187 matches
-
cei doi indivizi nu l-ar accepta decât dacă ar fi în avantajul său să facă acest lucru , ceea ce, în primul rând, extinde semnificativ aria posibilelor aranjamente instituționale , iar în al doilea rând, mărește probabilitatea ca, din perspectiva păstorilor, soluția contractualist privată să fie mai eficientă decât soluțiile clasice. Motivele pentru care în multe cazuri această soluție ostromiană pare să fie preferabilă soluției leviatanului sunt: (1) probabilitatea de apariție a erorilor în monitorizare și sancționare este mai mică în cazul în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
indivizii direct implicați în dilemele sociale. Aceștia cunosc elementele contextuale relevante și au stimulente să țină cont de ele în propunerea aranjamentelor instituționale pentru rezolvarea dilemelor, care în acest mod pot fi atât mai eficiente, cât și mai stabile. Soluția contractualistă discutată aici este locală, însă pentru ca ea să fie relevantă în mod general, trebuie să fie generată prin intermediul unui sistem metodologic. Acest instrument general prin care Ostrom și cercetătorii afiliați „Școlii de la Bloomington”, dar și autorii capitolelor din acest volum
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
2. Copiii fetelor mame 115 3. Tatăl absent - problema autorității 117 Capitolul IV Feminismul și familia 125 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie 125 2. Patriarhal sau partenerial - inegalități subiective 131 2.1. Modelul tradițional 135 2.2. Modelul contractualist 136 2.3. Modelul comunitar 137 2.4. Modelul bazat pe drepturi 138 2.5. Modelul bazat pe drepturi și responsabilități relaționale 140 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi 142 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
unuia dintre participanți (deces, boală, detenție, separare, divorț etc.), ceilalți membri ai familiei preiau rolul celui absent. Privind statusul social, acesta suferă o degradare, cei rămași singuri fiind tratați drept victime, neajutorați etc. 2.2. Modelul contractualisttc "2.2. Modelul contractualist" Un alt model de familie este cel contractualist (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 124). Aici, punctul de pornire este individul autonom, stăpân pe sine și legat de ceilalți doar prin acorduri. Căsătoria este un parteneriat încheiat conform voinței părților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
etc.), ceilalți membri ai familiei preiau rolul celui absent. Privind statusul social, acesta suferă o degradare, cei rămași singuri fiind tratați drept victime, neajutorați etc. 2.2. Modelul contractualisttc "2.2. Modelul contractualist" Un alt model de familie este cel contractualist (M. Minow, M.L. Shanley, 2001, p. 124). Aici, punctul de pornire este individul autonom, stăpân pe sine și legat de ceilalți doar prin acorduri. Căsătoria este un parteneriat încheiat conform voinței părților. Soții pot decide între ei modul de administrare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comunitar reprezintă punctul de sprijin în diversele probleme pe care le întâmpină. Prezența unor persoane semnificative, a unui punct tare, de sprijin își dovedește o dată în plus relevanța pentru familia monoparentală, pentru care reprezintă un adevărat capital social. În cadrul abordărilor contractualiste, oamenii erau tratați ca indivizi raționali, capabili de a-și urmări interesele și chiar dispuși să facă anumite compromisuri pentru atingerea scopurilor lor. În abordarea comunitară, accentul se pune pe interacțiunile pozitive, de sprijin. 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturaletc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
a-și urmări interesele și chiar dispuși să facă anumite compromisuri pentru atingerea scopurilor lor. În abordarea comunitară, accentul se pune pe interacțiunile pozitive, de sprijin. 8.1. Inegalități contractuale - egalități naturaletc "8.1. Inegalități contractuale - egalități naturale" În teoriile contractualiste clasice (Thomas Hobbes, John Locke, Jean-Jacques Rousseau), indivizii considerați liberi și egali conveneau asupra unui acord prin care renunțau la o parte din libertățile lor - de pildă, la dreptul de autoguvernare -, investind un conducător cu această responsabilitate; ei obțineau în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
treburilor gospodărești. În această situație, femeile și copiii apăreau ca dependenți de tatăl familiei și, astfel, se consacra ordinea patriarhală. În cazul femeilor, se observă un adevărat paradox: acestea sunt capabile, respectiv, incapabile de a încheia un contract. Conform teoriei contractualiste clasice, femeile nu sunt independente, ci subordonate soților, care le reprezintă în spațiul public, iar din punctul de vedere al contractului încheiat pentru sfera privată, la nivelul contractului sexual, ele sunt receptate ca apte de a intra în contractul conjugal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
adesea ca un acord tacit între copil și părintele său. Orice contract este făcut doar dacă este în măsură să ofere avantaje; în cazul de față, ne referim la protecția individului față de orice abuz de putere. Pentru familia monoparentală, perspectiva contractualistă dă naștere la nenumărate asimetrii. 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarismtc "8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism" Abordarea contractualistă are, în mod categoric, o mare relevanță în ceea ce privește drepturile și obligațiile membrilor unei familii, mai ales ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cazul de față, ne referim la protecția individului față de orice abuz de putere. Pentru familia monoparentală, perspectiva contractualistă dă naștere la nenumărate asimetrii. 8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarismtc "8.2. Familia monoparentală - între contractualism și comunitarism" Abordarea contractualistă are, în mod categoric, o mare relevanță în ceea ce privește drepturile și obligațiile membrilor unei familii, mai ales ai uneia de tip monoparental. Tipul de capital social dobândit de copil, ca rezultat al funcționării contractelor, este asemenea moștenirilor de tip patrimonial la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pe care o îmbracă, familia este grupul social de bază în alcătuirea comunităților. În nici un caz nu se poate admite ideea destructurării ei. Dacă acest fapt ar avea loc, atunci chiar ideea de comunitate ar fi pusă în pericol. Perspectiva contractualistă arată o modalitate prin care indivizii pot să intre în relații unii cu alții și să le dezvolte în condiții echitabile, în măsura în care încheie și respectă contracte prin care își protejează interesele. Ca formă de mediere a relațiilor dintre indivizi, contractele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prin teoriile normative asupra binelui la care se raportează, o comunitate le impune indivizilor din cadrul său diferite constrângeri. În anumite cazuri, acestea nu sunt vizibile decât după ce faptul de viață s-a consumat. De exemplu, o familie monoparentală, în conformitate cu abordarea contractualistă, poate avea experiența căsătoriei și a divorțului, a tutelei privind copiii. Conform cu aceste contracte, nu încetează însă dreptul persoanelor implicate la viața de familie. El este reglementat implicit prin faptul că persoanele în cauză rămân în aceeași comunitate. Excluderea unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
exclus ca pe calea teoriei sexuale să ajungă tocmai la concupiscenta universală despre care amintea altădată Konstantin Leontiev - autodeclarat "pesimist cosmic". Au preluat însă concepte precum acela de impuls instinctiv sau de inconștient, susceptibile să conteste premisele individualiste ale voluntarismului contractualist și să susțină, de pildă, proiectul naționalismului integral, întrevăzut prin prisma tendinței naturale de revenire la unitatea organică 10. În alte situații nu au valorificat conceptele ca atare, ci modelele funcționale presupuse în explicarea anumitor formațiuni active. Astfel, principiul economiei
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
care, așa cum veți înțelege pe parcurs, s-a eliminat elementul esențial despre care vom vorbi ulterior. Aceste modele ar fi: - Modelul tradițional, potrivit căruia familia este o asociere cu caracter privat, alcătuită din bărbat, femeie și copiii lor naturali. - Modelul contractualist, în care căsătoaria este un parteneriat încheiat în conformitate cu voința părților, adică soții, care pot decide între ei felul în care să se realizeze relațiile personale și financiare, atât în timpul căsătoriei cât și în caz de divorț. Statul nu are amestec
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
puterea legislativă și judiciară, iar Senatul, care rămânea o emanație a patriciatului, se reînnoia prin cooptarea celor care ocupaseră în trecut funcții publice. În Evul Mediu, redescoperirea filosofiei politice clasice, în special a celei aristocratice, dar și apariția primelor teorii contractualiste au dus la afirmarea principiului legitimității populare, alături de tradiționala idee a originii puterii divine. Sub efectul ideilor lui Toma d’Aquino, influențat de scrierile lui Aristotel, capătă formă principiul unui contract originar, prin care membrii societății se supuneau Principelui. Astfel
VIOLUL ŞI DEMOCRAŢIA de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350271_a_351600]
-
însăși natura rațională”. Așadar, dreptul natural, care face posibilă viața în comunitate, are, la Grotius, o substanță rațională, conformă naturii sociale a omului, iar nu revelată, ceea ce, s-a observat, face posibilă înțelegea îmbinării armonioase a doctrinei dreptului cu teoria contractualistă privind apariția statului. Totuși, dreptul natural, ca drept subiectiv nu poate exista în afara dreptului obiectiv, înțeles ca fiind „coordonarea libertății sub formă imperativă” , întrucât „adevărata libertate începe numai atunci când posibilitatea naturală de acțiune e însoțită de garanție, de existența respectului
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
încălcând normele pe care le respectă doar de formă și declarativ. Este semnificativă în acest sens o schemă reflexivă a moraliștilor francezi, prezentă și la Nietzsche: în spatele oricărei virtuți umane trebuie să bănuim prezența unui viciu disimulat. În această interpretare contractualistă și individualistă, norma este văzută ca un mijloc, mereu periclitat, de reglare și echilibrare reciprocă a egoismelor. În timp, conflictul dintre este și trebuie nu poate fi ameliorat sau eliminat. În acest sens, Schopenhauer afirma că, în lume, cantitatea de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Iluminismul a fost o perioadă în care oamenii luptau pentru umanitate dar nu se preocupau deloc de poporul lor; o perioadă când ei filosofau despre stat și uitau de comunitate. La noi, Ilie Bădescu se concentrează pe diferența dintre sociologia contractualistă și cea comunitară, punând accent pe cea din urmă. Aceasta constată printre altele că relația socială nu se poate reduce la simpla relație rațională, că nu i se poate epuiza conținutul într-o legătură contractuală, că este mai mult decât
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
închisă, organică și nu juxtapunere de elemente componente, elemente deosebit de importante raportat la ideea fundamentală a Romanticii, și anume "spiritul poporului" (Volksgeist). "Comunitatea, după romantici, trebuie socotită ca un întreg organic (în sens spiritual, nu biologic), opus oricărui concept mecanic, contractualist sau atomist" (Herseni, 1982: 80). Capitolul X Ferdinand Tönnies 1. Exegeză În întreg materialul am făcut de nenumărate ori trimitere la conceptele gemeinschaft și gesellschaft. În general, înțelegerea pe care o avem noi asupra comunității datorează mult și este distorsionată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
formelor fără fond, teoria păturii superpuse ș( (n teoria cu privire la raporturile dintre populația autohtonă ș( elementele alogene. Desigur, (ntre cele trei există o oarecare suprapunere, dar ele pot fi tratate ca elemente distincte dar complementare. Respingerea de către Eminescu a teoriei contractualiste cu privire la stat ș( societate (( precizează poziția de principiu față de problema căii de urmat de către societatea rom(nească. At(t timp c(t statul reprezintă o instituire naturală, o formă de organizare a cărei dinamică depinde pe de o parte, de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
legii. Însă va face acest lucru fiindcă nu crede că binele este preferabil răului și nici nu se controlează prin rațiune, ci fiindcă îi este teamă să nu își piardă averea. Din aceasta, rezultă că acest om este reprezentantul eticii contractualiste. El respectă legea și se comportă decent în societate, dar nu dintr-o pornire interioară, ci fiindcă îi este teamă de pedeapsă. Acest om va avea și el o natură dublă, o vrajbă interioară care, de obicei, este câștigată de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Atașament necondiționat Drept bazat pe superioritate naturală Puțini câțiva oi( o)li/goi Oligarhie sau plutocrație Aristocrație a)ristokrati/a Oligarhia o)ligarci/a în folosul celor bogați pro/j to/ sumfe/ron tw=n eu)porw=n Soț-soție Atașament contractualist Drept bazat pe superioritatea de merit Cei mulți oi( polloˆ Pletocrație / peniocrație Politeia - Timocrație politei/a -timokrati/a (E. Nicom., 1160 b) Democrația dhmokrati/a în folosul celor săraci pro/j to/ sumfe/ron tw=n a)porw=n Frate-frate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că esența procesului de extindere a „securității” este regândirea acesteia pornind chiar de la cei care se pot simți în pericol - indivizii -, și nu de la identificarea intelectuală a unei amenințări la adresa unei instituții sociale cum este statul. Statul apare - afirmă teoria contractualistă - în urma acceptului exprimat de membrii unei colectivități umane trăitoare pe un anumit teritoriu de a ceda unei autorități, recunoscută ca legitimă, o parte din libertatea de care se bucură în mod natural, în schimbul protecției asigurate de aceasta. Relevanța acestei teorii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Și, de altfel, prin numeroase dimensiuni, respectivele teorii sau paradigme se prezintă și ca interșanjabile, echivalente. Dacă valorile sunt utile (paradigma utilitarismului), sunt, evident, și funcționale (paradigma funcționalismului). În mod similar, faptul că se nasc dintr-un contract social (teoria contractualistă) înseamnă că sunt funcționale și utile. În final, să punem în relief două idei subîntinse în studiul de față, dar nu suficient de explicite: 1) Problematica valorilor, ca principii înalte de coordonare a vieții, a devenit pregnantă în prezent în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care tu îmi scriai că nici să facă dragoste ca lumea nu pot, că le vine în minte un citat din Derrida, noi mai avem și ce săpa în sinegrafia de țărani. Spre deosebire de colegii occidentali cărora le-a intrat raționalismul contractualist în sânge, noi nu trebuie să scriem o carte întreagă: Trusting more and contracting less. Dimpotrivă. Mi-a mai venit o trăsnaie în cap. Să punem și footnotes, și bibliografie. La footnotes să scriem ceva de tipul: „Vezi Valeria lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]