298 matches
-
rapid în drepturi și este lansată o serie de povestiri bizare și de amin-tiri caracterizate de o asemenea bizară percepție a realității. Strigoii, diavolii și demonii "de interior" (personajele au, mai toate, cîte o suceală) apar la tot pasul și contorsionează limitele realității, faptele istorisite conțin o doză de imprevizibil și de șoc suficientă pentru a menține viu interesul cititorului, iar vocea lui Ghe e bine construită. Toate aprecierile... pozitive anterioare sînt valabile din păcate (cum prea des se întîmplă, încă
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
care se împlinesc patru decenii de la intrarea în eternitate a acestei personalități de legendă a scenei americane a show-biz-ului. Marilyn fascinează și astăzi prin imaginea statuară a vedetei suită pe piedestalul supremei consacrări publice; ...fascinează dată fiind relația atât de contorsionată între strălucirea existenței �de vitrină" și aspectele fluctuante ale unui comportament nesigur, oscilant, personalitate fragilă și naivă, tânjind după iubire... În epocă Marilyn a constituit o irezistibilă fascinație la nivelul lumii artistice a timpului, a celei financiare și politice. Ne
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
lui în fața lipsei sensurilor sau fragmentării lor prin istorie, a convenționalității lor, precum și înstrăinarea la mai multe paliere existențiale transpar tocmai din verbozitatea acestei comunicări mâloase, din dialogismul psihedelic tensionat până la convulsiv. Febrile și spasmodice, cu versuri abrupte și sincopate, contorsionate pentru a ieși rima, poemele par că se-neacă și rătăcesc prin propriile secreții și arborescențe; excese aflate, uneori riscant, la o jumătate de pas de manieră, prețiozitate și facil, frizând kitschul. Celor de la RACLA sau lui Metadon le-ar
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
buruienilor. Așa aș putea să merg mai departe cu bănuiala că talentul dumitale, sufocat de sfioșenie, dă semne de maturizare tocmai datorită amestecului dintre sălbatic și nobil. Otrava umbroasă a versurilor neizbutite a impus plantelor bune energia de a se contorsiona spectaculos spre lumină. Parcurg luminându-mă această secvență de Autoportret și, în afară de o mică modificare cu efect vizibil bun, am lăsat totul la voia inspirată a autorului: „Întorc timpul spre mine./ Îmi văd scaii,/ șura cu fân/ ici-colo înverzit,/ cât
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
rural, ci cu retragerea, cu ratarea, cu iubirea, cu lașitățile, neputințele și vinovățiile noastre. Care se pot întîmpla oriunde. Parcă sînt mai perverse, însă, cînd sînt făptuite de intelectuali fini, citadini, care își complică infinit trivialitățile, vulgaritățile, minciunile, care își contorsionează viețile și forțează prăbușirea în ridicol și derizoriu, în abis. Piesa nu este ușoară, are o tensiune care crește, imprevizibil pînă la un punct, și are un zaț de viață pe care nu-mi închipuiam că un artist tînăr îl
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
Isabel Coixet). Nu vă așteptați ca filmul să fie hollywoodian: e independent, co-producție Canada/Spania și îl are ca producător executiv pe Almodovar. Există cel puțin un numitor comun între cei doi regizori: iau situații tragice pe care le dezvoltă contorsionând regulile melodramei. Iar subiectul lui Coixet ar fi tocmai bun pentru un gen storcător de lacrimi: o tânără de douăzeci-și-trei de ani, Ann (Sarah Polley) află că va muri în curând. Ascunde adevărul de mamă, soț și copii și-și
Controversata feminitate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12191_a_13516]
-
plăcere al Ledei lui Michelangelo sub îmbrățișarea păsării îl transformă într-un voyeur subtil, estet pînă și în cele mai răspicate concupiscențe. Tabloul s-ar putea reconfigura modern în Lili și densitatea lui Dimov: "Iar Lili saltă (...) / se arcuiește, se contorsionează, / își trece printre coapse brațele a disperare / ca să zboare uliul deasupra a tot ce are. Nu mai știu care-i pasărea, care-i Lili...". De altfel, clasicii ne surprind mereu prin intuițiile lor moderniste și chiar postmoderniste. Dacă ultima Scrisoare
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
mixt/ Dintre culoare și răsunet/ Sub vîlvătaia serilor petunii/ Ce zac în saci de oseminte-aici!// Glazura cimitirelor de funii/ Căzute noaptea înapoi pe lună/ Subt ploi unde se oxidează sunetul/ Pe buza cloptoelor căzute în furtună!" (Petunii). Expresia somptuos contorsionată ajunge la astfel de figuri în care zvîcnește o vitalitate captivă precum o pasăre în colivie: "Lovește-mi creierul cu varga ca pe o viperă!/ Din el va țîșni un jet de fiere albastră/ Un gheizer negru se va topi
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
vagon pe altul, pentru a scăpa de controlorii care îl urmăreau), despre cărțile care l-au marcat, despre prieteniile și animozitățile din lumea literară. Un subiect care revine constant în discuție este cel al conștiinței scriitoricești într-un mediu literar contorsionat precum cel al României dinainte de prăbușirea regimului comunist. În pofida impresiei generale în epocă și a modului în care se autoapreciază astăzi mulți dintre scriitorii timpului, la sfîrșitul anilor �90 Augustin Buzura nu se considera un scriitor curajos. Atitudinea sa semăna
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
Ion Simuț Romanul lui Dan Stanca Morminte străvezii (ed. I, 1999; ed. II, 2006) m-a impresionat puternic prin ceea ce aș numi misticismul trivial al unei schizofrenice. Autorul face să fuzioneze într-un suflet feminin contorsionat o sexualitate bolnavă cu nebunia mistică a uniunii trupești cu Hristos. Are câteva scene halucinatorii atât de scabroase încât m-au tulburat și m-au descumpănit. Nu știu dacă sunt de un total prost gust sau dacă sunt o performanță
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
lumii, necinstea lor, lipsa lor de morală, jocul dublu al țărilor capitaliste vis-à-vis de ,,apărarea Rusiei’’ (p. 212), diferența dintre o Românie care începea să fie gâtuită de comunism și dictatură și țările din Occidentul european cu relațiile complicate și contorsionate dintre oameni, precum și America împreună cu Canada, unde lozinca tuturor este ,,Vivre et laisser vivre’’ (p. 217). ,,O artă a scrisului care combină în permanență o acțiune incitantă susținută de o ironie acerbă, o observație minuțioasă a lucrurilor, personajelor și întâmplărilor-evenimentelor
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
orașe diferite. Sunt alte conexiuni. Alte relații pe care discursul trebuie să le exprime zilnic (...) schimbăm tehnicile narative în funcție de pământul pe care călcăm." Privită prin lentila unei astfel de critifiction cu morgă și răspăr, însuși cazul cărții de față se contorsionează comic. Jul își privește colegii de clasă stupizi, comuni, plini de clișee, îi povestește. Narațiunea provoacă identități. Adolescența e ridicolă, penibilă, uneori tragică. Cel mai adesea e comică. Totul e comic. Cioran citit de niște elevi fără repere e bun
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
operă", "o poveste" sau "o ratare" - din dorința de a transforma exilul dintr-o "repetată uitare" în trăire și retrăire nostalgică -, recuperând fragmente de timp și de memorie care să-i redea măcar o parte din relieful său atât de contorsionat. Există, aici, de asemenea, o stare de alertă a eului, de urgență a trăirilor și scriiturii, compensată de nostalgia purificatoare. Echilibrul - instalabil ca orice echilibru -, dar și armonia acestor enunțuri reies tocmai din această dialectică a sarcasmului și dorului, a
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
de putreziciune din stratul celor cinci, șase metri de pămînt mustos. Se clătinau în același fel, edificiile lor valorice mureau ca niște piramide de carton lăsate în ploaie. Toate schelăriile pe care își construiseră pînă atunci opinii, considerații, teorii se contorsionau, se delăsau în ele însele, treceau dintr-o stare de agregare solidă într-una fluidă, se moleșeau ca niște bastoane de plastilină. Nici un cuvînt nu mai putea fi clădit pe alt cuvînt, nici o idee nu mai putea fi construită cu
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
de la birou. Eu mi-am scos laptopul, că nu știu ce treabă aveam la el, iar Nic făcea nu știu ce prin casă. La un moment dat, intră în sufrajărie, mă vede concentrată și (îngrijorat, ca orice bărbat care vede o femeie cu fața contorsionată de chinurile concentrării) mă întreabă “Ce faci?”. Răspuns: “Îți scriu un mail”. Am rămas blocați amândoi. Până și pentru mine a sunat halucinant, darămite pentru el. Acuma să vă explic de ce-i dădeam mail, ca să nu rămâneți cu impresia că
Culmea, culmilor, culmilor internetului by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21290_a_22615]
-
nelegitimă e notată în toate amănuntele pasiunii și ororii ei. Pentru Shoko, surpriza are menirea de a-i dezvălui nu doar un chip neștiut al mamei ei, sau al unchiului, ci o întreagă față necunoscută a universului. O față îndoliată, contorsionată de remușcări și nespus de tristă. Scrisoarea lui Shoko, cu mărturisirea a ceea ce a aflat din jurnal, e suprapusă peste descrierea morții mamei, a priveghiului și înmormîntării. Doliul devine astfel semn al pierderii inocenței, a încrederii în lume și al
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
fostul personaj central al Pieței Universității, dl. Munteanu, a rămas cu mica sa legendă de pe vremuri, dar s-ar putea să aibă probleme și cu strîngerea celor 300.000 de voturi pentru a deveni candidat oficial. Dl Munteanu și-a contorsionat legenda în evoluția sa ulterioară, încît majoritatea celor care vedeau în el un personaj charismatic în '90 și-au schimbat punctul de vedere. Așa se întîmplă că foștii "golani" nu prea mai vor să audă de el, iar adversarii Pieței
Cooperativa meșteșugărească a Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16795_a_18120]
-
cîndva cu adevărat, dar și îndurerată pentru fetița prea puțin iubită. Personajul din O iarnă la Stockholm trăiește simultan, datorită acestor proiecții facilitate de vise în diverse vîrste, trecutul și prezentul. Pentru ea timpul nu curge inexorabil înainte, ci se contorsionează în reflecție, introspecție și auto-descoperire. Dar o descoperire care nu aduce nimic bun, nu oferă confort spiritual, ci dimpotrivă, o uriașă neliniște și chiar o înstrăinare de sine. Alunecînd, prin vis și amintire, în vîrsta copilăriei sau a primei tinereți
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
2012) se ține - cu program și înverșunare - cît mai departe de sintaxa laxă a cotidianismului autenticist pe care se bizuie mai toată junimea lirică. Ca să se vadă cît mai bine că el o ia în răspăr, Iulian vorbește cu eliptice, contorsionează topica și se joacă de-a vocabularul învechit ori rafinat culturalicește. Versurile demonstrează imediat că de un literat e vorba și că literatul nu se complexează de propria cultură poetică și nici nu se rușinează s-o etaleze prin decalcuri
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
nu două, ci un șir întreg, asemenea mâinilor zeului Șiva. La ce ne pot servi mai multe urechi, odată ce și două, pentru sufletul omului, sunt de prisos?! Sunetele prefăcute în abur intră pe una și ies pe cealaltă! Cuvintele se contorsionează, frazele se răsucesc în aer asemenea flăcărilor unui foc de paie ce arde în noi la ceas de seară, apoi se prefac în praf și cenușă, pe care vântul le îngrămădește pe sub streșini și porți. Privind această vâlvătaie de vorbe
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
ori pe zi. 10 luni întregul corp îi tremura la orice atingere. 10 luni a avut un tub pe gât ce ii producea răni. 34 de luni de când este hrănit cu seringă. Luni de zile în care corpul i se contorsiona în poziții imposibile. Luni de zile îi introduceam sonda de alimentație pe gât, de 8 ori pe zi, pentru a-l hrăni. 33 de luni de exerciții fizice chinuitoare. Luni de zile în care nu a văzut. Luni de zile
O poveste pe care ați prefera să n-o aflați by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20280_a_21605]
-
vidre care lunecau furișat pe lângă mal, puțin mai departe de locul unde mă aflam, aproape de vâltoarea de lângă podul din fața morii, acolo vegetația acvatică fiind mai bogată. Începuse să sufle deodată dinspre vest un vânt rece care se întețea, scuturând și contorsionând ramurile bătrânilor arbori din parc și de pe maluri. Mă felicitam că îmi luasem cu mine mantoul călduros de lână, astfel puteam să mai rămân, în ciuda vântului rece și să mă bucur de spectacolul idilic. Mă răvășea cu furie cum făcea
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
Procesele subiacente pe care le presupune meditația duc inevitabil la încropirea unei mine îngîndurate. Așadar concentrare, încordare, într-un cuvînt crispare. Mimica unui asemenea om îți oferă orice altceva, dar nu o imagine veselă. Iar forma aceasta inestetică de liană contorsionată pe dinăuntru nu-l predispune spre frivolitatea nostimă a oamenilor entuziaști. Cine vrea umor și bună-dispoziție nu trebuie să le caute în cărțile de filozofie. Tocmai de aceea o carte ca cea a lui Pedro González Calero - o antologie de
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
simțit că piciorul meu calcă pe ceva moale. Mirosea a moarte. Călcasem pe o mâță moartă. Era cenușie cu dungi, iar printre colți îi ieșise limba neagră. Un ochi îi atârna, legat de o venă subțire și trupul îi era contorsionat, cu spinarea ruptă. Nu era sânge pe jos și nici acum nu știu cum murise. Ajunsesem într-un cartier rezidențial. Nu știam ce să fac, așa că am hotărât să-mi iau tălpășița cât mai repede. M-am mai uitat o dată la animalul
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
grădină care mi-a infestat copilăria. Lea creștea plante exotice. Le aclimatiza. Găsea câte-o pagină, într-un album, cu un colț de grădină care-i plăcea, o rupea și recrea bucățica aceea de lume olfactivă, de trup verde, mereu contorsionat în altă poziție. Le orchestra pe sezoane. Când eram mici, David și cu mine alunecam din camerele ei cu mobile vechi, masive și ancorate ca niște geamanduri în spații cu tavan înalt și grad variabil de mucegai în lumea de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]