteia: tîrfa și soldatul, soldatul și fata-n casă, fata-n casă și tînărul domn, tînărul domn și tînăra doamnă, tînăra doamnă și soțul, soțul și fetița dulce, fetița dulce și poetul, poetul și actrița, actrița și contele, contele și tîrfa. Cercul se închide aici, în spectacol. Dar hora poate continua la infinit. Pînă în zilele noastre, neobosită ca și viciul. Zece tablouri vivante, mereu altele și, într-un fel, aceleași, consumate parcă în același spațiu-alcov, zece zbateri amoroase
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
surprinzătoare, chiar absurde și o miză pe efectele prin acumulare: "dușurile căminului funcționau cu eficiența și entuziasmul economiei socialiste din ultimul cincinal sovietic", "cu ochiul experimentat al unui reglator de tragere, care a participat activ la războiul din Crimeea (vezi contele Tolstoi, Sevastopolskie rasskazî, Bălți, Editura Cratima, 1995)", "indignat aidoma unui mandarin chinez ce a intrat într-o pagodă cu climatizatorul defectat" sau "în Turkmenistan, unde am făcut armata la infanterie motorizată, erau niște temperaturi de se coceau ciubotele aksakalului la
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
de un interes considerabil. Opera lui a fost o adevărată glorie și o mare avuție a poporului suedez, înălțînd Suedia în literatura universală pe un loc pe care nu-l avusese niciodată. Piesa are doar trei personaje: domnișoara Iulia fiica contelui; Jean valetul; și Cristina bucătăreasa. Scena o bucătărie. În noaptea de Sînziene, domnișoara Iulia, aristocrată, cu o mare putere de seducție se amuză să răpească bucătăresei logodnicul și i se dă acestuia, urmînd de aici o serie de complicații." În
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
lună de concediu în sânul familiei. De mâine, viguros, relaxat și optimist voi începe un an nou de muncă mulțumind lui Dumnezeu că a autorizat funcționarea televiziunii pe Terra. Anna Karenina? Un surâs în plină vară? Zorba? Dama cu camelii? Contele de Monte Cristo? Angelica, marchiza îngerilor? Bătălie pentru Roma? Andrei Rubliov? La strada? Isus din Nazaret? Romeo și Julieta? A trăi pentru a trăi? Vaxuri de duzină! Infantilități vetuste, depășite, plictisitoare...
Jurnal de cobai cine-telefil by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14153_a_15478]
-
Gheorghe Grigurcu Erudiția nu e îndeobște privită cu simpatie. Proust o definea drept o fugă de propria noastră viață, din pricină că nu avem curajul a o privi în față. Contele Keyserling nu ezita a-l vedea pe erudit drept "un om esențialmente superficial și, cel mai adesea, esențialmente obtuz". Iar Samuel Butler propunea, glumeț, chiar fondarea unei "Societăți pentru Reprimarea Lucrătorilor de Erudiție și pentru Înhumarea Decentă a Trecutului". La
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
în prefața auctorială la romanul Cei trei muschetari (încă un metatext: al treilea!, tot nereeditat, tot netradus!), naratorul pretinde a crede în existența unui "manuscris in-folio, înregistrat la cota 4772 sau 4773, nu mai țin bine minte", intitulat " Memoriile domnului conte de la Fère". Pe care declară a-l fi publicat fără să schimbe o iotă, cu toate că-și asumă, explicit, întreaga responsabilitate pentru ce a (re)produs. Jocul e transparent, desigur, dar e numai prima manșă. Pentru că, după douăzeci de ani (reali
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
nou ițele, cu voie. În 1864, Povestea unui mort... este augmentată cu un Prolog și devine Neverosimil(ă). Publicată separat. Nu poate fi o întîmplare faptul că introducerea, prologul, vorbește tot de Muschetari, ca și de autorul prezumtiv al ciclului, contele de La Fère. Prologul e scris la persoana întîi. Naratorul începe prin a relata faptul - total neverosimil, după cum sîntem lăsați să credem - că, într-o bună dimineață, a primit o singură scrisoare. Și mai neverosimil încă, după cum pretinde, este amănuntul că
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
l-a confruntat cu textul celor trei romane și corespundea întocmai. Șirul de întîmplări neverosimile - și comice - continuă. Bulversat de acuzație, Dumas afirmă că pornește să se plimbe și, absolut din întîmplare, ajunge la bibliotecă. Unde îi cere custodelui "Memoriile contelui de La Fère". Reacția custodelui e edificatoare: " M-a privit o clipă, ca și cum ar fi avut de a face cu un nebun, apoi, cu cel mai mare sînge rece, mi-a răspuns: - Știi foarte bine că o astfel de carte nu
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
explicit și pe multiple planuri. Iar Muschetarii, ce reînviați - mai exact, readuși în scenă, după douăzeci de ani și apoi după încă zece, nu sînt decît povestea unor morți, pe care o spune unul dintre ei. Dumas sau - de ce nu? - contele de La Fère. În partea de început a Vicontelui de Bragelonne, roman baroc despre baroc, contele de La Fère e arătat, într-un instantaneu, cum își scrie memoriile. Barocă semnătură, dar a cui? La Dumas, nici un amănunt nu este superfluu. III. Aluziile
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
douăzeci de ani și apoi după încă zece, nu sînt decît povestea unor morți, pe care o spune unul dintre ei. Dumas sau - de ce nu? - contele de La Fère. În partea de început a Vicontelui de Bragelonne, roman baroc despre baroc, contele de La Fère e arătat, într-un instantaneu, cum își scrie memoriile. Barocă semnătură, dar a cui? La Dumas, nici un amănunt nu este superfluu. III. Aluziile mitice abundă în ciclul Muschetarilor. Voi da doar cîteva exemple. În cel dintîi roman, un
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
fiii lor.Vicontele de Bragelonne e, între altele, un roman al fiilor. Care vor eșua. (Nici chiar Louis XIV nu este, întru totul, o excepție, vom vedea). Chiar și titlul cărții o indică. Vicontele de Bragelonne nu va ajunge niciodată conte, ci va fi reabsorbit în mit. Aici apare însă nu numai Raoul, miticul fiu a doi bărbați, ci și fiul lui Carol I, al ducelui de Buckingham, al contelui de Wardes, al episodicului Biscarat, al lui Milady (care reapăruse în
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
titlul cărții o indică. Vicontele de Bragelonne nu va ajunge niciodată conte, ci va fi reabsorbit în mit. Aici apare însă nu numai Raoul, miticul fiu a doi bărbați, ci și fiul lui Carol I, al ducelui de Buckingham, al contelui de Wardes, al episodicului Biscarat, al lui Milady (care reapăruse în romanul precedent, cînd și murise, prefigurînd soarta celorlalți fii, dar e și cel dintîi care revine, prin discursul - mereu performativ - al celorlalți). Toți - fii ai unor personaje demult moarte
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
numai bun de "bază" pentru un savant distrat). Pentru crearea lui Vautrin, Balzac s-a inspirat din viața unui anume Vidocq, ființă agitată și rocambolescă, slujind drept focar inspirator și pentru alte personaje (Rocambole, Arsène Lupin, Fantômas etc.) La fel, Contele de Monte-Cristo, Josèph Balsamo (Cagliostro) sau Robinson Crusoe (deși aici "l-am prins" pe Pesnot că nu amintește nimic despre modelul arab, vestitul Hayy ibn Yaqzan, și pune toată povestea în seama unui navigator englez pe nume Selkirk), în total
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
aparține? * Vădit iritați că n-au putut face un reportaj de aproape despre vizita prințului Charles în România, reporterii EVENIMENTULUI ZILEI i-au făcut proces de intenție moștenitorului coroanei britanice acuzîndu-l că atunci cînd a vizitat castelul din Bonțida al conților Banffy nu s-a întîlnit cu o venerabilă urmașă a familiei acestora. Doamna cu pricina voia să-l întrebe pe Charles dacă nu cumva sînt rude, fiindcă nu-i venea să creadă că prințul bagă bani în restaurarea castelului Banffy
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
potențial toxic. A-l socoti încă pe Kimon Loghi drept un evazionist și un estetizant burghez, în vreme ce el este unul dintre cei mai importanți exponenți ai secession-ului vienez și ai simbolismului tîrziu în spațiul nostru artistic, a neglija prezența contelui Urbansky în segmentul art nouveau-lui românesc, a ignora faptul că un Teodor Cuza, dar nu singurul, reprezintă componenta art deco din pictura noastră, sunt nu doar forme de ignoranță care îl privesc doar pe unul sau pe altul dintre criticii
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
scăldatul în izvorul juvenței: citind cu atenție lucrarea dlui Lucian Boia vă veți face o cultură în materie. Remedii la insuportabilele ofense ale bătrâneții se găsesc la dorință, după posibilități, în zilele noastre, în moștenirea anticelor elixiruri și balsamurilor nemuritorului conte de Saint Germain, și anume sorbind cu răbdare și credință ceaiuri din diferit asortate plante naționale și exotice, dând pe gât, la regulat respectate intervale, câte un pumn de drageuri (filmate), conținând zinc, seleniu, argilă, magneziu și alte săruri și
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
cu soția mea la Facultatea de Psihologie între 1951 și primăvara 1953 când amândoi au fost dați afară pentru „origine socială nesănătoasă”. Numai că Sașa provenea... dintr-o familie modestă din Sighet! Dar toată Facultatea știa că el era nepotul contelui de Tisza! Lui Sașa îi era foarte ușor să dezmintă această acuzație, dar a preferat să nu spună nimic și să fie exmatriculat! De altfel, în corpul articolului, dl A. Ș. menționează accesele de mitomanie ale lui A.I., fără însă
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13561_a_14886]
-
când amândoi am fost arestați: el condamnat, eu numai exmatriculat mai puțin de 2 ani după aceea. I-am tocmit un avocat și ca martor al apărării la proces am încercat - sfântă naivitate - să-l scot nebun, evocând episodul cu Contele Tisza. Era briliant, de-o inteligență ieșită din comun, într-o perpetuă agitație, cu o mare mobilitate în idei. În fața unei explicații obscure sau neclare îți construia imediat una, două, teorii pe care le putea infirma cu aceiași iuțeală cu
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13561_a_14886]