454 matches
-
păi am greșit. Și interjecția hai are un comportament asemănător; doar că valoarea sa de bază este mult mai puțin legată de ezitare, exprimînd în primul rînd îndemnul la acțiune. Urmat de pauză, hai poate marca un moment al negocierii conversaționale, al invitării interlocutorului să se implice într-o acțiune (hai, așteaptă un pic); fără pauză, întărește valoarea imperativă și autoritară a unui ordin, a unui îndemn (hai să mergem), cuvîntul avînd de altfel, și singur, valoare verbală (hai acasă!). Diferențe
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
masa lor și face glume aluziv-politice cu schepsis: „Ei! dacă ar fi toți mânuitorii de bani publici ca Anghelache (...) n-ar mai trebui inspectori finanțiari! Tot vrea guvernul să facă economii - ne-ar putea suprima pe toți...”. Merge cu apetitul conversațional până la a divulga subalternilor secrete de serviciu: în fond, controlul dispus de ministru trebuia să fie unul inopinat. Ca să nu mai vorbesc despre purtarea lui balcanic-indulgentă cu ocazia verificării. Aceasta este imaginea Autorității și a superiorului în Inspecțiune: un concubinaj
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
viață și mentalitățile unor comunități. Tradiția cercetării dialectologice, bine reprezentată în lingvistica românească, dar dominată multă vreme de interesul pentru inventar, pentru fonetică și lexic, este astfel "deturnată" - cu sprijinul etnolingvisticii și al sociolingvisticii - către cercetarea pragmatică, către investigarea strategiilor conversaționale. Se pornește de la ideea că în fiecare limbă și varietate a limbii se pot observa diferențe în modul de construire a unui dialog, în sistemul formelor de politețe, în "stilurile comunicative": cu preferințe pentru strategiile directe sau indirecte, explicite sau
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
al traducerilor din engleză: dimpotrivă, e mai curînd un ecou stabil al comerțului tradițional, cu țuiculiță, mititei și icrișoare moi. Pe de altă parte, și fără glumă, apariția unei asemenea forme nu e accidentală și nici aberantă: atitudinea comunicativă, strategia conversațională pe care o relevă este cît se poate de coerentă - și, dacă nu universală, în orice caz transculturală. Cel care vrea să vîndă ceva recurge adesea la strategii ale politeții pozitive, ale familiarității, ca formă de apropiere de client. O
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
știri ale televiziunilor din România au ajuns veritabile colecții de acte și fapte antisociale, proiectate în figura telespectatorului cu un sadism ce l-ar umple de oroare pe Divinul Marchiz însuși. Destrăbălarea sexuală ca formă de duioșie, accidentul ca formulă conversațională, crima ca divertisment de masă au devenit moneda curentă a canalelor de televiziune românești. Spectacolul e grotesc în sine, chiar dacă n-ar avea această componentă psihiatrică: cu un cinism desăvârșit, atrocitățile din categoria celor de mai sus sunt prezentate, de
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
din amintire) țin de côté-ul fabulistic (și duhul moralizator) al(e) acestui ludic posac și cam schematic. Vocația a ceea ce numim "natură" (care-i una de extracție citadină) e cvasi-lipsă la Marin Sorescu, ce excelează, ca și Preda, în auditiția conversațională. De unde, opera-i majoră, La Lilieci, spiritul căreia e unul (cum s-a mai spus) moromețian... În paranteză fie spus (nu fără pietatea cuvenită unuia ce nu mai este printre noi): s-ar putea să n-am "organ" pentru Sorescu
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
germană mizează numai pe Richard Wagner, și doar pe cel din Zi-mi minciuni (2011). Conceptul de exemplaritate pare a fi instrumentul folosit în formarea perspectivelor critice. Cel puțin în problema de mai devreme. Virgil Nemoianu își numește articolele „observații conversaționale”. Ele cresc dintr-o nevoie funciară de „narațiune ca hrană zilnică”. Altfel spus, discutăm, în cazul lui Virgil Nemoianu, dar și a promoției din care face parte, de o vitalitate neostoită, elementară. Sentimentul e că acești scriitori șiau creat o
Lecturi complementare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2813_a_4138]
-
străine organizate de Societatea Elinf, după o nouă tematică. Cursurile de perfecționare și specializare în limbile engleză, germană și italiană se desfășoară pe trei nivele, la un tarif de 850 000 de lei/nivel, iar la absolvire se atinge nivelul conversațional. Informații și înscrieri - la sediul din Piața Regina Maria nr. 1, et. II (tel. 499 613) - în incinta Facultății de Electro veche. ( L. R.) Preschimbare Membrii Fundației Naționale a Revoluției din Decembrie 1989 și ai asociațiilor de revoluționari semnatare ale
Agenda2004-38-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282901_a_284230]
-
literare sămănătoriste. De aceea, și în analiza oralității publicistice de azi mi se pare că merită să fie făcute o serie de disocieri, printre care cea între elemente populare preluate din oralitate și care stabilesc legătura textului jurnalistic cu stilul conversațional al momentului - și elemente populare de sursă predominant literară, care pot crea o impresie de oralitate dar se folosesc de fapt mai mult în scris; acestea din urmă contribuie la a marca specificul stilului publicistic în contrast cu discursul cotidian. Mi se
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
Ťa înnebunit lupuť, super-haioasă. La amicii mei și la mine a prins ok. Mă rog, o folosim când ne referim la situații așa... hilare... sau când face careva o questie așa mai Ťțicnităť" (IQads.ro). Formula "Gogule, probleme?" - la fel de adaptabilă conversațional (pentru a iniția o interacțiune familiară, pentru a exprima interesul, iritarea etc.) - are o situație parțial diferită de a celor citate mai sus: în acest caz nu e vorba de o exprimare deviantă sau anormală; dimpotrivă, e o mostră de
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
Amazoanele. O poveste, de Adriana Babeți, și Punct și de la capăt, de Gabriel Chifu, despre care au vorbit Nicolae Manolescu, Vasile Dan, Gheorghe Mocuța și Cornel Ungureanu, li s-a adăugat, spontan, Ion Mureșan, cu o spumoasă autoprezentare a „eseurilor conversaționale” din volumul Oglinda aburită. Ziua, neobișnuit de densă, a fost încheiată de un recital de poezie. Excelent organizată și condusă de poetul Vasile Dan, girată de președintele Consiliului Județean Arad, dl. Nicolae Ioțcu, întâlnirea a prilejuit, pe un ton care
La ce bun revistele culturale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2667_a_3992]
-
protestele din zonă, dacă s-a arătat interesat de protestele acelea, ce i-ați comunicat. Președintele României, domnul Traian Băsescu: Foarte greu, ca și... fie el un director și de la Chevron să ceară explicații unui șef de stat. Întrebare: Nu, conversațional, poate n-a fost (...). Președintele României, domnul Traian Băsescu: A fost rugămintea mea către Chevron să-și exercite drepturile date de licentele eliberate de guvern, într-un mod prietenos cu comunitățile locale, deci acesta este sensul mesajului și că trebuie
Președintele Traian Băsescu a promulgat legea certificatelor verzi: “Aştept ieftinirea curentului” [Corola-blog/BlogPost/92566_a_93858]
-
unde nu ai nevoie de calificare sau experiență anterioară. Garantat! Vrei să faci videochat în Cluj? La studioul VideoModeling poți să câștigi în medie între 3000 și 6000 lei în fiecare lună! Trebuie doar să știi limba engleză la nivel conversațional, să fii o fire comunicativa și să ai un pic de curaj, de restul ne ocupăm noi. Secretul fetelor deștepte Poți câștiga și de 10 ori salariul mediu din România fără să ai nevoie de experiență anterioară, trebuie doar să
Studioul de videochat VideoModeling [Corola-blog/BlogPost/98715_a_100007]
-
femei normale, au aspect fizic normal, nu sunt manechine cu dimenisiuni 90-60-90, și nici nu au avut experiență anterioară în videochat! Și toate câștiga bine făcând videochat. Tu de ce nu ai putea? Dacă te descurci cu limba engleză la nivel conversațional (mediu) și vrei să lucrezi în videochat, de restul ne ocupăm noi, echipa VideoModeling. Dacă nu ești din Cluj te putem ajuta să te muți aici pe cheltuiala noastră. Fii față deșteaptă și contacteaza-ne, nu ai nimic de pierdut
Studioul de videochat VideoModeling [Corola-blog/BlogPost/98715_a_100007]
-
între 17 și 35 de ani. Cursurile școlii de vară vor avea loc zilnic, metoda folosită implicând și o componentă susținută de studiu individual. Persoanele care vor obține în mod constant rezultate de peste 70% pe parcursul școlii vor dobândi un nivel conversațional, bazat pe cunoașterea a aproximativ 1 200 de cuvinte în limba olandeză. Ele vor putea continua pregătirea din octombrie și vor obține nivelul necesar pentru studiu într-o universitate olandeză sau flamandă până în mai anul viitor“, precizează echipa Babel Center
Agenda2006-23-06-general8 () [Corola-journal/Journalistic/285033_a_286362]
-
studii. Suna interesant și pe măsură ce a parcurs rândurile afișului, și-a dat seama că se poate număra printre candidați. „Trebuia să fi avut o medie bună în anii de facultate, fără restanțe, să cunoști limba franceză și engleză la nivel conversațional, după care urma interviul, în care să descrii în mare cam ce ai vrea tu să faci acolo“, își amintește timișoreanul, care este acum la un stagiu de pregătire practică într-o firmă franceză specializată în controlul dimensional și calitatea
Agenda2006-05-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284705_a_286034]
-
Cosmin Ciotloș Ion Mureșan, Oglinda aburită. Eseuri conversaționale Bistrița, Charmides, 2013, 228 pag. Eseurile conversaționale din Oglinda aburită ar putea destitui una din cele mai rezistente legende privitoare la Ion Mureșan: aceea a parcimoniei. Un autor care în aproape treizeci și cinci de ani (câți au trecut de la debut) publică
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
Cosmin Ciotloș Ion Mureșan, Oglinda aburită. Eseuri conversaționale Bistrița, Charmides, 2013, 228 pag. Eseurile conversaționale din Oglinda aburită ar putea destitui una din cele mai rezistente legende privitoare la Ion Mureșan: aceea a parcimoniei. Un autor care în aproape treizeci și cinci de ani (câți au trecut de la debut) publică, mari și late, patru cărți (dacă o
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
în schimb, altele, scurte editoriale tematice, lăsate însă pe dinafara cuprinsului. În ciuda tradiției genului (pe care Alexandru Vlad o reconstituie foarte exact în cuvântul-înainte al cărții), secvențele de aici mi se par mai degrabă schițe decât eseuri (fie ele și conversaționale). Sigur, apetitul speculativ al lui Ion Mureșan e în permanență alert, și, sigur, ideația concurează anecdoticul. Dar ele nu apar niciodată decât la capătul câte unui ceremonial, de factură prozastică, acesta. E de-ajuns să parcurgem câteva începuturi, în succesiunea
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
cele care-mi vin în minte acum), dar și admira posterele împăturite în patru ale unor vedete de cinema sumar îmbrăcate. Probabil că atunci mi s-a fixat idealul de frumusețe feminină pe care sunt pregătit să-l apăr (strict conversațional, firește) și azi: un amestec între magnetismul privirii lui Julie Christie, agresivitatea filiformă, izbucnind violent în rotunjimi sălbatice, a lui Raquel Welch, și abandonul de sine, nonșalant și parcă ironic, al Ursulei Andress. Acestei combinații letale nu i s-a
De ce m-am abonat la „Vanity Fair“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4448_a_5773]
-
Astfel, formule traduse cuvînt cu cuvînt care i-ar îngrozi pe traducătorii de profesie - învățați să caute întotdeauna echivalentele idiomatice ale unei expresii - sînt repetate pînă la normalizare și banalizare. Un astfel de caz, destul de recent, ar putea fi formula conversațională nu vrei să știi... / nu vreți să știți..., pe care o întîlnim nu numai în traducerea dialogurilor din filme, ci și în conversația cotidiană și chiar în cărți scrise foarte bine: dovadă că ea aparține deja limbii actuale, cel puțin
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
Zeci de actori care terminaseră facultatea de 4, 5, 6 ani și care nu jucaseră nimic, în afară de o reclamă-două sau de o figurație" (unatc.ro). E cert că există echivalente preferabile, mai mult sau mai puțin fixate, ale acestei secvențe conversaționale: "e mai bine să nu știi...", "nici nu vreau să-ți spun", "nici nu-mi vine să-ți spun", "mai bine nu-ți povestesc" etc. Formulările de mai sus au aceeași funcție de emfatizare, implicând caracterul periculos, antipatic și indezirabil al
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
Rodica Zafiu Multe adverbe își schimbă treptat sensul și modul de utilizare, devenind semnale sau mărci discursive, instrumente conversaționale și argumentative, mijloace de întărire sau de atenuare, de marcare a acordului sau a dezacordului. Adverbul practic, de exemplu, e folosit în enunț ca echivalent al locuțiunilor "de fapt", "în realitate", introducînd o informație aflată în opoziție cu aparențele și
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
acordului sau a dezacordului. Adverbul practic, de exemplu, e folosit în enunț ca echivalent al locuțiunilor "de fapt", "în realitate", introducînd o informație aflată în opoziție cu aparențele și cu așteptările presupuse ale interlocutorului: "Practic, n-am avut vacanță". Sensul conversațional, care poate fi destul de diferit de cel originar, e adesea înregistrat cu întârziere de dicționare. DEX, de exemplu, nu cuprinde sensul de marcă discursivă al lui practic, deși acesta este bine fixat în limbă. Evoluția discursivă, enunțiativă a unor adverbe
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
ale acordului, pentru că se referă la situații și evenimente regulate, previzibile - deci certe. La automat - care intră în aceeași serie, prin trăsătura "previzibil, inerent, inevitabil" - saltul față de sensul de bază este totuși mai mare și mai recent, astfel încât folosirea sa conversațională creează adesea impresia de inadecvare, improprietate. Oricum, automat este specific oralității, apariția sa în scris fiind destul de rară. Chiar în corpusurile recente de limbă vorbită (IVRA, CORV = Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]