919 matches
-
desuete. Așadar, iată câteva dintre regulile polemicii născocite de câteva minți mult mai luminate decât a mea... În orice polemică științifică, socială sau politică, discuția trebuie să se rezume la schimbul de idei și numai la acele idei care au contingenta cu problema respectivă. Părțile aflate în polemică folosesc drept argument fie teorii științifice, fie fapte concrete din realitate care sunt relevante în ceea ce privește problemă discutată. Părțile nu au dreptul să aducă în discuție caracterul, temperamentul sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
de care acest ciclu inedit se apropie foarte mult. Încă de la debutul din 1991 cu Obiecte mișcate, criticii au remarcat la formula poetică a lui Iustin Panța o dualitate - la început bine mascată - între un lirism autobiografic și reflecția prozaică contingentă, tendință care s-a conturat tot mai vizibil cu Lucruri simple sau echilibrul instabil (1992), într-un amestec evident de poezie și proză. Cornel Regman a vorbit de-a dreptul despre poeme în proză și despre o "poetică a prozaizării
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
și bonetă și stetoscop) pe care îl cheamă... Boris”; „o veveriță (...Dely)”. Alteori se indică faptul că numele străine au fost atribuite spontan, poate prin acțiunea unor stereotipuri sau din nevoia de a separa lumea internațională a jucăriilor de cea contingentă: „mai am un maimuțoi care e îmbrăcat ca un gangster și fumează trabuc (...) și pe care într-o criză de inspirație l-am botezat Jim!”; „un urs bej pe care l-am botezat Giovanni”; „ursulețul bej... pe care îl cheamă
Nume de jucării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13418_a_14743]
-
politică, etica se va metamorfoza pentru autor și publicul său în estetică. Pentru artistul revoltat contra răului absolut al ideologiei comuniste, obligând la prostituarea creatorului și la ocultarea convingerilor lui intime, a face binele în sens ideal, dincolo de accepția imediată, contingentă, a bunătății, devine a face bine opera în sine, respectându-i autonomia și propriile criterii. în pofida puterii, a ingerințelor politice, a interdicțiilor și a indicațiilor cenzurii, începând din deceniul șapte, autorul care se respectă va acționa după o intransigentă morală
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
a sentimentelor a transformat sexualitatea în propriul ei semn, devenind un simulacru: procrearea a fost înlocuită cu ,obligația orgasmului": , Iubirea ia locul datoriei morale, iar plăcerea erotică ia locul iubirii." Iubirea este acum necesară, neapărat reciproc erotică și repetitivă, adică contingentă, confluentă (Giddens) și tranzientă. Sfîrșitul unui tip de comunicare înseamnă, în fond, amurgul iubirii ca dorință metafizică: plăcerea este acum Absolutul, iar dorința devine ,dorință de plăcere absolută". Iubirea postmodernă înseamnă iubirea iubirii corpului. N-aș spune nimic dacă aș
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
Dumnezeu de la bun început. Să ne amintim că lucrarea Sfântului Grigorie al Nyssei - De vita Moysis este un tratat devotat evoluției vieții spirituale, pentru că voința umană este neîncetat solicitată să transforme patima în virtute. Contingența umană - cu adevărat, întreaga ființă contingentă - este autentificată prin deschiderea sa în fața Divinului. Este creată de Dumnezeu pentru a-și realiza propria identitate în Creatorul său. Pentru că este creată pentru θέωσις (îndumnezeire), scopul său este de a nu se lăsa reabsorbită într-un Unul neoplatonic, sau
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
acest sens, am ales un autor care este preocupat chiar de această interacțiune și care are abilități atât în cercetarea metafizica, cât și în cea politologica. Mă refer la Richard Rorty, iar din opera să voi utiliza cu precădere volumul Contingenta, ironie și solidaritate - deoarece, în acest volum, strategiile sale de adaptare a discursului filosofic nevoilor unei societăți liberale 3 merg până la a transforma metafizica într-o fabula, fabula ale cărei personaje (metafizicianul, ironistul, liberalul etc.) sunt pretexte pentru a defini
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de a diminua cruzimea (Judith N. Shklar). Se poate spune că, dacă în prima parte a vieții sale, Rorty era preocupat de felul în care interacționau diverse tradiții filosofice (filosofia analitică, hermeneutica, filosofia limbajului, filosofia minții etc.), odată cu și după Contingenta, ironie și solidaritate, el este preocupat în primul rând de legitimarea liberalismului într-un context în care acesta părea a fi intrat într-un impas istoric. Impasul liberalismului La scurt timp după prăbușirea regimurilor comuniste în Europa anului 1989, Francis
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de înțeles autorul invocat, nu este altceva decât un alt personaj din recuzita retoricii metafizicii (alături de "fundament"22, "natură"23, "universal" etc.). Problemă pe care o are liberalismul timpurilor noastre, crede Rorty, ține de o situație istorică trecută, de o contingenta culturală transformată în obligație (o "retorica" transformată, prin obișnuință, în "logică"). Așa cum precizează în mai multe rânduri, retorica politică a Iluminismului a beneficiat de sprijinul oferit de științele naturii, care dispuneau de un capital simbolic enorm. În acel moment istoric
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
liberale contemporane cu un vocabular care este în întregime al ei"25, o cauză pe care o putem operaționaliza prin purificarea acelei culturi de reziduurile retorice care au fost folositoare cândva. Revenind la presupoziția neutralității, exemplare sunt cateva pagini din Contingenta, ironie și solidaritate, pagini în care anunța "aceasta renegare a neutralității filosofice în interesul liberalismului politic"26. Presupoziția neutralității este fundamentală pentru activitatea de argumentare cu validitate absolută a metafizicianului, deoarece, de fiecare data cand ajungea într-un impas, acesta
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Cred că s-ar cuveni că el să fie păstrat fluid încă o vreme înainte de a fi criogenat (așa cum, eventual, trebuie să fie ) într-un set de concepții filosofice că oricare altul, adecvat pentru un rezumat doxografic". 3 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Stefanov, Editura ALL, București, 1998, p. 95, " Punctul meu de vedere este bine adaptat unei politici liberale". 4 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 30, "Românul, filmul și programul TV au înlocuit
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
filosofice că oricare altul, adecvat pentru un rezumat doxografic". 3 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Stefanov, Editura ALL, București, 1998, p. 95, " Punctul meu de vedere este bine adaptat unei politici liberale". 4 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 30, "Românul, filmul și programul TV au înlocuit, treptat dar ferm, predică și tratatul ca principale vehicule ale schimbării morale și ale progresului". 5 Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei?, trad. de Dana Bercea, Editura Vremea, București, 1994
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
s-a răspândit în restul lumii. Dacă vrem să reînnoim căutarea perena a vieții, libertății și fericirii, trebuie să ne amintim de forțele care le-au produs. Numai înțelegând trecutul libertății o vom putea proteja în viitor". 14 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, pp. 110-111, Horkheimer și Adorno "...au subliniat în mod corect, cred eu, că forțele eliberate de către luminism au subminat propriile convingeri ale luminismului . Ceea ce ei au numit "raționalitatea dizolvanta" a Luminismului a subminat, în ultimele două secole
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
tras concluzia că liberalismul este acum fălit din punct de vedere intelectual, privat de fundamente filosofice și că societatea liberală este falita din punct de vedere moral, privată de liantul social. Această inferența a fost o greșeală". 15 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 153, "Așa cum a spus-o Orwell, " Perspectivele democratice par să sfârșească în sârmă ghimpată"". 16 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 153 "Nu au prea mare succes oamenii care incearca sa reactualizeze și să rescrie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
din punct de vedere moral, privată de liantul social. Această inferența a fost o greșeală". 15 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 153, "Așa cum a spus-o Orwell, " Perspectivele democratice par să sfârșească în sârmă ghimpată"". 16 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 153 "Nu au prea mare succes oamenii care incearca sa reactualizeze și să rescrie scenariul social democratic standard despre egalitatea umană, scenariul pe care bunicii lor l-au scris pe la începutul secolului" sau la p. 276
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
democrațiile neliberale, nu el este cel care generează progresul moral, ci acceptarea și împuternicirea "agenților iubirii". "Agenții iubirii" nu vor fi niciodată neutri, în sensul că ei vor contesta insistent neutralitatea existența și vor solicita extinderea ei. 22 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 105, "...cultură liberală are nevoie mai degrabă de o de-scriere de sine îmbunătățită, decât de un set de fundamente. Ideea că se impune să aibă fundamente era un rezultat al scientismului luminismului, care era, la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
supraomeneasca". 23 Ibidem, p. 135, " ...metafizician este cineva care consideră relevanță întrebarea "Care este natura intrinseca a . . . (de exemplu a dreptății, științei, cunoașterii , Ființei, credinței, moralității, filosofiei)?"". 24 Ibidem, p. 105. 25 Ibidem, p. 109. 26 Ibidem. 27 Richard Rorty, Contingenta, ironie și solidaritate, p. 104. 28 Ibidem, p. 107. 29 Ibidem. 30 Ibidem. 31 Ibidem, " Din punctul de vedere pe care il recomand, orice încercare de a-ți aduce oponentul cu spatele la un zid, în acest mod, eșuează când zidul la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de aranjament scenic cultural". Bibliografie Fukuyama, Francis, Sfârșitul istoriei?, traducere de Dana Bercea, Editura Vremea, București, 1994. Huzum, Eugen (coord.), Teorii și ideologii politice, Editura Institutul European, Iași, 2013. Rorty, Richard, Contingency, Irony, and Solidarity, Cambridge University Press, Cambridge, 1989 (Contingenta, ironie și solidaritate, traducere de Corina Sorana Stefanov, Editura ALL, București, 1998). Rorty, Richard, Obiectivitate, relativism și adevăr, Eseuri filosofice, vol. 1, traducere de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București, 2000. Rorty, Richard, Pragmatism și filozofie post-nietzscheană, Eseuri filosofice, vol. 2
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
că pe o capacitate de ,,a prelua rolul celuilalt”, însă în planul social existent și, doar imediat. El percepe această ,,capacitate” a individului că pe o formă a ,,inteligenței sociale”. În acest caz, trăirea interioară vizează o lume cotidiană și contingenta, în care apare raportul ,,eu-celălalt”, raport că experiența și modalitate de înțelegere reciprocă orientată, fie spre cunoaștere psihologică (a celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
că pe o capacitate de ,,a prelua rolul celuilalt”, însă în planul social existent și, doar imediat. El percepe această ,,capacitate” a individului că pe o formă a ,,inteligenței sociale”. În acest caz, trăirea interioară vizează o lume cotidiană și contingenta, în care apare raportul ,,eu-celălalt”, raport că experiența și modalitate de înțelegere reciprocă orientată, fie spre cunoaștere psihologică (a celuilalt: el, ei etc.), fie spre comunicare. Pentru a punctă a doua mare formă a empatiei, trebuie să apelăm la cuvântul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cat și oameni de știință ori filozofi, e parțial descoperit), al cărei răspuns, mi se pare mie, e chiar și mai ăncurajator, atacabil cum o fi, pentru momentul la care ne aflăm. ămi dau seama că propun o lectură foarte contingenta a unui "clasic", dar o fac pentru că ăntămplător de data aceasta ăntălnirea dintre contingent și "clasic" mi se pare a fi una necesară, pentru ambele părți. Poate n-ar trebui să pornesc de la premisa că Structura revoluțiilor științifice e neapărat
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
deturnare și demolare a literaturii române, proces care, domolindu-se în perioada 1965-1971, n-avea să înceteze decît odată cu abolirea reală a cenzurii, în decembrie 1989. Numai o conștiință de rea-credință ar putea vedea o concordanță cît de vagă, o contingenta cît de aproximativa, între "reconsiderările" ideologice, în realitate falsuri primitive, impuse în chip obligatoriu de către purtătorii de cuvînt ai oficialității comuniste, și "revizuirile" de factură lovinesciană, necesare azi tocmai pentru a elimina consecințele contrafacerilor ideologice, situate la antipodul lor. Comuniștii
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
tocmai de a construi, în interiorul a ceva care, în sine, este absolut gratuit, ceva care să corespundă unei necesități absolute, care impune o geometrie, o construcție... Iar în centru, în mod efectiv, nu există nimic, fiindcă însăși existența e absolut contingentă și gratuită și cu atât mai mult cea a personajelor de hârtie... Sunteți, prin urmare, de acord, în principiu, cu Derrida, care vorbește despre absența centrului și predominarea jocului... Fără îndoială... Contează însă foarte mult construcția... Lucrul care mă interesează
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
comunicare cu niste realități palpabile și vii, desprinse din monotona, absolută indeterminare. A cunoaște înseamnă atunci a fi în stare să dai un chip lumii în care trăiești, configurându-te totodată pe tine însuți; transcendentul are nevoie de o minimă contingenta, iar absența ei provoacă întrebări aproape argheziene, într-un limbaj foarte diferit, totuși, căci menținut în zonele eterate ale reprezentării, sugerând mai degrabă o anumita înrudire cu reveria declinanta a lui Ion Vinea: "Lumea se-nchide asupra mea, umbră de
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
ordinea cu totul apriori În rațiune, și anume tot atât de bine În rațiunea umană cea mai comună, ca și În cea speculativă de cel mai Înalt grad, că ele nu pot fi abstrase din nici o cunoaștere empirică și prin urmare, numai contingentă; că În această puritate a originii lor stă tocmai demnitatea lor, pentru a ne servi ca principii practice supreme. Rigorismul lui Kant constă În acea universalitate și necesitate a principiilor morale (independente de timp și spațiu) care se exprimă În
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]