41 matches
-
ritualitatea dicțiunii, la Ion Vădan se simte încă pulsul frenetic al imaginarului, trăgând această lirică de tihnă nostalgică în vârtejuri dramatice și amenințând cu un expresionism de subtext hieratica de suprafață." - Al. Cistelecan Definitorie pentru poezia lui Ion Vădan, e contextualitatea paradoxală, în regim spasmodic, violent, a unor clișee de exprimare din limbajul comun. Tratamentul e, întotdeauna, același: mai întâi, poetul materializează ceea ce nouă ne apare ca find demonetizat, o formă fixă de exprimare doar pentru a supune apoi noua imagine
Ion Vădan () [Corola-website/Science/316049_a_317378]
-
structură socială dată este sau nu o instituție.” (Offe, 1996, p. 200) Printre cei care consideră că instituționalizarea ține de o anumită caracteristică, există unii care consideră că ea trebuie asociată fie cu legitimitatea, fie cu organizațiile formale, fie cu contextualitatea. Or, chiar dacă legitimitatea poate fi o consecință a instituționalizării sau poate contribui la instituționalizare, există și elemente ilegitime care devin instituționalizate: crima organizată, corupția politică, frauda etc. Există și o a treia categorie de definiții, care diferențiază instituțiile asociindu-le
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezvoltare socială apare condiționată de configurația socio-istorică a societății românești și de zestrea teoretică ce a stat la baza evaluărilor lor (Zamfir, 1999). Moștenirea lor se concretizează în elaborarea de modele ale dezvoltării sociale caracterizate prin comprehensiune, diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai prestigioase modele ale dezvoltării sociale, dezbătute în istoria centenară a sociologiei românești (1848-1948): dezvoltarea socială ca proces de modernizare, cu câteva variante tipice; dezvoltarea socială ca suport
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
complet În modernitate Într-o cultură civică nu i se poate da un răspuns afirmativ cu valabilitate generală care să Întrunească validitatea experiențelor europene. Ideea că o cultură poate fi exclusiv civică, fără a avea o fundamentare etnică sau o contextualitate etnică definitorie, Îmi apare ca o proiecție utopică. Chiar dacă efectele globalității (și nu ale globalizării) culturale trebuie reevaluate continuu, consider că o percepție culturală de extracție etnică va dăinui, chiar datorită mijlocului de comunicare dat de limba națională. Aceasta va
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru definirea modernității, implicit pentru afirmarea unui model cultural care să aibă Însemnele „localității”, deci și ale unui proces de localizare pe care modernitatea ca tranziție Îl Învederează. Problema proprietății este probabil mai specială decât cea a constrângerii religioase În contextualitatea istorică și socială a României. Nu este greu de observat că pentru o perioadă Îndelungată proprietatea a fost una tribală 1, iar În timpul epocii staliniste a fost vorba de „un vacuum de proprietate”2. Între aceste două limite, proprietatea individuală
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
făcut Înainte. Întrebarea despre normalitate se Îndreaptă asupra consistenței schimbărilor. Dacă acestea ating limita unei siguranțe sociale, schimbările sunt acceptate ca „normale”; În felul acesta normalitatea poate instala un dinamism necesar al schimbării. Normalitatea nu poate fi privită din afara unei contextualități istorice, lipsită de influențe, constrângeri, adversități conflictuale. Tranziția de azi spre un model al societății democratice este văzută ca un loc al normalității, dar nu aceasta era viziunea lumii În timpul Războiului Rece. Normalitatea nu trebuie văzută, cred, lipsită de tensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
concretă, rezonează cu o alta, primordială, mit-istorică, semi-fabuloasă, rețea de trăsături heraldice; instalat în cânt, mai exact în imn, rapsodul trece de la palpabil, de la ceea ce "se vede" la miraje, la un imaginar simpatetic. Practic, Imnele Moldovei (1980) denotă raporturi de contextualitate cu imnele destinate celorlalte spații istorice -, perspectivă în virtutea căreia Ștefan-Voievod nu e numai al Moldovei, Brâncoveanu nu numai al Țării Românești iar Horia nu doar al Transilvaniei. Însă rapsodul, însoțitor al lui Zamolxis și pelerin la Roma, umblând prin hrisoave
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
lipsa de putere pe care indivizii o resimt în fața tendințelor globalizatoare. 6. Consideră procesul "golirii" de sens a vieții de zi cu zi ca un rezultat al intruziunii sistemelor abstracte. 7. Consideră angajarea politică coordonată ca fiind împiedicată de primatul contextualității și dispersării. 8. Definește postmodernitatea ca sfârșit al epistemologiei / al individului / al eticii. 1. Identifică dezvoltările instituționale care creează un sentiment al fragmentării și al dispersiei. 2. Consideră modernitatea târzie drept un set de circumstanțe în care dispersia este legată
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
retușurile impuse de perspectiva istorică) va consta tocmai în fundamentarea istorico-literară a judecății estetice, în refuzul oricărei metafizici estetizante, în efortul de comprehensiune a totalității unei creații, nu în laboratorul steril și abstract al metodelor de ultimă oră, ci în contextualitatea ei. Sunt respinse cu egală vigoare atât absolutizarea valorilor contemporane rupte de orice tradiție, sofistică în care „avangardismul” și „proletcultismul” imediat postbelic și-au găsit terenul de convergență și de emisie a unor false ierarhii, cât și cealaltă absolutizare, inversă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
între ele. Cu toate acestea, conceptul de personalitate cu trăsături accentuate de un anumit tip sau mixte - respectiv, cel mai uzitat astăzi, de personalitate dificilă - favorizează definirea mai riguroasă a tulburărilor de personalitate, adăugând deficitului adaptativ persistent și atributul de contextualitate. Sistemul DSM - elaborat de Asociația Psihiatrică Americană - situează tulburările de personalitate pe o altă axă diagnostică, independentă de celelalte sectoare nosologice psihiatrice. Faptul se datorează persistenței unei opinii diferențiate, în pofida contribuției lui Kraepelin, Kretschmer și Cleckley. Ea a fost fundamentată
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
internaționale.8 Cu numai câteva decenii în urmă, relațiile internaționale erau analizate prin paradigma westphaliană și, ca atare, negocierea diplomatică era cea care încerca să regleze conexiunile intereselor comune și conflictuale ale statelor. Termenul de negocieri internaționale desemna mai degrabă contextualitatea internațională și mai puțin implicarea în procese internaționale.9 O altă direcție de studiu și practicare a negocierilor internaționale a fost prelungirea celei menționate și insista preponderent pe mediul internațional de negociere. Fie că era vorba de aspecte politice sau
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
intensă, negocierile internaționale/globale au sporit rapid în număr, acestea devenind pentru mulți oameni și organizații mai degrabă norme decât activități "exotice"11, negocierea însăși fiind considerată un proces social care se derulează într-un context mult mai larg. Astfel, contextualitatea include, în acest caz, atât mediul internațional (pluralismul politic și legal, economia internațională, birocrația și guvernele străine, situația/starea actorilor, ideologia, cultura) adică acele "forțe în mediu" care nu se află sub controlul părților și care ar putea influența negocierea
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
subliniind faptul că Negociatorul Șef are atribuția de a prelua datele adecvate ale pregătirii aderării și a le prezenta în poziții potrivite obiectivelor momentane și de perspectivă ale statului candidat. Pornind de la proeminența informației și veridicitatea acesteia, dar și de la contextualitatea internă și externă, Negociatorul Șef conduce negocierile conform strategiei și tacticilor stabilite. În timp ce negociatorii Uniunii Europene așteaptă ca pozițiile statului candidat să demonstreze capacitatea unei conformări cât mai complete și rapide cu acquis-ul, Negociatorul Șef al statului candidat caută formulele
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ale organizației etc.); orientarea spre clienți (CF - atenția față de clienți, față de calitate). Se observă că unii autori diferențiază, într-o manieră sau alta, două categorii de competențe, caracterizate de o relație de complementaritate: a) competențe manageriale generice, existente indiferent de contextualitatea managementului; b) competențe manageriale specifice, a căror notă particulară este conferită de detaliile extrem de concrete ale situației în care își desfășoară managerul activitatea. Alți autori consideră că un management de nivel inferior se deosebește fundamental de managementul liniei de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dar o configurație cu atât mai interesantă cu cât aceste întâlniri sunt privite din perspectiva unei serii de capodopere ale literaturii universale. Pornind de la un tip legitim de problematizare (Parodie romanescă vs. roman parodic), Livia Iacob nu omite să precizeze contextualitatea în care se plasează o asemenea temă, statutul unui asemenea tip de cercetare în literatura de specialitate de la noi, precum și toate implicațiile ce privesc tratarea unei "literaturi a secundarului", aplicată pe un gen suveran, acel Moloh care avea să înghită
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
refolosește ceea ce modernismul supusese acțiunilor de negare, de ruptură, de contestare. Este aspectul care o preocupă cel mai mult pe Livia Iacob, devotată nu atât inventarierii unor teorii formaliste, structuraliste, postmoderne, cât incitantei întâlniri dintre roman și parodie care, în contextualitatea postmodernă, are ca rezultat transformarea parodicului într-o formă de organizare a secvențelor textuale. Fără a-și fi propus o abordare exhaustivă în Parodia literară: șapte rescrieri romanești, autoarea reține atenția, nu în ultimul rând, prin calitățile de fin și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
În semantică, microuniversul este perceput drept un ansamblu semantic ce generează diferite discursuri în care se materializează sintagmatic prin izotopie. În organizarea semantică a discursului, microuniversul nu admite decît intertextualitate și sincretism semiotic, spre deosebire de "universul discursului" care vizează constituirea unei contextualități globale a enunțurilor. V. dialogism, obiect al discursului, schematizare, univers al discursului. GRIZE 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. CC MINIMALIZARE. Între maximele conversaționale identificate de pragmaticieni, a fost identificată și cea a minimalizării, pe care L. R. Horn, în lucrările publicate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai ales la nivel teologic, și aici intervine discuția despre vocaționalitate, în zilele noastre. Este evident că nu se mai poate vorbi în termeni tari, în sens absolut, despre vocaționalitate, conceptul fiind relativizat. Dar se poate vorbi despre oportunitate și contextualitate. Tinerii care aleg să devină preoți sau optează pentru monahie vor fi făcând acest lucru pentru că simt o chemare și o misie specială (procentul acestor nativi, ca să-i numesc astfel, poate că este de 50%, concluzionez eu într-o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
și tendințe pe termen lung. În aceasta rezidă, de fapt, explicația menținerii lor, în forme și cu accente determinate de transformările politice și sociale intervenite la intersecția dintre secole și milenii, în câmpul preocupărilor naționale și internaționale. (5) Vizualizarea contextuală. Contextualitatea reprezintă un factor esențial pentru înțelegerea acțiunilor de politică și a demersurilor diplomatice aferente. Este vorba, desigur, de contextul internațional. Indiferent dacă el este unul propice sau defavorabil. Evaluarea judicioasă a contextului, existent sau a celui susceptibil sa survină într-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
judicioasă a contextului, existent sau a celui susceptibil sa survină într-un orizont de timp mai îndepărtat, apare astfel ca o condiție indispensabilă pentru adoptarea deciziilor în materie de politică externă și acțiune diplomatică. Se poate conchide că, din perspectiva contextualității, premisele erau în mod cert favorabile inițiativelor României 37. (6) Privilegierea dialogului onest și neinhibat. Pentru promovarea inițiativelor și realizarea de progrese în finalizarea lor, reprezentanții României au fost călăuziți în mod statornic de valoarea deciziilor consensuale. Consensualitate obținută printr-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
aceste condiții ale anomiei și amneziei culturale. Și tocmai de aceea nu se justifică o ierarhizare canonică a esteticii moderniste a specificității mediului și a inerentei sale experiențe transcendentale față de estetica imanenței radicale a sfârșitului anilor '60, o estetică a contextualității și contingenței, a specificității sitului și a criticii instituționale și discursive. În raport cu dezvoltarea criticii obiectului și a contextului său de exprimare, a apărut o nouă tendință critică care a căpătat ulterior o importanță aparte prin impactul pe care l-a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
lucru. În articolul sus-menționat, autorul Semanticii interpretative explică modul în care se manifestă intertextualitatea: Fie că este vorba despre contextualizare sau recontextualizare, în orice caz, practica apropierii unor texte generează sens, de o manieră inevitabilă, dacă nu compulsivă, în virtutea principiului contextualității: două semne sau două fragmente ale aceluiași text, puse alături, își oferă elemente de semnificație (seme) reciproc. Principiul contextualității fundamentează principiul intertextualității: două fragmente din texte diferite, indiferent cât de reduse ar fi, ca dimensiune, selectează reciproc, în momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
contextualizare sau recontextualizare, în orice caz, practica apropierii unor texte generează sens, de o manieră inevitabilă, dacă nu compulsivă, în virtutea principiului contextualității: două semne sau două fragmente ale aceluiași text, puse alături, își oferă elemente de semnificație (seme) reciproc. Principiul contextualității fundamentează principiul intertextualității: două fragmente din texte diferite, indiferent cât de reduse ar fi, ca dimensiune, selectează reciproc, în momentul în care sunt puse alături, elemente de semnificație (seme). Acest schimb le determină sensul, prin actualizare sau prin propagarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Am înțeles domnule Spiridon, că renunțați la varianta “eliberării în noaptea de 21 spre 22 decembrie, după un schimb amabil de zâmbete cu maiorul C. Matei ”. Foarte bine, e dreptul dvs . Se poate renunța și la beciurile Procuraturii militare . În contextualitatea propriei pledoarii, proiectul “14 decembrie 1989” pare a fi amenințat din toate părțile cu disoluția iminentă . Trecerea de la cultul Hekatei, (otrăvuri întunecate) la metanoia (spovedanie), ați dori-o foarte aproape . Simt că e târziu Până la urmă, “Timpul” se va “cristian-iza
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
cînd există filosofie în România. Și cînd, la lectură, constați astfel de goluri deconcertante parcă îți vine să pui la îndoială întregul demers. Dar, mă grăbesc să adaug, că dl. Brădățan nu analizează texte (opere) ci e atras exclusiv de contextualitatea lor, de climat și de caracteristicile generale care se degajă din evoluția filosofiei românești în veacul nostru. Și aici, recunosc, tînărul nostru autor izbutește să le găsească cum se cuvine, punînd diagnostice valabile la un ton și o modalitate potrivite
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]