17 matches
-
sau inedite reliefând acele perioade frumoase din existența umană, fie ea prozaică sau spirituală, acele aspecte frumoase ale culturii, ale literaturii sau ale artei, în general, fără a uita lumea sportului. În prima parte a volumului (I. Evocări/Reportaje/Reverențe/„Contondențe”), m-a emoționat, ca și atunci când am citit-o prima oară, evocarea acelui OM „simplu și normal în toate”, Florea P. sau nea Florică, așa cum îl numește autorul pe bătrânul de 83 de ani, a cărui viață a fost o
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1479556170.html [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
și azi își amintesc cu entuziasm cititorii ei de atunci, azi tineri activi si responsabili. Dar concomitent, fiecare lucru împlinit sporea de la o vreme pe lângă apreciere, și o atitudine de ostilitate izvorâtă din clasica invidie, care a căpătat foarte curând contondență și eficiență invidiabilă. Astfel că, de pildă, cartea de proză scurtă „Coridorul dintre ceasuri”, deși apreciată de Marin Sorescu, acela care-mi scria despre asocierea cu stilul lui Borges pe care i-o produce proza mea, nu mai reușește să
TAINA SCRISULUI (20) – O LINIE DE DESTIN de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_taina_scrisului_20_lucia_olaru_nenati_1344691646.html [Corola-blog/BlogPost/359955_a_361284]
-
câmpul de observație al autoarei. Alte povestiri au ca material epic dificultățile adaptării noilor veniți în Israel, modalitățile de trăire a rupturii de vechea viață și de confruntare cu șocul transplantării într-o nouă lume culturală, lingvistică și de mentalități. Contondențele istoriei și suferințele cauzate oamenilor (mai ales evreilor) de Holocaust și de Gulag fac și ele obiectul atenției (Violoncelul din Centrul Dizengoff). Copilul din emoționanta piesă intitulată Povestea unui om bun este unul din copiii orfani din Transnistria aduși în
A POVESTI ŞI A REMEMORA de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1424399407.html [Corola-blog/BlogPost/368214_a_369543]
-
universul individual al omului, fără să aresteze, să dojenească sau să ucidă. Armele războiului nonviolent sunt toleranța de ordin superior și înțelegerea rațiunii atât a vârfurilor în sus, cât și a celor în jos, ocrotirea și mângâierea deopotrivă a tuturor contondențelor, a firescului acestora în necuprinsul imperiu uman al fiecărui individ. Dezideratul (nemărturisit), în ciuda redundanței voite, este împăcarea... neprietenească între seva războinică a sângelui vieții gata să-și țâșnească flacăra roșie a răzmeriței și lacrima bucuriei vieții totdeauna gata să stingă
PRINTRE CUVINTELE VRAJEI SAU VRAJBEI... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Printre_cuvintele_vrajei_sau_v_viorela_codreanu_tiron_1364903450.html [Corola-blog/BlogPost/366060_a_367389]
-
imagine pentru ministru. Dar aceea nu este activitate ministerială propriu-zisă. Ea mai curând te împinge de la calcule de buget la a reglementa destine, la a pune degetul pe rană în auzul și văzul multora. Obligațiile portofoliului te pot aduce în contondență cu politica de stradă, cu raționamentele de ziar sau cu ceea ce înseamnă zvon. E un post gelozit, care are foarte multă „glamoare”, care sclipește. În spatele aparenței de lux, de fapt, e o muncă de rob. Și nu poți să faci
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
savant și aplicându-se cititorului dușuri reci, minimalizante, sistematice, pe de alta, cel ironic, în care autorul se ia peste picior pe sine însuși, subminându-și textul chiar în timp ce acesta se face. De altfel, printre comilitoni I. se remarcă prin contondența cu care metatextul străpunge și fărâmițează coerența povestirii, exact atunci când ea pare că se înfiripă. În mod simptomatic, în paginile jurnalului său autorul susține că pregătește o disertație de doctorat cu tema Dislocarea povestirii prin descriere din interior. Pentru cititorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
după. S. B.: Dumneavoastră, ca militar cu funcție, ați avut intersecții cu Securitatea? Era un pact de neagresiune? Se amesteca vreodată în treburile dumneavoastră, întreprindea astfel de acțiuni? M. M.: Fățișe sau de care să știu, niciodată. S. B.: Dar contondențe ați avut, a venit vreun securist să spună: "Vezi că ai un ofițer sau un militar în termen care..."? M. M.: Niciodată. S. B.: Teritoriile erau foarte bine marcate. M. M.: S-ar putea să fi urmărit, să fi făcut
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
după. S. B.: Dumneavoastră, ca militar cu funcție, ați avut intersecții cu Securitatea? Era un pact de neagresiune? Se amesteca vreodată în treburile dumneavoastră, întreprindea astfel de acțiuni? M. M.: Fățișe sau de care să știu, niciodată. S. B.: Dar contondențe ați avut, a venit vreun securist să spună: "Vezi că ai un ofițer sau un militar în termen care..."? M. M.: Niciodată. S. B.: Teritoriile erau foarte bine marcate. M. M.: S-ar putea să fi urmărit, să fi făcut
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
poate lovi tăcerea genetică, poate coborî până la acel nivel de profunzime de unde vin exigențele ereditare? Iată întrebările acestei întretăieri între literatură și practicile optimizării, între care, repetăm, relația este bilaterală, influența reciprocă.” După 1990, trecute prin filtrul noilor experiențe inițiatice, contondențele tehnice ale decadei precedente - nu și memoria lor - se atenuează. În romanele Muntele Calvarului (1991) și Păsările cerului (1999) - cea mai bine articulată carte a etapei - sau în volumele de proză scurtă Un univers cu o singură ieșire (1997) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
epopee ale personajului Dinu Rogojeanu, membru activ și subversiv al Partidului Național țărănesc din anii instaurării comunismului - urmărit în primul volum, anchetat în cel de-al doilea. Acest irezistibil asalt asupra cititorului - prin care, în fond, acesta este ignorat în contondența și vâltoarea mărturisirii - pare a-și afla justificarea estetică într-o opțiune intimă a autorului: "Eu consider povestirea ca o formă fundamentală de expresie (și recepție) a spiritului uman." Ceea ce nu poate fi, desigur, o premisă suficientă pentru virulența în
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
singur în casă, doar își amintea de ele." (pp. 163-164). Citatul se poate prelungi oricât; nu vom vedea o fărâmă de haz sub această plată, indigestă ironie. Lui Petru Cimpoeșu îi reușește de minune, în Simion liftnicul, contrastul umoristic între contondența verbală și gesticulantă a personajelor și, de cealaltă parte a textului, limbajul elevat, prețios al transcrierii scenelor respective. În Raiul găinilor, tehnica aceasta, insuficient controlată, devine previzibilă și anostă, autorul obținând efecte contrare. O peltea de vorbe fără miez și
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
refuză pe sine. Pe o asemenea cale nu realul naște fabulosul, ci fabulosul naște realul, propriul său real paradoxal, un real fictiv, dar respectînd un set de convenții ale concretului. Spre a fi mai convingător întru "realism", poetul recurge la contondențe, la, după cum observa N. Steinhardt, "vorbe slute", "miștocării", "gagicăreli", neocolind "luările în balon" și "tiribombele iarmarocului". Se bălăcărește cu voluptate în derizoriu. Odată pus în funcțiune, mecanismul unui asemenea real secund elaborează și o mitologie ambiguă. Mai cu seamă la
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
mediatic, realita-tea teribilă a comerțului cu carne vie, ci pe baza potențialului ei dramatic. Forța afectivă a personajului îl scoa-te din masca anonimatului cu reflexul voyeurist de la început, demascîndu-l pas cu pas în dimensiunea sa afectivă; inocența nu lipsită de contondențele și cruzimile ei este cea care conduce la o purificare a sa. Ceea ce convinge iarăși în film sunt ezitările personajului și sentimentul de aleatoriu pe care-l creeză Tornatore, care reușește să reunțe la retorica sublinierilor dramatice, în favoarea unei note
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
nu avem vreun indiciu că ar deveni frigid, În cazul doamnei Trahanache. Am iarăși rezerve În cazul lui Spiridon care, zice autoarea, „plînge pe Înfundate” din cauza bătăilor jupînului : Spiridon, În viziu nea mi personală, este un simulant, didascaliile comediei nearătîndu-ne contondențele evocate În monolog. În fine, aș mai avea o rezervă legată de imaginea nopții caragialiene :”una luminată vesel, zgomotoasă”(p.88) ;cred că mai există și o noapte terifiantă, născătoare de spaime și deliruri, În proză și teatru ; Miticii nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cumsecade în felul lor. Nu li se puteau contesta calitățile. Te-ai fi așteptat, desigur, ca în aceste locuri simandicoase ale Capitalei să dai tot peste nomenclaturiști ciufuți care, sub aparența de pensionari pașnici, să ascundă încă vechile asperități și contondențe ale luptei de clasă, dar în cazul clanului Mandache acest orizont de așteptare nu se confirma. Oameni erau și ei, ba încă oameni între oameni. Bătrânul, la cei șaptezeci și unu de ani ai săi, arăta încă verde, ca un
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
simț de răspundere, cum făceam de regulă la expirarea intervalului În care Împrejurările mă obligau la pauză de viciu. Nu mă mai gândeam la Statut, cadavrul lui Fujimori și perplexitatea disperată a Evei la vederea listei de coduri Își impuseseră contondența În ierarhia preocupărilor mele. Pe moment, cel puțin. Eram curios cu care dintre ele va Începe, deși ordinea n-avea nici o relevanță, În definitiv. Sau, poate, avea? Pesemne că da, altfel nu se explică de ce Eveline a ales să recurgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
e arta, de vreme ce poemul e un cuib / unde trupul meu cu amintiri și cu febre / e un ou cald de care se apropie copita, cu alte cuvinte, o matrice spirituală, de o fragilitate evidentă, supusă întâlnirilor, fie și tangențiale, cu contondența unei realități strivitoare, incapabilă să alcătuiască o ierarhie a lumii pe criterii axiologice sau, măcar, să deceleze adevăratele ei valori. Dubla identitate a lumii, asemenea fețelor lui Ianus (literele din biblii și, sub ele, mușuroaie de lut), îi induce eului
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]