30 matches
-
pilda, contactată prin intermediul lui Breton, a lui Jacques Vaché, căruia îi datorează formula de "pohet" și "pohezie", ca un soi de scut ironic al cavalerului romantic fără prihană care e, în extravagantă armură, poetul avangardist, mereu pîndit de poncif, de convenționalizare. Un astfel de funciar scepticism față de tot ce e convenit, uzual, veștejit, a găsit în Gellu Naum "un temperament prin excelență apt să-l exprime cu mijloacele unui comediograf de superioară înzestrare, cu un subtil gust al înscenării discursului, manevrat
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
carte foarte interesantă pentru istorici, pentru sociologi, pentru prozatori." Din nou Alex Ștefănescu, referindu-se la apariția încă de la inceput matură a lui Dan Stâncă: "El este în primul rând un romancier profesionist, inepuizabil. Iar aceasta fără a face compromisul convenționalizării. Lui îi reușește o sinteză de atitudine între ceea ce a fost Cezar Petrescu și ceea ce a făcut Camil Petrescu. Noaptea lui Iuda e, în fond, o satiră metafizica." Nu e în nici un fel nedrept să spicuim exclusiv din cuvintele câștigătorului
Premiile Cartea Anului by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/8953_a_10278]
-
ori personajele predilecte ale cărților publicate abundă în acest volum-arhivă, de o intensă, aproape dureroasă autoreferențialitate. Spre deosebire de "optzeciștii" puri și duri, pe care îi respinge cu un nu hotărât armelor textuale, autorul apropiat de Sorin Preda este mefient față de orice convenționalizare, de sublinierea (fie și în răspăr) a procedeelor și tehnicilor cu care se fabrică proza. Nu este suficient să demontăm și să realcătuim textul, la nesfârșit, pentru a obține o carte adevărată. Literatura înseamnă mai mult decât atât. Pentru Sorin
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
și-o să mă macine pe urmă/ roțile mașinăriei -/ aerul apa și pămîntul -/ cărora le voi fi o pastă propice/ cu mirosul meu de putred/ cu tot" (eu însumi călcat de o mașină cu mult mai mare). Conștient de maxima de convenționalizare a confesiunii ce-o practică, de nota de imediat arzător pe care a atins-o, poetul schițează o scuză ce nu face decît să amplifice dramatismul situației: "știu că în general astfel de lucruri/ nu se pun pe hîrtie/ nu
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
lui Cristian Popescu împotriva esteticului sau a ierarhiilor axiologice, criterii ale unor disocieri "burgheze", mizînd, în schimb, totul pe... existență. Paradoxal, dar devenirea lui Gellu Naum stă sub semnul aceleiași angajări în existență și a aceleiași revolte parodice față de pericolul convenționalizării discursului (chiar și a celui suprarealist), pe care criticul o constata, volum cu volum, în poezia mai nouă a anilor '80. Nu întîmplător, el conchide: "suprarealist în esență, crezul său po(i)etic glisează, prin conștientizarea vădită a procedeelor caracteristice
Ion Pop și spiritul Școlii ardelene by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/15373_a_16698]
-
fără rezerve ideea lui Pierce, potrivit căreia iconicitatea nu se reduce la dimensiunea sa vizuală. În esență, în logica textului lui Pierce termenii de icoană și iconicitate desemnează de o manieră precisă stadiile semnului ca produse ale unui proces de convenționalizare (cu un anumit parcurs istoric) și, pe de altă parte ca un proces prezent de semnificare. Privind astfel chestiunea se poate aprecia faptul că semnul lingvistic și semnul vizual au în fapt mult mai multe în comun decât crede Umberto
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a epuizat setea de reordonare a cognoscibilului. „Structurile” culturii populare napolitane nu pot fi reduse la nici o perfecțiune. Un mic popor închis de milenii sau secole în codurile sale trăiește încă, în accepțiunea etnologilor, in illo tempore; nu are stratificări; convenționalizarea, de altfel foarte rigidă, a relațiilor sociale are un singur strat: nu sunt de conceput, nici prevăzute, posibilități de încălcare. În manifestările expresive - cântece, dansuri, ritualuri etc. -, invențiile nu implică o evoluție în materie de inventum. Într-o cultură populară
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de a percepe fenomenele sociale, de a acționa în situații recurente și, totodată, a stabili clasificări ale fenomenelor care să îngăduie sporirea inteligibilității și controlul asupra vieții sociale (Wagner, 1994, p. 75-76). Or, unul dintre cei mai eficienți factori de convenționalizare este statul, împuternicit să impună criterii de clasificare în societate, să definească situații recurgând la instituțiile sale: sistemul de învățământ obligatoriu, legislația, monopolul violenței. Nu se poate imagina modernizarea unei societăți, susțin teoreticienii acestui proces, atât timp cât grupuri relevante de persoane
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
finalitatea procesului modernizării și caracterul raționalist al schimbărilor sociale în vederea sporirii inteligibilității și controlului fenomenelor sociale, prima reprezentare fiind susținută de mecanisme de schimbare spontane, naturale, în vreme ce în al doilea caz era vorba despre o ordine construită prin procese de convenționalizare și clasificare înfăptuite cu sprijinul statului. Proiectul neoiobăgiei Cel mai de seamă sociolog marxist din țara noastră de la finele veacului trecut și începutul secolului nostru, Constantin Dobrogeanu-Gherea, a întreprins o analiză aprofundată, materialist-istorică a structurii agrare a societății românești din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Roll, Sașa Pană, Geo Bogza, Gherasim Luca, Gellu Naum, Virgil Teodorescu. Scrisă cu o cunoaștere amănunțită a fenomenului, dar și cu aderență afectivă, cartea relevă, de asemenea, capacitatea criticului de a-și cristaliza observațiile în imagini memorabile. De pildă, ideea convenționalizării revoltei e contrasă într-o metaforă splendidă: „Căci, de atunci, principele, care e poetul, obosit de rotunjimea sferei ținute - însemn al puterii - în mână, îi pune colți ascuțiți, pentru ca, măcar din când în când, să-l pătrundă puțină durere. Sângele
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
valma peste cap, În locul lor instituite altele (aș voi o perpetuă mișcare, neîntronarea nici unei alte formule, dar nu e cu putință) la Început contrare convenției, mai tîrziu Însăși hrana ei”. Împreună cu toți promotorii avangardei, Voronca trăiește, așadar, acea teroare a convenționalizării limbajelor, despre care vorbeam mai sus. El exprimă Însăși aporia avangardei prinsă Între două extreme: aceea a negației totale, absolute, a unui trecut creator, cu logica, gramatica și dicționarul lui, transmise și „ratificate” de la o generație la alta, și un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fascinația „artei combinatorii” („să le alătur [este vorba de elementele date de lumea din afară - n.n.], să le combin - matematicește? - Între ele, izbutind uneori o asociere nouă”) Îi apare nu mai puțin primejdioasă decît conceptualizarea limbajului, - Însă tot În perspectiva convenționalizării inevitabile. Căci urmează, imediat după aceste Întrebări, propoziția: „Afirm că mă dezbar de formulă, și această afirmare devine o formulă”... Ambele amenințări vizează deci aceeași neliniște („această zvîrcolire În insomnia din mine Însumi”) a poetului avangardist, care caută, utopic, un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
interlocutor sau fazele interacțiunii: înainte de a lua cuvîntul, locutorul își "plasează" corpul: își îndreaptă spatele, se sprijină în coate etc.). 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității O altă direcție fertilă de investigare a limbajului gestual ar fi pro-blema convenționalizării, existentă și în limbajul verbal: de la un sens literal inițial (sensul descriptiv al lui C'est une bonne journée sau interogativ al lui How do you do ?) s-a ajuns prin convenționalizarea unei implicații conversaționale la Bonjour sau How do
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de investigare a limbajului gestual ar fi pro-blema convenționalizării, existentă și în limbajul verbal: de la un sens literal inițial (sensul descriptiv al lui C'est une bonne journée sau interogativ al lui How do you do ?) s-a ajuns prin convenționalizarea unei implicații conversaționale la Bonjour sau How do you do ca simpli indicatori de salut. Această convenționalitate a fost relevată la modul comic de Balzac (La peau de chagrin): "Cînd intri într-un cazino eticheta cere să îți scoți pălăria
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
autoimplorare, sugestia de a rămîne neclintit în fața inevitabilelor tentații ale vieții de zi cu zi. Activitatea ceremonială nu este decît un mijloc de intensificare a forței autosugestive a imaginii misterului reprezentat de divinitate. Pierderea culpabilității supraconștient individualizate perdiția esențială înseamnă convenționalizarea imaginii mitice, proiectată în afara vieții psihice, într-o lume de dincolo luată drept realitate. Divinitatea nu mai este implorată întru binele esențial al individului (armonia motivelor); ea este în cele din urmă implorată de fiecare individ pentru propria lui bunăstare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Cerul" (bucuria) va coborî pe pămînt și în care "cei morți sufletește" se vor trezi la viață în adevărul veșnic. Mitul celei de a Doua Veniri (al Parusiei) vestește ziua îndepărtată în care omenirea va învia din banalizarea reprezentată de convenționalizarea spiritului. Iată ce spune apostolul Pavel în prima lui Epistolă către Corinteni, XV, versetele 54, 55: " Cînd trupul acesta supus putrezirii (supus tentațiilor perverse), se va îmbrăca în neputrezire (forța de a rezista tentațiilor), și trupul acesta muritor (expus "morții
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
valma peste cap, în locul lor instituite altele (aș voi o perpetuă mișcare, neîntronarea nici unei alte formule, dar nu e cu putință) la început contrare convenției, mai târziu însăși hrana ei”. Împreună cu toți promotorii avangardei, Voronca trăiește, așadar, acea teroare a convenționalizării limbajelor, despre care vorbeam mai sus. El exprimă însăși aporia avangardei prinsă între două extreme: aceea a negației totale, absolute, a unui trecut creator, cu logica, gramatica și dicționarul lui, transmise și „ratificate” de la o generație la alta, și un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
artei combinatorii” („să le alătur șeste vorba de elementele date de lumea din afară - n.n.ț, să le combin - matematicește? - între ele, izbutind uneori o asociere nouă”) îi apare nu mai puțin primejdioasă decât conceptualizarea limbajului, - însă tot în perspectiva convenționalizării inevitabile. Căci urmează, imediat după aceste întrebări, propoziția: „Afirm că mă dezbar de formulă, și această afirmare devine o formulă”... Ambele amenințări vizează deci aceeași neliniște („această zvârcolire în insomnia din mine însumi”) a poetului avangardist, care caută, utopic, un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
reușit: ” Trebuie să existe o procedură acceptată printr-o convenție, cu un efect convențional, procedură care să includă enunțarea anumitor cuvinte, de către anumite persoane, În anumite circumstanțe” <ref id=”73”>Ibid., p. 26 referință </ref> - traducerea mea. Acest sentiment de convenționalizare a contextului este accentuat de includerea, În sfera contextului, a gândurilor, sentimentelor și intențiilor locutorului. Pentru ca enunțul performativ să fie reușit, trebuie doar ca ele să fie conforme cu natura actului ilocuționar. Cu alte cuvinte, s-ar putea stabili, prin
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
modalitățile de soluționare a conflictelor de rol intersubiective se enumeră: tactul (permite reducerea și controlarea agresivității); solicitudinea pentru sentimentele altuia ( poate masca agresivitatea și evita conflictul); eticheta (cu rol relativ rigid și strict codificat asigură depășirea unor indecizii de rol); convenționalizarea relațiilor umane (camuflează multe ambiguități și inconsistențe în sistemele de roluri); ruperea relațiilor de rol (ușor de aplicat în grupurile de prieteni, în familie, dar greu de aplicat în mediile organizaționale); tehnici personale pentru restabilirea armoniei (de exemplu, apelul la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2006: 142) arată că, în limbile iberoromanice, unde 'a fi' era selectat fără o motivație anume, problema a fost rezolvată prin eliminarea selecției; în franceză, această trăsătură redundantă a supraviețuit într-o formă sărăcită și numai italiana a păstrat-o (convenționalizare). Pentru a sublinia diferențele dintre cele două limbi, Mackenzie (2006: 104) oferă un inventar al verbelor din limba franceză (A) și al celor din italiană (B) care selectează auxiliarul être/essere. Subclasele semantice sunt păstrate de la autorul citat. (A) aller
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
actul de comunicare, 3. prin funcția lor în structura sintactică a enunțului lingvistic. 1. Semnificația interjecțiilor nu rezultă dintr-un raport intern semnificat semnificant, ci dintr-o „confundare” a celor două componente ale semnului lingvistic, înscrisă într-un proces de convenționalizare lingvistică, de diferite grade, în trecerea complexului sonor din ordinea fizic-obiectivă în ordinea semnelor limbii. Din punct de vedere semantic (cu modul specific de constituire și manifestare a sensului), interjecțiile reprezintă trei clase diferite: a. termeni afectivi; expresia unor stări
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe care le va provoca să-i atragă atenția asupra unei imense posibilități de a resemantiza lumea. Cititorul, devenit spectator, e invitat să depășească și el o barieră, aceea dintre public și actor și să ia parte la asaltul asupra convenționalizării. Universul citadin e prezentat secvențial în aceste texte, imaginea tramvaiului, a biliardului ezită între concretețe și volatil. Din dialogul acesta imaginar nu lipsesc retorismele, adresările directe, exclamațiile, interogațiile, invocațiile sau invitațiile. Se conturează o ipostază a circarului care strigă/ invită
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
considerat dinainte învins în baza forței destructive a satiricului. Condamnarea e definitivă și irevocabilă. - din conștiința faptului că victoria are loc numai în plan ideal, în planul material fiind imposibilă. Alegoria animalieră, în sine grotescă, este una dintre formele de convenționalizare sub care circulă satira atunci când împrejurările obiective nu-i permit să se manifeste ca atare. Lipsit de speranța ameliorării obiectului satirizat, artistului nu-i rămâne decât gestul de revoltă, de schimonosire a realului prin procedeul anamorfozei. într-un astfel de
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
structuri lingvistice într-un text rezultat în urma traducerii nu conduce întotdeauna la o determinare a "conținutului" existent în textemul din discursul-sursă. Dimpotrivă, Toury a emis chiar o "lege" ("legea conversiunii textemelor în repertoreme"6), potrivit căreia orice traducere tinde către convenționalizarea textemelor din discursul-sursă, prin reducerea lor la niște formule cât mai uzuale/abstracte. Prin urmare, deși promit să ofere prin deschiderile lor sugestii utile pentru un vast câmp de aplicații, cele două accepțiuni ale textemului pe care le-am amintit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]