132 matches
-
Cât privește susținerea încălcării drepturilor la un proces echitabil, a dreptului la apărare și a prezumției de nevinovăție, reprezentantul Ministerului Public menționează faptul că instituția procedurii simplificate (într-o reglementare similară celei din dreptul național) a fost supusă controlului de convenționalitate exercitat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, când, prin Hotărârea din 30 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza Kwiatkowska împotriva Italiei, nu a identificat elemente de încălcare a art. 6 paragrafele 1, 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236996_a_238325]
-
aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea. De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu, îl constituie și decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243521_a_244850]
-
utilitate publică", cu excepția cazului în care hotărârea respectivă este în mod vădit nefondată (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 23 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza Ex-Regele și alții împotriva Greciei, paragraful 87). De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241825_a_243154]
-
din Convenție, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege, decizie invocată de autorii excepției în motivarea excepției de neconstituționalitate, arată că cele reținute cu prilejul soluționării acestui recurs în interesul legii nu reprezintă un recurs național în convenționalitate și nu poate asigura unificarea practicii judiciare în această materie, având în vedere că fiecare cauză aflată pe rolul instanțelor de judecată este rezultatul aprecierii materialului probator și al circumstanțelor proprii fiecărei pricini sau a situației de fapt reținute. CURTEA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254542_a_255871]
-
Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2013. În acest sens, instanța de contencios constituțional a reținut, în esență, că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a negat competența instanței de contencios constituțional de a decide cu privire la constituționalitatea și convenționalitatea unor dispoziții de lege și nici efectul definitiv și general obligatoriu al deciziilor acestei instanțe. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că "deciziile și considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii în ceea ce privește constatările conformității sau neconformității atât cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254542_a_255871]
-
constatările conformității sau neconformității atât cu Constituția, cât și cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului". În continuare a reținut însă că, "dacă instanța de contencios constituțional a constatat convenționalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una în abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituțională), iar aceasta nu împiedică instanțele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254542_a_255871]
-
aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea. De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242134_a_243463]
-
statului, iar lipsirea lor de temei legal s-a datorat, așa cum s-a arătat anterior, nu intervenției intempestive a legiuitorului, ci controlului de constituționalitate. Față de toate considerentele expuse, raportate nu numai la cadrul normativ intern, ci și la blocul de convenționalitate, reprezentat de textele Convenției europene a drepturilor omului și de jurisprudența instanței europene creată în aplicarea acestora, se concluzionează că efectele deciziilor nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010 ale Curții Constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
și convenționale arătate". Referitor la acest aspect se arată că "includerea riscului de pedepse inumane sau degradante ca motiv de acordare a protecției umanitare [este] unul din puținele cazuri în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului face un control de convenționalitate a legii interne. În condițiile în care cel mai adesea Curtea Europeană se abține de a face aprecieri cu privire la dispozițiile legii naționale, caracterul absolut al protecției instituite prin art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168560_a_169889]
-
cauza B. contra Franței, hotărârea din 25 martie 1992)". Se precizează că, "cel mai adesea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului se abține a face aprecieri cu privire la dispozițiile legii naționale", însă în ceea ce privește calitatea legii interne, această instanță exercită "un control de convenționalitate" asupra respectivei legi, iar constatarea nerespectării acestui criteriu din prisma încălcării caracterului absolut al protecției instituite de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale "o determină să declare ca neconvențională o lege represivă". În continuare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170252_a_171581]
-
aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea. De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, 45.587/11 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243993_a_245322]
-
cele de persecuție pentru motivele definiției". Învederează Curții Constituționale că includerea riscului de pedepse inumane sau degradante ca motiv de acordare a protecției umanitare reprezintă "unul dintre puținele cazuri în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului face un control de convenționalitate a legii interne". În acest sens, precizează că, "în condițiile în care, cel mai adesea, Curtea Europeană se abține de la a face aprecieri cu privire la dispozițiile legii naționale, caracterul absolut al protecției instituite prin art. 3 din Convenția europeană a drepturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168864_a_170193]
-
invocarea acestor dispoziții constituționale este lipsită de relevanță, întrucât dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu, îl constituie și decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249153_a_250482]
-
au un înțeles neechivoc și respectă exigențele de claritate și previzibilitate pe care trebuie să le conțină orice dispoziție normativă. Pe de altă parte, instituția procedurii simplificate (într-o reglementare similară celei din dreptul național) a fost supusă controlului de convenționalitate exercitat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 30 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza Kwiatkowska împotriva Italiei, nu a identificat elemente de încălcare a prevederilor art. 6 paragrafele 1, 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273441_a_274770]
-
decizia menționată, cât și considerentele pe care aceasta s-a întemeiat își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură a justifica o reconsiderare a jurisprudenței Curții. De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de reducere cu 25 de procente a drepturilor salariale sau de natură salarială, prin Legea nr. 118/2010 , îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate nr. 44.232/11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242785_a_244114]
-
economică generalizată, creșterea numărului de asigurați și diminuarea numărului de contribuabili, astfel încât consecințele negative asupra nivelului de trai al populației nu pot fi corelate în exclusivitate cu efectele produse de actele normative criticate. De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248161_a_249490]
-
interpretări arbitrare și în ceea ce privește "natura și conținutul pedepselor și tratamentelor inumane ori degradante, ceea ce este contrar definiției date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza B. contra Franței". De altfel, instanța europeană face, în această materie, un control de convenționalitate a legii interne, în sensul respectării caracterului absolut al protecției instituite de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Judecătoria Sectorului 5 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186581_a_187910]
-
unor hotărâri judecătorești, ci a instituit o nouă procedură ce a urmărit stabilirea cât mai echitabilă și justă a pensiilor persoanelor menționate în dispozițiile art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 . Totodată, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252741_a_254070]
-
serviciu în pensie în sensul Legii nr. 19/2000 , prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, Curtea a reținut că "un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate [...] Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256118_a_257447]
-
invocarea acestor dispoziții constituționale este lipsită de relevanță, întrucât dreptul la pensie este reglementat în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249015_a_250344]
-
plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau a fondurilor de asigurări sociale. De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar și Lucia Ghețu împotriva României, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247370_a_248699]
-
plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau a fondurilor de asigurări sociale. De altfel, un argument suplimentar în sensul convenționalității măsurii de diminuare a pensiilor de serviciu îl constituie și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunțată în cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248165_a_249494]
-
din majoritatea operelor sale se desfășoară în comitatul semi-imaginar Wessex și sunt marcate de descrieri poetice și fatalism. Prin opera sa, caracterizată prin studiul amănunțit al caracterelor și ambianțelor, simpatie umană pentru eroi, prin viziunea fatalistă și pesimistă, se opune convenționalității epocii victoriene. s-a născut la Higher Bockhampton, un sătuc din parohia localității Stinsford, la est de Dorchester în comitatul Dorset. Tatăl său a fost un zidar și constructor local. Mama lui Hardy a fost o femeie educată și ambițioasă
Thomas Hardy () [Corola-website/Science/304257_a_305586]
-
bazată pe interferența între mai multe forme de artă (spațiale și temporale - teatru, plastică, muzică, film, fotografie etc.), având ca scop anularea distanței dintre realitatea și creația artistică. Din zona artistică se păstrează o serie de trăsături, cum ar fi convenționalitatea, gratuitatea, tendința spre semnificație, iar de la realitate se împrumută accidentalul, posibilitatea controlului asupra evenimentului, spontaneitatea comportamentului și dimensiunea banalității. Termenul își are originea în experimentele lui Allan Kaprow la Douglas College (1958 și 1959) și în acțiunea grupului de avangardă
Happening () [Corola-website/Science/314469_a_315798]
-
optat în această perioadă pentru limba engleză în filmele sale. Un film despre imagine și ceea ce se ascunde sau nu se mai ascunde în spatele ei. Regizorul Michelangelo Antonioni realizează în acest film un mod de a percepe realitatea filtrat prin convenționalitatea imaginii, prin accentul pus pe plasticitatea sa exacerbată. Toată acțiunea filmului, demersurile personajelor și înseși personajele în ceea ce presupune exercitarea dimensiunii lor sociale și vitale totodată sunt împinse undeva într-un fundal mai mult bănuit decât văzut efectiv cu adevărat
Împușcătura (film) () [Corola-website/Science/302895_a_304224]