19 matches
-
care, la origine, s-a impus ca un fel de stindard al nonconformiștilor de orice fel. În rest, convențiile sînt o necesitate, vrem-nu vrem. Și în viață, și în artă. La urma urmelor, pînă și avangardele sfîrșesc prin a se convenționaliza, prin a fi combătute și înlocuite de avangarde viitoare, de convenții viitoare. Nu spun nimic nou. Cred că problema e să facem o distincție clară între diferitele convenții și norme care coexistă la un moment dat. Ca să dau un exemplu
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
mai cunoscut, care începe cu litera respectivă; la noi, în uzul curent (nu mă refer aici la practicile profesioniste ale telefoniștilor), alegerea e liberă, preferîndu-se nume de persoane (V de la Vasile, V de la Victor etc.); în alte limbi, s-au convenționalizat și s-au fixat anumite asociații (pentru italiană, de pildă, se recurge la nume de localități, în asociații stabile pe care le înregistrează chiar dicționarele: V că în Veneția, A că în Anconă, B că în Bologna etc.). Chiar în
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
chiar dacă poetul apelează la comparații cu orizonturi mai familiare, străduindu-se deseori să regăsească noțiuni și repere cunoscute. Importantul merit al lui Andersen este că știe să călătorească, într-o epocă în care voiajul era în bună măsură într-atît de convenționalizat încît rareori însemna cu adevărat o experiență de cunoaștere. Nu m-a mirat să descopăr în călătorul Hans Christian Andersen un sentimental romantic. Tot ce vede îl încîntă, e la tot pasul entuziasmat, fericit, mișcat pînă la lacrimi. Cîntecele, tristețea
"Cît de înflăcărat, cît de minunat!" by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16772_a_18097]
-
la funcția de depreciere ironică (reportăjel, vi-luță). Diminutivele sînt mijloace de atenuare și de aproximare, realizând chiar gradația unor adjective și adverbe (acrișor, binișor); unele atribuie pur și simplu o notă ludică, de neangajare, enunțului în care apar, altele se convenționalizează în marcarea politeții pozitive (așteaptă un minuțel!). Folosirea lor depinde și de factori sociolingvistici: în afara contextului prototipic - vorbirea copiilor și mai ales a adulților cu copiii (baby-talk) -, diminutivele pot apărea mai mult în vorbirea femeilor sau în cea a bărbaților
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
cu obișnuința de a vizita săptămânal părinții, de a utiliza anumite formule de protocol, de a bea cafeaua la aceleași ore ale zile și cu aceleași gesturi. Ca și riturile, aceste comportamente sunt repetitive, stereotipe, formalizate de o anumită tradiție, convenționalizate de anumite coduri sociale și relativ neinstrumentale. Pot fi ele, prin Însumarea acestor caracteristici considerate rituri În toată puterea cuvântului? Numeroase acțiuni, prin caracterul lor de rutină periodică, repetitivă sau compulsivă, pot să se asemene cu riturile - obișnuințele, uzajurile, unele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Poeta regăsește simplitatea și directețea din versurile de debut, acum cu o tendință spre abstractizare și obiectivare, în câteva panouri alegorice ce par tablouri chagalliene. Ardere de tot (1976) este un volum de tranziție, mai monoton, în care emoția se convenționalizează, iar expresia, ermetizată artificial, are un „aer” tradiționalist, majoritatea poemelor reducându-se la scheletul unor trame narativ-simbolice. Peste zona interzisă (1979), volum oarecum tot de tranziție, revine cu scenariile ambivalente ale vieții și morții, dar cu influențe din Nichita Stănescu
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
ea individuală sau colectivă, este condiționată de cadrele sociale, așa cum demonstra mai demult Halbwachs, precum și de gândirea socială dominantă (s.n.) în epocă. Ea funcționează deci selectiv, adesea pieziș, în dependență de diverse variabile sociologice și culturale, transformând obiectele gândirii și convenționalizând mecanismele rapelului la amintiri în funcție de contextul cultural, de raporturile intergrupale, de impregnarea socioantropologică. Fiind raliată unui mediu psihologic intern (constelație de elemente cognitive, afective, emoționale), dar și unui mediu extern (social, cultural, ideologic), memoria conferă identitate colectivă prin articularea elementelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
geniului, cum veteranii împrăștiați, clandestini din Marea Armată a lui Bonaparte, sudează, la temperatura inimii lor, așchiile amintirilor lui Napoleon al lor și făuresc legenda celui al cărui nume nu putea fi rostit pe vremea Restaurației. Cu încăpățînarea-i cumplită, memoria convenționalizează mai întîi cel mai mărunt gînd, fărîmiturile de real și fiecare personaj. Adică înlătură din ele contrastele, complexitatea și le reduce la stereotipuri pentru a le reproduce conform unei scheme tipice. Moartea eroilor este întotdeauna tragică și măreață, conducătorii apar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Între obiecte și cuvinte familiare, capabile să-și facă auzit, „din Împletirea de rotițe tictacul revelator”. E vorba mai degrabă aici de o remodelare a realului prin imaginar, Încît „călătoria”, „plecările”, evaziunea În genere Înseamnă de fapt abandonarea perspectivei consacrate, convenționalizate asupra lucrurilor, fie și a celor mai umile: o exhatologie feerică, o necesară re-haotizare a lumii, pentru a face posibilă o nouă geneză, Întemeiată pe puterea magică, recuperată a Cuvîntului: „Orice vorbă atunci: focul de artificiu care a izbucnit. CÎnd
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
de o gîrlă șerpuitoare. În peisaj intră și fîlomila ce cîntă cu „multă Întristăciune” În stuf, zefirul care ascultă cu plăcere, luna („vremelnica stăpînă”), glasul Îndepărtat al păstoriței etc. Este spațiul romantic (preromantic) cunoscut, intimizat și, Într-o oarecare măsură, convenționalizat de imagini literare gata făcute. Poemul Înserare urmează Îndeaproape, cum s-a dovedit, un poem de Lamartine. CÎrlova particularizează prin jalea lui dulce și plăcerea pe care o pune În singurătate această vale a plîngerii literare. Poezia este o petrecere
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
incontrolabil, de origine divină, acționînd ca o lege aspră Într-o lume pregătită s-o primească. Nici o idee mai profundă nu putem afla la acest prim nivel al poeziei. Conachi n-are imaginația necesară pentru a Însufleți liric niște concepte convenționalizate de poezia neoclasică. Rămîne, repet, numai efortul de a cuprinde noima unui concept ce ajunge la el călare pe mituri facile. Anton Pann ține și el amorul În sfera „urgiei”. Mai ales cînd amorul se instituționalizează În familie. Acolo, apare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Glumele lingvistice acționează fie la nivelul de suprafață, manifest (jocuri de cuvinte, ambiguități sintactice infra i, ii, iii), fie la nivelul infrastructurii pragmatice (în acest caz avem de-a face cu o tranziție de fază în sensul fizicienilor de la semnificația convenționalizată la cea literală (infra iv, v, vi). Glumele extralingvistice pun în evidență stereotipii inferențiale, mai precis eșecul unor operații cognitive: implicație (infra vii), deducție (infra viii), argumentație (infra ix) sau subminează anumite stereotipii comportamentale (infra x, xi): i) O fetiță
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
el îi spune: Foarte amabil din partea dumitale că încerci să faci conversație, dar eu sînt surdă". Putem avansa ipoteza că în ambele cazuri (focalizare lingvistică și non lingvistică) apare o mișcare în doi timpi și anume: actul verbal sau neverbal convenționalizat pentru o anumită situație, urmat de instituirea noii lecturi care este o întoarcere etimologică la actul literal (distincția act literal/act derivat este pertinentă și în situațiile neverbale cf. Morgan, 1978, supra X: actul derivat este rugămintea de a se
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
între obiecte și cuvinte familiare, capabile să-și facă auzit, „din împletirea de rotițe tictacul revelator”. E vorba mai degrabă aici de o remodelare a realului prin imaginar, încât „călătoria”, „plecările”, evaziunea în genere înseamnă de fapt abandonarea perspectivei consacrate, convenționalizate asupra lucrurilor, fie și a celor mai umile: o exhatologie feerică, o necesară re-haotizare a lumii, pentru a face posibilă o nouă geneză, întemeiată pe puterea magică, recuperată a Cuvântului: „Orice vorbă atunci: focul de artificiu care a izbucnit. Când
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fundamentării teoriei privind comunicarea umană, filologi, sociologi, filozofi ... au evidențiat că: "limba este un important instrument și liant al societății" descriind relația dintre cuvinte, semnificațiile percepute de indivizi și legăturile dintre membrii unei societăți și dovedind că "interpretarea realității este convenționalizată social și interiorizată individual", iar "comportamentul nu este un răspuns automat la stimulii de origine externă, ci un produs al construcțiilor subiective despre sine și ceilalți și ale implicațiilor sociale ale situațiilor". O particularizare a comunicării umane este comunicarea școlară
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
a doua timporizări, survenirea gândului, rostirii, făptuirii ca eveniment în unitatea de viață omenească reprezintă o de-naturare a judicativului constitutiv. Judicativul regulativ este, în sine însuși, un fapt pe deplin "autorizat", însă înlăuntru-i se ivesc astfel de fapte, care convenționalizează ceea ce apărea ca având un sens desăvârșit, potrivit perspectivei judicativului constitutiv. Dar tocmai în acest fenomen al de-naturării constitutivității judicative se află șansa recunoașterii unui sens non-judicativ. De-naturarea judicativului constitutiv prin câteva fapte aparținând judicativului regulativ este ea însăși autorizată
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
orientat sistemul de valori și de practici cu privire la uniforma militară, determinând adoptarea acesteia ca ținută obișnuită, de zi cu zi, dar și ca un cod al eleganței. După Războiul de Independență al României din anii 1877-1878, uniforma militară s-a convenționalizat, "câțiva părinți și profesori luând inițiativa de a-i îmbrăca pe copiii școlari în aceasta" (A.-S. Ionescu, 2006, 230-231). Doctorul Davila fusese unul dintre primii părinți care își îmbrăcase fiii în uniformă de "curcani". O fotografie a lui Pia
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
alta bipolară, care se corelează cu uzajul. Prima dintre acestea [...] distinge între metaforele verbale moarte, cele fixate (entrenched) și cele noi, fiind bazată pe criteriile convenționalizării, noutății și transparenței. Metaforele moarte sunt puternic convenționalizate și opace, metaforele fixate (entrenched) sunt convenționalizate și transparente, iar metaforele noi nu sunt convenționalizate și sunt transparente. Cea de-a doua clasificare [...] se aplică doar metaforelor care sunt transparente (adică celor fixate sau noi) și se bazează pe criteriul activării cognitive de către un anumit vorbitor/scriitor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dintre acestea [...] distinge între metaforele verbale moarte, cele fixate (entrenched) și cele noi, fiind bazată pe criteriile convenționalizării, noutății și transparenței. Metaforele moarte sunt puternic convenționalizate și opace, metaforele fixate (entrenched) sunt convenționalizate și transparente, iar metaforele noi nu sunt convenționalizate și sunt transparente. Cea de-a doua clasificare [...] se aplică doar metaforelor care sunt transparente (adică celor fixate sau noi) și se bazează pe criteriul activării cognitive de către un anumit vorbitor/scriitor (ascultător/cititor) la un moment dat. Metaforele adormite
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]