1,040 matches
-
Dar familia v-a pregătit pentru ceea ce, de fapt, ați trăit în continuare? - Cel care a dorit să fiu magistrat a fost - firește - tatăl meu. Prenumele lui fiind însă tot Barbu, atunci când am publicat primele poezii în "Vlăstarul", "Viața literară", "Contimporanul", "Viața românească", Revista Fundațiilor Regale, sau "Ulise", periodic al pe nedrept uitatului Lucian Boz - colegii tatii de la Curtea de Casație, șocați și intrigați i-au spus: "Barbule, te-ai apucat de năzdrăvănii? Ce-s poeziile astea?". Am fost aspru dojenit
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
figurează, în schimb, alți patru contestatari socotiți îndeobște în tradiția literară detractori ai lui Eminescu, deși, după părerea mea (care nu diferă de a lui Dobrescu!), nu sînt cu adevărat. Să-i luăm pe rînd. Petru Grădișteanu scrie în Revista contimporană din 1973 un articol contra Convorbirilor, a lui Maiorescu și a pretenției criticului că a descoperit o "direcție nouă" în literatură. Eminescu e unul din exemplele menite a arăta că Maiorescu se înșeală. Grădișteanu examinează poemul Egipetul din numărul pe
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
octombrie 1872 al revistei ieșene și se arată scandalizat de licențele pe care Eminescu și le permite. În rest, Grădișteanu se referă la Iacob Negruzzi, Samson Bodnărescu sau la critice pe care Maiorescu însuși le adusese unor colaboratori ai Revistei contimporane. Lipsesc scurtului text al lui Grădișteanu, pentru ca autorul să merite a fi socotit detractor, mai multe lucruri: Eminescu era departe de a avea în 1873 o reputație consolidată care să ceară contestarea; articolul nu contestă o operă în întregul ei
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
N. Iorga și de G. Călinescu cu Anghel Demetriescu, e un simplu "cretin". Aici are dreptate Călinescu (dacă îl scoatem din cauză pe cel din urmă, neștiind totuși pînă azi identitatea reală a lui Gellianu), Schițele literare din aceeași Revistă contimporană (1875) izvorăsc tot din antipatia față de Maiorescu, dar constituie o lectură atît de stupid-naivă a unei poezii ca Mortua est, încît n-are rost să ne ocupăm de ele. "Ce însemnează dar un vis ce-și moaie aripa-n amar
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
său poetic în revista ieșeană Valuri (1914), precum și primul volum intitulat, biblic, Tăgăduința lui Petru (1918) rămîn fără ecou, Fundoianu continuă să facă risipă (și paradă) de idei literare și teme diverse în reviste ca : Rampa, Adevărul literar și artistic, Contimporanul, Sburătorul literar etc.. Negativist cu hrană piezișă din spiritul de frondă personal și din ebuliția polemică a epocii în căutare disperată de „diferențieri”, Fundoianu publică în 1922 Imagini și cărți din Franța. În stilul său agresiv, juvenil arogant, pe care
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
Influențele acționează din toate părțile. La acea dată se întoarce de la Paris Marcel Iancu și devine un modernist oarecum rezonabil. Maxy se întoarce din Berlin, unde participase la expoziția internațională a constructivismului și face parte din grupul care publică revista „Contimporanul”. În acești ani, Victor Brauner, după o expoziție personală, mai pronunțat avangardistă, colaborează la organizarea expoziției internaționale din 1924 de la București, momentul de vârf al avangardei românești. Nici printre participanții români, nici printre cei străini nu există însă vreun suprarealist
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
al doilea volum de texte culese din presa interbelică, respectiv din intervalul 1920-1924, după ce prof. Elena Zaharia-Filipaș a cuprins în volumul precedent perioada 1913-1919. Textele sunt adunate din Chemarea, Adevărul, Luptătorul, Facla, Cuvântul liber și nu în ultimul rând din Contimporanul, celebra revistă de avangardă românească înființată de Vinea în 1922 și care va continua să apară până în 1932. Cât privește tipologia articolelor, putem spune că publicistul care dublează poetul se simte mai mult atras de temele politice și sociale decât
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
lui Marcel Iancu, a lui Victor Brauner sau a lui H. Maxy. Mai rezervat în intervalul 1920-1923, Vinea se implică mai mult începând cu 1924 în susținerea curentelor moderniste și avangardiste, culminând cu Manifestul către tinerime, celebrul articol-pledoarie publicat în Contimporanul. Polemizează indirect cu Iorga și cu adepții curentelor naționaliste/tradiționaliste în articolul din același an intitulat Tradiție și modernitate: „Primejdia artei noi constă, după cei mai vajnici naționaliști, în aceea că e fără subiect. În pictura lui Marcel Iancu, de
Publicistul Vinea by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13524_a_14849]
-
Boz a fost - am putea spune - fabulos - după cum și apare și în periodicele culturale ce se tipăreau cu duiumul în vechiul Regat și la care a colaborat asiduu. Semnătura șuie Lucian Boz apare astfel nu numai în "Viața românească", în "Contimporanul" (unde avea și calitatea de secretar de redacție), în "Cuvântul Liber", în "Zodiac" și "Capricorn", în "Discobolul" sau "Excelsior" dar și, foarte asiduu, în "Adevărul" și "Dimineața", ori în "Facla" lui Ion Vinea care i-a fost și secretar de
Amintirea lui Lucian Boz by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13763_a_15088]
-
lucrării lui Z. Ornea dedicate Junimii ( ediția prima, din 1966, ediția a doua, revizuită și adăugita, din 1978). Aserțiunea lui Z. Ornea, potrivit căreia revistele lui Hașdeu și ale hasdeenilor, Columna lui Traian, Transactiuni literare și scientifice, contopite în Revistă contimporana, s-ar fi ivit că o reacție antijunimista, nu stă în picioare, deoarece Hașdeu și-a cristalizat concepția anterior, prin intermediul unor publicații precum Din Moldova, Lumină, Foita de istorie și literatura, Foaia de istorie română. Luînd în discuție portofoliul de
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
Sebastian este complementară, chiar indispensabilă pentru recompunerea unui portret fidel al omului de litere. Majoritatea scriitorilor interbelici au făcut și presă. Numele lui Mihail Sebastian este de găsit în publicații cum ar fi Cuvântul, Rampa, Revista Fundațiilor Regale, Vremea sau Contimporanul, iar pentru cronicile de artă plastică în L’Indépendance roumaine. Cornelia Ștefănescu distinge două etape distincte în activitatea de publicist a autorului în discuție: 1927-1930, când Sebastian scrie la Cuvântul articole al căror numitor comun ar fi autenticitatea scrisului, și
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
franceză și chiar în românește, în texte unde “neoplasticianul” olandez de la “De Stijl” chema exemplul gramaticii stricte, mallarméene, în sprijinul noii austerități. Invocarea valorii “cuvântului nou și plin în sine” din Manifestul activist către tinerime al lui Ion Vinea de la “Contimporanul” (mai, 1924) nu era nici ea departe. Oricum, poziția tânărului autor român se arăta cutezătoare în acel moment și anticipa atitudini exprimate mai apoi de Ion Barbu. La “Integral”, “revista de sinteză modernă” care a urmat imediat după “Punct”, în
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
încă una dintre formulările memorabile ale acestei vârste: “Singura certitudine: poemul. Singura cuminecătură: poemul. Luați, mâncați, acesta este trupul și sângele nostru: poemul”. Iar în 1930, el era cel care exprima, în numele grupării “unu”, despărțirea de constructivismul prea “utilitarist” al “Contimporanului” lui Ion Vinea și declara decis că revista “își revendică o conduită cu totul ruptă de realitate, cu totul în afara utilitarismului constructivist rezolvit în arhitectură și care clatină în havuzele visurilor apele unor viziuni desfăcute de orice probleme și continuități
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
ritmul vremii", ulterior atitudinea avangardiștilor s-a răsucit cu o sută optzeci de grade. Poate nu e fără sens a reaminti că Marinetti și Malaparte au devenit fasciști, iar Breton, Gherasim Luca și Aragon, comuniști. "Constructiviștii" și "integraliștii" români de la Contimporanul sau Punct vedeau lucrurile în același fel ca futuritușii și dadaiștii. Vinea prefera romanului reportajul și picturii, fotografia (la poezie, Manifestul activist către tinerime din 1924 nu se referă) iar Voronca pleda pentru mașinism, avion, locomotivă, cablogramă, ca și Sașa
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
confirmă. Avangarda românească (1912-1945) a cunoscut trei valuri succesive, destul de bine conturate, deși protagoniștii sînt uneori aceiași. Cel dintîi este al lui Tristan Tzara, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Ștefan Roll, avînd un precursor în Urmuz, și este legat de revistele Contimporanul, 75 HP sau Punct, promotoarele constructivismului (cubismul literar) și pictopoeziei. Tzara și Vinea debutaseră înainte de război la Simbolul. Al doilea val e acela din jurul lui 1930, cu Geo Bogza, Sașa Pană, Mihail Cosma (Claude Sernet), Aurel Baranga, Virgil Gheorghiu, M.
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
poetica modernă" europeană. Manifestarea futurismului contestatar, efervescent, revoluționar din spațiul italian și nu numai este pus în relație, fără a se forța nota vreodată, cu ceea ce autoarea numește ,comportamentul estetic" al revistelor românești. Cu o sârguință admirabilă sunt analizate revistele Contimporanul, Punct, Integral și, mai ales, 75 H.P. - o revistă care, ne convinge autoarea, trebuie cercetată cu mai multă atenție. Merită urmărit în mod deosebit modul în care pictopoezia și literatura tipografică, prezente în grade diferite în revistele românești, sunt analizate
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
opina că psihologul român se clasează în aceeași familie de psihologi alături de Main de Biran, Lachelier, Bergson, Delacroix, Lips etc., întemeietorii psihologiei introspective. D. Drăghicescu era convins că activitatea filosofică a lui Motru este ,nutrită și la înălțimea cugetării filosofice contimporane din apusul civilizat". în fine, Emil Cioran, în 1932, remarca figura aparte pe care o făcea Motru în cultura epocii: ,într-o cultură de diletanți, nu poți să nu ai respect pentru un om a cărui operă prin seriozitatea ei
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Tennyson: In Memoriam) "Diogčne, d'oů ętes-vous? lui dit quelqu'un. Je suis citoyen de l'univers, répondit-il." (Barthélémy: Voyage d'Anarcharsis) Să fie permis scriitorului acestor rânduri să adopte titlul pretențios al unei cărți de Galsworthy, ilustrul scriitor englez contimporan. Va avea totuși ca scuză că, citind această carte, i-a venit ideea de a le scrie. Drept vorbind, ideea aceasta dăinuia de mai mult, dar după cum se întâmplă adeseori în viața noastră, ea a venit ca rezultat al unei
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
pretenție grafică de imortalizare a numelui) împreună cu S. Samyro (Sami Rotenstock), viitorul T. Tzara. Prieten bun și cu Marcel Iancu, un împătimit pictor "constructivist", I. Vinea devine unul dintre promotorii modernismului nostru extremist cu vad bun în propria-i revistă Contimporanul, apărută zece ani mai tîrziu, în 1922. Aici se regăsesc grupate numele unor colaboratori iluștri, printre care T. Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, N. D. Cocea (de la care Ion Vinea preia în 1930 directoratul Faclei), dar și Paul Eluard sau
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
se pun bazele pictopoeziei "inventate de Victor Brauner & Ilarie Voronca", se vorbește despre "secolul-sinteză", despre simultaneitate și integralism. Dar, în timp, are loc o inevitabilă perimare a idolilor și în 1930 noii insurgenți exclusiviști și elitiști de la unu semnalează eșuarea Contimporanului în "parada" unor atitudini de artă. Sub semnătura lui Sașa Pană apare pamfletul Coliva lui moș Vinea, cu delimitări acide: "Să se știe odată pentru totdeauna: CONTIMPORANUL nu are nimic comun cu entuziasmul și tinerețea noastră". "Moș Vinea" avea 35
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
idolilor și în 1930 noii insurgenți exclusiviști și elitiști de la unu semnalează eșuarea Contimporanului în "parada" unor atitudini de artă. Sub semnătura lui Sașa Pană apare pamfletul Coliva lui moș Vinea, cu delimitări acide: "Să se știe odată pentru totdeauna: CONTIMPORANUL nu are nimic comun cu entuziasmul și tinerețea noastră". "Moș Vinea" avea 35 de ani și de-abia își publica al doilea volum de proză, Paradisul suspinelor, după ce debutase editorial în 1925 cu o culegere de schițe Descîntecul și Flori
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
în vremea de azi la deja a șaptea spiță de cititori. Au pățit-o și-o pățesc în continuare nume mari și apreciate, cu atît mai mult i se poate întîmpla unuia precum Jacques G. Costin, coîntemeietor al reputatei reviste Contimporanul, frondist și "spirit iconoclast", autor al unui unic volum publicat și decedat în exil amar la Paris, care prea puțin în ultimii ani (cîteva zeci) a stîrnit curiozitatea bietului cititor, rămînînd, și el, în galeria marilor necunoscuți ai literaturii româ-ne
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14103_a_15428]
-
la o literatură populată exclusiv cu babe și uncheși, îmbrăcați în ii și cojoace. Anghel "era un bărbat mărunțel, cam uzat; bărbuța roșcată începuse a-i cărunți. Elegant și boieros. Amator de vin bun și stridii. Mare cunoscător al poeziei contimporane europene, de gust subțire și sigur. Cândva publicase o serie de catrene: populare spaniole și grecești. Când i-am recitat câteva, la prima întâlnire, l-am câștigat deplin, ca și cum i-aș fi fost vechi tovarăș." Aflat într-o plăcută companie
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
fel de zînă păcălită. Pînă aflăm că domnița rătăcind, sfioasă, prin cancelarii e, de fapt, una din fecioarele despletite, încasîndu-și pedeapsa. O temă de interbelic. Se amestecă, în cărticica lui Vinea, pe care-o cunoscuseră, la jumătatea anilor '20, paginile Contimporanului, sumedenie de stiluri. Unul e de evocare, păstrînd destul din duioșia lui Pillat: "iată, această femeie în crinolină este bunica pe care am cunoscut-o de abia în bătrînețea ei cu ochelari." Mai încolo, mărturisirile unui ręveur: "întîmplările somnului nu
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
28 octombrie 1886, iar la 15 octombrie 1924 a fost declarată monument național al S.U.A. MARȚI, 6 IULIE ION VINEA În urmă cu 40 de ani a murit scriitorul Ion Vinea. În 1922, și-a realizat visul de gazetar prin „Contimporanul“ (1922-1932), prima publicație a avangardei românești. A desfășurat o bogată activitate publicistică în „Facla“ (pe care a condus-o din 1930 până în 1940), „Chemarea“ ș.a. Ultima parte a vieții și-a consacrat-o traducerilor din W. Shakespeare, Edgar Allan Poe
Agenda2004-27-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282616_a_283945]