85 matches
-
lui Carole Pateman, "Sexual Contract", din 1988. Ca și în contextul altor lucrări, feministele au întreprins o analiză substanțială a căsătoriei ca instituție. Între contractul social (cel despre care se presupune că a generat societatea modernă, conform teoreticienilor clasici ai contractualismului) și contractul sexual există o legătură semnificativă. Căsătoria s-a făcut și se face, în tradiția Europei apusene, prin consimțământul ambilor soți. Căsătoria este necesară și primă în raport cu contractul social. Prin urmare, femeile intră în mod liber într-un contract
Contract sexual () [Corola-website/Science/325263_a_326592]
-
este rezultat al activității umane și trebuie să fie rezultatul unui contract prin care se obligă să realizeze beneficiul comun al oamenilor (care este scopul principal), lichidarea războiului, lipsit de sens, siguranța persoanei. Astfel, epicureismul poate fi considerat precursor al "contractualismului social". Vocabularul politic a fost preluat în întregime de la greci și ulterior adaptate la viața socio-politică romană, astfel că, dacă gândirea politică greacă a fost mai mult filozofico-teoretică, la romani se caracterizează în primul rând prin pragmatism. În lucrarea "De
Istoria gândirii politice () [Corola-website/Science/337158_a_338487]
-
l-a determinat pe Herseni să identifice „ prin logica problemelor și a problematicii sociologiei” o serie de paradigme în istoria sociologiei. Integrarea demersului său în istoria sociologiei, a însemnat lămurirea limitelor și a cadrului de manifestare al următoarelor paradigme: mecanicism, contractualism, psihologism, relaționism, naturalism, istoricism, sociologism, universalism, noologism, fenomenologism. El nu a identificat aceste paradigme pentru a le accepta, ci pentru a avea față de ele o poziție critică, dezvăluind astfel originalitatea gândirii sale. Astfel, pentru Herseni, mecanicismul este „poziția cea mai
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
naturalism, istoricism, sociologism, universalism, noologism, fenomenologism. El nu a identificat aceste paradigme pentru a le accepta, ci pentru a avea față de ele o poziție critică, dezvăluind astfel originalitatea gândirii sale. Astfel, pentru Herseni, mecanicismul este „poziția cea mai puțin întemeiată”. Contractualismul, în raport cu mecanicismul, recunoaște dimensiunea voluntară a vieții sociale. Ca teorie, însă, prezintă toate erorile posibile. Psihologismul este criticat deoarece reduce totul doar la individual, dar acesta este supus influenței societății și, prin urmare, fenomenele sociale pot fi în atenția psihologiei
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
a alege între cerințe valorice absolute este inevitabilă și definitorie pentru condiția umană. J. Rawls O teorie a dreptății (1971) Alternativă etică la utilitarism; O apărarea a liberalismului în sens ameican, a social-democrației în sens european; O variantă de neo-contractualism (contractualism cu influențe kantiene); Îl interesează principiile dreptății, nu justificarea autorității; Poziția originară și vălul de ignoranță ! „Mistica feminină” este ideologia conservatoare dominantă democarțiile anilor ’70: femeile își găsesc împlinirea în rolurile tradiționale de mamă și soție pe care le aleg
Feminism liberal contemporan () [Corola-website/Science/333646_a_334975]
-
egalitatea visată nu este cu putință decât dacă cele două sexe sunt educate androgin. Vechea ordine de status, se modifică doar la nivelul societății civile, nu în familie - Căsătoria.Părțile contractante nu au fost egale, așa cum pretinde modelul clasic al contractualismului. Căsătoria s-a făcut și se face prin consimțământul ambilor soți. Căsătoria este necesară și primă în raport cu contractul social. Contractul social se face între „capi de familie”. Femeile intră în mod liber în contractul dintre sexe. Prin acest contract, ele
Feminism liberal contemporan () [Corola-website/Science/333646_a_334975]
-
înțelesuri politice au cultura populară și practicile cotidiene. În teoriile politice clasice, societatea „ideală” a fost concepută anti-femei și anti feminist. Tentativele spre o societate ideală, mai ales cele contractualiste, au ignorat mereu lipsa de putere contractuală egală a femeilor. Contractualismul în varianta sa modernă a exclus femeile definindu-le altfel decât ca pe subiecții contractului (bărbații capi de familie). Aceștia din urmă erau considerați: raționali, autonomi, actori publici. Femeile apar ca având raționalitate limitată, ca neautonome, ca actori privați. Contractul
Teorie politică feministă () [Corola-website/Science/325266_a_326595]
-
că actuala generație consumă, dar are grijă să lase resurse suficiente și pentru generațiile viitoare"31. Aceste considerații "nu sunt în totalitate în contradicție cu teoriile liberale ale dreptății, dacă ținem cont de faptul că punctul de plecare îl constituie contractualismul lui John Locke, în viziunea căruia una din limitele legitime ale proprietății este condiția de a ne însuși din proprietatea comună doar atât cât să nu prejudiciem accesul celorlalți la ea"32. Perspectiva intergenerațională este criticată în egală măsură și
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
agenții morali nu decid sub vălul de ignoranță postulat de Rawls, ci mai degrabă în cunoștință de cauză a situației lor, a intereselor și a ceea ce este bine pentru ei, precum și a consecințelor viitoare ale regulilor pe care le aleg. "Contractualismul oferă o descriere exactă a motivației morale așa cum mulți dintre noi o trăiesc în experiență"40. Bibliografie Barry, Brian, A Treatise on Social Justice: Volume II: Justice as Impartiality, Clarendon Press, Oxford, 1995. , "Sustainable and Intergenerational Justice", în Fairness and
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și Cambridge (MA), 1993. Goodman, Nelson, Fact, Fiction and Forecast, Harvard University Press, Cambridge (MA), 1955. Harman, Gilbert și Sanjeev R. Kulkarni, "The problem of Induction", în Philosophy and Phenomenological Research, vol. 72, nr. 3, 2006, pp. 559-575. Marga, Andrei, Contractualismul lui John Rawls, http: //andreimarga.eu/contractualismul-lui-john-rawls-2/ 7 iunie 2014, accesat 2 aprilie 2015. Pârvu, Ilie, Introducere în epistemologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. Quine, Willard Van Orman, "Two Dogmas of Empiricism", în The Philosophical Review, vol. 60, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Rawls are în vedere acele judecăți în care "capacitățile noastre morale sunt susceptibile de a fi exprimate fără nicio distorsiune". Rawls, A Theory of Justice, p. 47 [trad. n.]. Pentru traducerea sintagmei am recurs la soluția propusă de Andrei Marga (Contractualismul lui John Rawls, URL: http://andreimarga.eu/contractualismul-lui-john-rawls-2/ 7 iunie 2014, accesat la 2 aprilie 2015). În acest articol voi pune sintagma "judecată avută în vedere/ judecăți avute în vedere" între ghilimele pentru a evidenția faptul că o utilizez cu
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
legea este produsul voinței libere; promovarea noțiunii de drept subiectiv, de drept văzut ca o „calitate morală legată de o persoană, În virtutea căreia aceasta poate În mod legitim să aibă sau să facă anumite lucruri” (Grotius, 1984, p. 41). Ingredientele contractualismului modern au fost deci reunite: starea naturală, dreptul natural, contractul propriu-zis și raționalismul (Haarscher, 1987, p. 12). Ordinea prezentării acestora nu este lipsită de importanță. Ficțiunea stării naturale implică supoziția că, „natural”, oamenii sunt liberi și egali, egali În măsura În care sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
nostru de viață trăsături aparte. Aceste trăsături sunt legate de organizarea politică și socială distinctă, construirea și așezarea vieții pe baza unor valori distincte și diferite de alte etape ale culturii occidentale, cum sunt libertatea, individualismul, proprietatea privată, asocierea și contractualismul, dezvoltarea unor forme complexe de management politic și economic. Capitalismul este asimilabil civilizației materiale pe care o traversăm, dar și fondului cultural pe care stă mentalul occidental. Între cultura occidentală și civilizația occidentală, ca și între alte culturi și civilizațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
fiindcă, datorită lui, generația ’60 ajunge să se războiască nu cu sistemul ca atare (așa se face că nu am avut disidenți, spre deosebire de celelalte țări socialiste), ci doar cu reziduurile ideologiei vechi, jdanoviste, care mai rămăseseră prin cultură. Prin acest contractualism pieziș, partidul se pune la adăpost, dându-le scriitorilor și oamenilor de cultură un cal de bătaie. Consecința este că generația ’60, marcată de prudență adaptativă, nu s-a războit cu sistemul ca atare, ci doar cu inerțiile și sechelele
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
raport între normele, valorile și instituțiile politicului, pe de o parte, impostura, amatorismul și voluntarismul discreționar al politicianismului, pe de altă parte. Mari construcții ale gândirii și acțiunii politice polis-ul grecesc, republica romană, teologia politică creștină, dreptul natural și contractualismul modern, paradigma demo-liberală, ideea justiției și solidarității sociale, dreptul și securitatea internațională au edificat cultura și civilitatea politică în spațiu și în timp. Fiecare dintre aceste forme și performanțe ale politicului a suportat sau continuă să suporte, însă, agresiunea formelor
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
instinct: forța lui provine din adâncul atașament față de aliați, pe care nu i-ar trăda cu nici un chip. Ambiguitatea unora din finalurile romanelor sau, în orice caz, omiterea multor amănunte ce provin din aducerea la lumină a adevărului decurg din contractualismul pe care Marlowe înțelege să și-l asume fără rest. Răceala detectivului, spațiul de securitate menținut față de ceilalți protagoniști provin din însuși actul care-l leagă de ei. Marlowe refuză implicarea profundă, menținându-se în limitele unei filozofii a circumspecției
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
decât pentru servicii scumpe și de o eficacitate dubitabilă. Drept urmare, concluzionează Gauthier, "accesul echitabil" la îngrijirea medicală nu este nici accesul egal, nici accesul pe baza pieței libere. Accesul echitabil este accesul comprehensiv în limitele stabilite de considerațiile cost-eficacitate"26. Contractualismul lui Gauthier are și o evidentă componentă utilitaristă. O astfel de componentă există și în argumentarea oferită de un alt suficientist în distribuția serviciilor medicale: Allan Gibbard. Gibbard a argumentat în favoarea unui minim decent universal de servicii medicale în numele unei
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
marilor contractualiști, reprezentanți ai modernității timpurii, fenomen care conduce și la redefinirea viziunii de ansamblu asupra conflictualității umane. Acest fenomen de restructurare a comprehensiunii în epoca postindustrială se manifestă în plan societal prin reformularea setului de drepturi civile revendicate prin contractualismul clasic, sub forma conceptuală actuală a "corectitudinii politice". Paradigma conflictului și paradigma contractualistă, specifice Iluminismului, sunt astfel recuperate pe alte paliere, aparținând izomodernității. Nu în ultimul rând, noile mijloace de comunicare interpersonală dau naștere unor forme inedite ale structurării societale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
incursiune în teoria contractului social. Apoi mă voi referi succint la principalele teorii ale conflictului. Toate acestea vor fi puse în legătură cu tema și cu ipoteza prezentate mai sus. 5.1. Axiologia contractului social Înainte de a prezenta succint principalele teorii ale contractualismului, reprezentat mai ales prin Thomas Hobbes (1588-1679), John Locke (1632-1704), Jean-Jacques Rousseau (1712-1778), Immanuel Kant (1724-1804) și, în contemporaneitate, în special prin John Rawls (1921-2002), se cuvine să facem câteva precizări. În primul rând, este necesar să clarificăm înțelesul termenului
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o stare de deplină libertate și egalitate, prin care ei renunță la o parte din drepturile lor individuale în favoarea unei instanțe supraindividuale ("stat" sau "societate"), cu scopul de a primi de la această instanță garanția exercitării tuturor drepturilor lor individuale". Termenul "contractualism" desemnează atât teoria politică privind legitimitatea autorității politice, cât și teoria morală despre originea și legitimitatea normelor morale care susțin funcționarea societății. În al doilea rând, se cuvine să accentuăm caracterul rațional al contractului social. Contractul este rezultatul întâlnirii dintre
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conflict și prin rearanjarea acestora astfel încât distribuirea puterii inevitabile de impact al conflictelor să fie omogenizată prin măsuri centralizate. Ideile privind agregarea socială pot fi grupate, cred, în trei etape care corespund unor mari familii de teoreticieni, după cum urmează: a) contractualismul clasic, care se suprapune modernității timpurii; b) paradigma conflictualistă, care se manifestă în epoca "postmodernității"; c) izomedernismul, căruia îi corespunde un amestec (aproape) bizar între (a) și (b), sub forma generică a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
epoca "postmodernității"; c) izomedernismul, căruia îi corespunde un amestec (aproape) bizar între (a) și (b), sub forma generică a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
implicit) al părților, prin ceea ce putem numi destructurare concesivă. Am insistat (cap. 5) asupra aspectelor rescrierii teoriei contractului social în epoca izomodernă. Să reamintesc aici doar concluzia potrivit căreia drepturile naturale, ale căror descriere și promovare au stat la baza contractualismului clasic și a democrațiilor occidentale, tind să devină drepturi civilizaționale, în cadrul noului contract izomodern. În acest cadru general, voi evidenția în continuare principalele consecințe ale restructurării izomoderne. 7.2. Stractificarea izomodernă Prin conceptul de stractificare înțeleg ansamblul proceselor contemporane, izomoderne
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
După cum vom vedea în continuare, societatea izomodernă prezintă o multitudine de caracteristici definitorii prin care putem reliefa relația agenți-structuri-stratificare, subsumabilă conceptului de stractificare. Modernitatea cunoaște trei etape de dezvoltare și de autodefinire identitară. Există o corespondență între modernitatea timpurie și contractualismul clasic; între postmodernitate și paradigma conflictuală (edificată prin relativismul axiologic) și, respectiv, între epoca actuală izomodernă, a cărei trăsătură axiologică generică o constituie un amestec straniu între contractualism și conflictualism, și setul axiologic contemporan al paradigmei corectitudinii politice. (Paradigma corectitudinii
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dezvoltare și de autodefinire identitară. Există o corespondență între modernitatea timpurie și contractualismul clasic; între postmodernitate și paradigma conflictuală (edificată prin relativismul axiologic) și, respectiv, între epoca actuală izomodernă, a cărei trăsătură axiologică generică o constituie un amestec straniu între contractualism și conflictualism, și setul axiologic contemporan al paradigmei corectitudinii politice. (Paradigma corectitudinii politice implică extrem de variate consecințe la nivelul restructurării societale, atât la nivel de sistem, cât și la nivel acțional, așa cum am arătat în cap. 5.3.) Pornind de la
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]