40 matches
-
justifice. Intervențiunea în favorul aplicării articolului 44 e o armă guvernamentală ajunsă la atâta discredit încît chiar pensionarii bătrâni ai statului o întrebuințează cu oarecare sfială, nu atât pentru meritul in sine al argumentului, cât pentru a da oarecare picanterie conversațiunilor de cafenea. A mai vedea apărând acest argument in discursuri parlamentare e cel puțin hazardat și această apucătură ar trebui lăsată cu totul în seama jurnalisticei roșie, unde puținătatea gândirii are neapărat nevoie de fraze devenite atât de mult de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cosînzeana, în, "cosițe floarea-i cîntă", nelăsând pe auditoriu în îndoială asupra păsărelelor cari cântă mereu în colivia strâmtă a propiului craniu. {EminescuOpX 325} Dar d. Sihleanu nu joacă o canțonetă monodramatică numai, ci dă totdauna ocazie la dezvoltarea unei conversațiuni care are farmecele ei, cam de soiul acesta. Oratorul. De când am auzit pe d. Conta vorbind istorie îmi vine să-mi cer banii îndărăt de la profesorul meu de istorie. Oo voce. Numai de la cel de istorie? Oratorul. Acum voi combate
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
deschide ușa primitoare și fereastra decorată cu toate fructele sezonului? E ghereta lui Ghiță olteanul, amicul, confesorul, tăinuitorul nostru, adică a absențelor noastre nemotivate de la orele de clas. Trebuia să mă opresc puțin aici, în amintirea atâtor ore, întâlniri și conversațiuni plăcute. Bietul Ghiță, bunul nostru Ghiță... Și acum iată și piața Unirii. Vreau să spun, locul unde va lua mai târziu ființă piața cu acest nume: căci spațiul dintre grădina otelului Traian și prăvăliile din fața ei, nu e decât o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a interesat din primul moment. Era și așa de natural! Când am știut însă că bătrânul pe care-l aveam în fața noastră era autorul "Muzicantului orb", interesul nostru, al amicului meu și al meu, s-a schimbat în atracție irezistibilă. Conversațiunea a venit de la sine, caldă, susținută, amicală, despre tot ce era la ordinea zilei și tot ce ne interesa atunci, situație generală, politică, artă... Având aerul că se informează despre cele ce se petreceau la noi, am putut să constatăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Korolenko mă întreabă ce cred despre trecerea socialiștilor la liberali. I-am răspuns ce credeam, dezaprobând actul politic, criticându-l, în tot cazul. Câteva zile mai târziu, la Iași, văzând pe Constantin Stere, îi vorbesc de întâlnirea aceasta și de conversațiunea pe care am avut-o, știind că fostul socialist văzuse și el pe Korolenko, pe care mi se pare că l-a și avut oaspe, o zi sau două, acasă la el. "Știu, îmi răspunde d. Stere. Știu ce i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
muzica ce-mi place"? Și cine, în fine, dintre noi iarăși, n-a evocat, în semnificația ei reală, toată istoria formațiunei burgheziei naționale, în cuvintele atribuite lui I.C. Brătianu: "Îmbogățiți-vă!"? Anecdota poate fi scrisă, poate fi și povestită în conversațiune. Și într-un caz și într-altul, succesul ei constă în scurtime, în precizie, în spirit, în caracteristic. Valoarea ei, în tot cazul, stă mai mult în ceea ce evocă, decât în ceea ce spune, pentru că adevărul pe care-l exprimă e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de vorbă cu regretatul Ibrăileanu și a întâlni acolo pe ceilalți colaboratori. Despre una din vizitele aceste, am pomenit într-un articol publicat în "Adevărul literar" din. 17 Aprilie 1927, sub titlul "Oameni și păpuși", în care am reprodus o conversațiune a mea cu Ibrăileanu despre dialog. O altă revistă ieșeană, care a întreținut în jurul ei o activitate literară, filosofică și politică, și cu care am avut legături mai strânse decât cu celelalte, a fost "Îndrumarea". Ea a apărut în cursul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mare. Fourier a zis că, din perfecțiune în perfecțiune, oamenii vor ajunge să facă a le crește o coadă c-un ochi în vârf. Astfel înțelege și Louise Michel teoriile lui Darwin. Un redactor a lui "Gaulois" a avut o conversațiune cu vestita domnișoară. Următoarele pasaje caracterizează misticismul acestei eroine roșie: D-ta ești anarhistă sistematică? o întreabă redactorul. Certele școalelor nu sunt nimic pentru mine. Fiecare din aceste școale îmi pare că procură o stațiune prin care va trece societatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și au adaos că vede în ele cu bucurie o confirmare a cunoscutelor sentimente amicale ale M. V. Apostolice. D. de Giers constată că, după ce în realitate nu există pe terenul politicei esterioare nici o cestiune de natură de-a inspira teamă, conversațiunea a avut de obiect mai cu seamă combaterea pericolului socialismului și aci principele Bismarck a recomandat mare precauțiune și moderațiune în recomandarea de măsuri internaționale. D. de Giers zice că cea mai însemnată lature a călătoriei de la Danzig a consistat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o zi încunoștiințarea principelui Gorciacof că ar voi să-mi vorbească. M-am dus la Ploiești. Era o zi de căldură mare și știți că diplomaților nu le place căldura. Cu toate acestea principele Gorciacof era bine dispus. Într-o conversațiune de un ordin cu totul general, principele Gorciacof îmi spune că ar voi a se înțelege cu România pentru o nouă, rectificare de fruntarii; că puterile cele mari nu se opun la ace[a]sta; că cestiunea s-a tratat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
articole originale. N-rul 1, din 18 august, cu-prinde următoarele: "Amor și răzbunare", novelă istorică; "La griji", poezie de I. Al. Lăpădat; "Constantin Negri", biografie, însoțită de portretul patriotului român; "Un studiu asupra armatei romîne"; "Mania de a face politică", conversațiune ș. a. Noi de bucurăm de propășirea fonetismului în Transilvania. Acesta este un puternic mijloc pentru a păstra vechea noastră avere națională: unitatea în limbă. și o normă unică în pronunție. [26 august 1877] {EminescuOpIX 422} ZIAR NOU ["AU APĂRUT LA
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nostru, a putut, credem, asigura deja toate Puterile Garante asupra scopului ce urmărim; faptele noastre în evenimentele prezente le vor dovedi le toate, și mai ales puternicilor noștri vecini Rusia și Austria, că politica noastră este numai o politică de conversațiune și dacă ne dezlipim astăzi cu totul și pentru totdeauna de Turcia este ca să nu mai resimțim efectele convulsiilor sale; dacă luăm armele, este ca să răspundem agresiunilor ei, să le punem o stavilă puternică, și să facem astfel ca ele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
legătura] ce-l au aceia de mici cu deosebitele plase de boieri, boiernași, epistași și logofeți, lucru ce se vede la noi în poporățiunea militară de graniță, care avu a conversa mai des cu deosebiți deregători militari și din acea conversațiune a-și câștiga o bărbăție neînspăimântată, un curagi de a căuta drept în fața omului și o dexteritate întru săvârșirea lucrului ce i-l dai pe mână65. Această analiză pe care Andrei Mureșanu o făcea în 1853 are de ce să ne
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rezervă, însă atât de clare, încît ele totdeauna erau ascultate. Orcînd petrecerea ar fi stat pe loc, îndată știa să-i dea o direcțiune atât de grată și fertilă încît ea reintra în râzătorul ei curent. Era un gurmand al conversațiunii. Răzemat cu cotul de un pian, având pe genunchi niște carte și răsfoindu-le poate cu atențiune, vedem un om tânăr, care însă părea îmbătrînit de vreme. Era însă o-mbătrînire nu dintr-un trai pre răpede, pin o consumțiune pre
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Consul intră încărcat cu toată splendoarea decorațiunilor sale. Doamna de casă îl primi. El se-ndreptă spre jucători. - Mă rog nu vă jenați, zise franțuzește, și-ncepu apoi a ferici damele cu complimentele sale și pe cavaleri cu poantata sa conversațiune, care pe vremea aceea devenise o modă. Omul rămas nemișcat în tot intervalul acesta era numai Iorgu. De momentul acesta se folosi o damă tânără, cu părul negru, dar nu des, pieptenat cu multă cochetărie pe tâmple, cu ochii ca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de a sprijini și îndruma învățământul românesc și eforturile de culturalizare a poporului și de a oferi o informare obiectivă și promptă asupra evenimentelor politice din Europa, cu precădere asupra celor din Imperiul Austro-Ungar și din România. În afara rubricilor obișnuite („Conversațiuni literare”, „Revista politică”, „Știri din România și din Imperiul Austro-Ungar”, „Informații diverse” ș.a.), G. Barițiu scrie aproape în fiecare număr articole referitoare la actualitatea socială transilvăneană. Cu pagini de popularizare a științei sau cu însemnări culturale au colaborat Ieronim G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288504_a_289833]
-
pe parcursul a secole din cadrul literaturii. Odată baza stabilită cu ideile unor Aristotel, Zumthor, Huizinga sau Hazard, urmează câteva aplicații în care Antoaneta Tănăsescu reia problema codurilor și a culegerilor de sfaturi comportamentale d'antan. Analiza unui volum de genul Codul conversațiunei polite sau arta de a reuși în lume, cuprinzând legile, regulamentele, uzurile și aplicațiunea langagiului elegant și polit (1869) poate fi semnificativă pentru reconstituirea "fizionomiei unei colectivități", precum și pentru intuirea obișnuințelor și a manifestărilor literar-culturale ale epocii. Dandysmul ("vagul stăpânit
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
nimic prin discursuri superflue a d-alde d. Grădișteanu și acei oameni din România cari gândesc ca d-sa ar fi mult mai folositori patriei lor dacă s-ar convinge de vechiul proverb german: Tăcerea e de aur". Cât despre conversațiunea pe care reprezentantul nostru o va avea în curând cu d. Sturza, am dori ca ea să fie insuflată de spiritul conciliațiunii. Din cauza unui toast spus în stare cheflie Austria se va certa tot atât de puțin cu România precum nu se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vor mai esista oameni de tagma Lehăescului. Altfel - pe cât pricep eu să judec - e foarte bine scrisă; și Junimea are dreptate dacă vă încurajează să urmați de-a scrie caracteristice de-acestea; numai că și eu am dreptate. Tonul de conversațiune, caracterele serii, situațiunile ce le-ntrebuințați în novele sânt bune pentru comedia de salon, dar comedia e un teren foarte apt și pentru desvoltarea ideilor satirice. Astfel, ce risipiți ici în novele, colo-n caracteristice izolate, le-ați putea împreuna
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
al cărui capăt nu sânt încă în stare de a-l prevedea. M-ați întrebat de opiniunea mea asupra novelei de voiaj Pe malul mării. O găsesc preafrumoasă, mai ales în caracterizarea consecventă și fină a personagiilor și în tonul conversațiunilor; astfel încît aș fi de părere că n-ați face rău de a cultiva cu deosebire comedia de salon. Dacă o epistolă ar fi să fie expresiunea mai mult ori mai puțin clară a dispozițiunii psihice în care se află
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
vioi instinct de imitațiune, și cum își espune lucrul său sub ochii lumei, tot așa e și critica teatrală singura activitate științifică în care se consideră mai ca o pretensiune de-a cere mai mult decât o abilitate câștigată prin conversațiune, prin lectura dileginte a recenziunilor de teatru și prin deasa vizitare a spectacolului, abilitatea adică de-a-nlănțui una-ntr-alta vro cîteoarecari întorsiuni, monedă anume pentru astfel de treabă. Esercițiul artei privit în gros-ul aparițiunei și a criticei stă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
provincie anumită și-i strâmtorează simțul, pe când pronunția curată îl ridică la intuițiunea spiritului național. Deja-n viața de toate zilele e jenant de-a asculta un fond spiritual în forma neamăsu rată a unui dialect; numai forma ușoară a conversațiunei, față cu care nu facem pretențiunile stricte ale artei, ne ridică repede asupra acestei contradicțiuni. Ba se poate chiar ca, în gura unei amabile ființe femeiești, dialectul ce-l auzim pronunțîndu-se deodată cu-o naivitate grațioasă și într-o petrecere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu-o naivitate grațioasă și într-o petrecere veselă și plină de-nțeles să esercite asupră-ne un farmec oarecare, însă numai de-aceea pentru că trezește-n {EminescuOpXIV 286} noi intuițiunea unei forme individuale a spiritului, care pătrunde într-o conversațiune ce se mișcă pe nivelul culturei formale. n? ia, de aceea pentru că din gura unei fete frumoase chiar o prostie-ți place s-o auzi, mai ales când acea prostie nu e stupiditate ci zisă numai din naivitate. Aicea așadar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a fi iritat prin un afect oarecare. Curățenia și claritatea acestui ton fundamental relativ e prima cerință ce se face artistului dramatic. Căci acest ton e purtătorul unui destin de viață natural și depărtat de orce estrem, în genere tonul conversațiunei nobile. Cumcă el în sine însuși are oarecare scăriri nu (face nimica) importă naturei sale, de-a fi cel de mijloc, căci el este esențial numai comparativ cu estremele sale. Tonul mijlociu al vorbitorului firește că e cu atât mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
silesc oarecum vocea la persistență (Verweilen), unde alergarea nimicește la moment caracterul întregului. Nimica nu e mai cu scop în această privință decât traducțiuni nimerite a dialogului tragediei grece. Toată liniștea plastică și sublimă, ținuta cea așa de depărtată de conversațiunea ordinară în care ne transpune îndată elementul antic, spondeele cele grele, die oft verschlungenen Fugungen, în fine chiar compozițiunile de cuvinte silesc vocea, chiar contra voinței ei, la purtarea tonului. Cititorul care ar vrea să alerge și aci, ca la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]