8 matches
-
de tempo, fapt ce conduce, în mod inevitabil la tulburarea atmosferei intime și liniștite, proiectată de compozitor ca „prolog” al plăsmuirii sale imaginative. De asemenea, frecventele schimbări de registre operate în interiorul unui ambitus extins la spațiul a șase octave (do# contraoctavă - do#4) impune o execuție interpretativă cu „economie” de mișcări și un control perfect al acestora, care să determine menținerea continuității și coerenței în redarea liniilor evolutive. Debutând odată cu măsura 7, primul motiv tematic, cu un caracter eminamente instrumental, aduce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
crea senzația opririi Timpului în loc, eterna aspirație a ființelor pământene. Cea de-a doua ipostaziere a motivului cromatic conduce la accentuarea afirmației inițiale (expunerea în octave), manifestând o tendință evidentă de expansiune spre zone tot mai îndepărtate (ambitus extins - fa contraoctavă - sol3). În mod evident animată, configurația ritmică recurge la exprimarea contratimpată a acordurilor de 7 sunete, care acoperă spațiul de discurs prin marcările lor tonale. Secțiunea secundă va produce un efect de distilare sonoră, expunând o contra-melodie înrudită materialului tematic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
utilizarea permanentă a surdinei. Pe de altă parte, pedala de rezonanță va evita marcarea sub același efect de rezonanță a celor două sunete din cadrul perechilor de bicordii. Sugestia „îndepărtării” își află corespondența sonoră în extensia evidentă a ambitusului de discurs ( contraoctavă - ), percepută odată cu modificările agogice (Cédez, Retenu), al căror efect operează prima delimitare la nivelul structurii formale. Pasajul măsurilor 19-21 ilustrează circumstanța unui bimodalism convergent (moduri cu aceeași finală), rezultat prin armonizarea aceluiași sunet în moduri diferite re eolic și re
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
precum și datorită efectului rezultat din trenarea gradată a nivelului agogic (Plus lent - Très lent - morendo - stingând treptat intensitatea sunetului și încetinind mișcarea). Sugestia acelei viziuni ce își destramă formele în „tăcere” apare difuzată deopotrivă prin lărgirea semnificativă a ambitusului (re contraoctavă - fa3) și implicita rarefiere a discursului, opțiuni de limbaj ce conduc în final la ipostaza celei mai simple configurații de tratare polifonică. III.7. Ce qu’a vu le Vent d’Ouest (Ce a văzut Vântul de Vest) Aflat la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu atingerea primului punct culminant al preludiului o violentă izbucnire de „fanfară” care copleșește auzul prin încărcătura sonoră. Densitatea scriiturii (acorduri masive de 8 sunete alternate cu figurații rapide desfășurate la interval de octavă) generează lărgirea ambitusului de discurs (fa# contraoctavă - ), atribuind astfel dimensiunii timbrale un rol considerabil în sublinierea expresivă a acestui moment tensional. La nivel interpretativ, notarea diferențiată a acordurilor cu accent și marcato sau martellato și marcato, necesită realizarea unor execuții distincte pentru cele două ipostaze, astfel încât să
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evoluția discursului. Fragmentul pare desprins dintr-un act empiric de investigare a fenomenului de rezonanță, un real punct de atracție ce i-a trezit interesul lui Debussy la audierea muzicii de gamelan. Astfel, opțiunea de extindere a ambitusului de discurs ( contraoctavă - ) nu mai apare drept o simplă decizie aleatorie în contextul proiectării acestui amplu efect de rezonanță. Acesta ar putea să-și afle sursa inspirației în sonoritatea complexă a celui mai mare gong al muzicii de gamelan, gongul ageng, ce conține
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
apei aduce în debutul preludiului înlănțuirea prelungită a unei parafonii de acorduri de cvinto-cvartă, sugerând cu plasticitate profunzimile adâncurilor. Devenind entități de sine stătătoare prin eliberarea de orice funcție tonală, acordurile materialului tematic principal avansează pe parcursul unui ambitus extins (mi contraoctavă - re4), trasând arcuri melodice ample, în interiorul unor efecte de rezonanță prelungite. Întreaga imagine sonoră astfel creată conduce la impresia unei atmosfere suspendate, proiectată în trecutul memorial al acelor timpuri mitice. Modalitatea de pedalizare devine implicită în contextul unei țesături cu
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
un pitoresc evocator, dominat de aceeași obsesivă cădere, dar care, de această dată, va fi doar sugestia sonoră a unei plutiri line. Țesătura sonoră se rarefiază prin distanțarea straturilor componente ce ating spațiul celui mai extins ambitus al preludiului (do# contraoctavă - la#3). La nivel interpretativ, finalul impune soluționarea problemei determinate de necesitatea menținerii sunetelor cu valoare lungă de timp ( ), evitând contopirea acestora cu elementul cromatic din plan superior ce trebuie să se distingă cu claritate (măsurile 48 - 49), ca leit-motiv
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]