34 matches
-
Spinoza, la Brâncuși, la Enescu, Eminescu, Ovidiu Genaru, Mallarmé, mulți alții, un index de autori s-ar întinde pe pagini întregi. Voi exemplifica puțin: Dialogul se axează pe axa brainstormingului, argumentația vine imprevizibil din acumulările erudite, temele se succed realist conversative, la fel și exemplificările din opere celebre,- la Pedro, detaliile gândirii sunt glisate pe operele românești; iată o idee, * Regele, Poetul și Curtea, la care profesorul Petre Isachi opune ideaticii borgeziene, narațiuni și poetici românești- “Pedro: Un poet schopenhauerian de la
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455431760.html [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
propunem ca modalitate eficientă de optimizare a metodei ascultării interactive utilizarea, spre exemplu, a anumitor segmente din metoda socratică. În sens originar, aceasta reprezintă, în fapt, un grup de metode centrate pe relația profesor-elev; Ioan Cerghit vorbește despre metodele interogative (conversative sau dialogate), dintre care cea mai importantă este conversația euristică. „Specificul acesteia rezultă din faptul că, atunci când recurge la această tehnică interogativă, profesorul instruiește nu prin a transmite sau a prezenta noi cunoștințe, ci efectuând o activitate comună de gândire
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mesajului. Compensarea și educarea auzului deficitar cu ajutorul protezelor și folosirea comunicării totale contribuie la ridicarea substanțiala a calității limbajului și la lărgirea sferei de integrare școlară și profesională a deficientului de auz În societatea românească . Modalități de stimulare a abilităților conversative la copiii deficienți de auz Profesor psihopedagog Lăcrămioara Ursache Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat Între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător și receptor În jurul unui subiect sau a unei teme de interes
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nu putem conversa cu copiii deficienți de auz deoarece nu reușim să Înțelegem limbajul semnelor sau cuvintele pe care le folosesc, ne obligă să adoptăm (pe toți cei care suntem responsabili de educarea acestor copii) tactici precum neangajarea În interacțiuni conversative lungi, dezvoltarea calității relațiilor dintre persoanele cu deficiențe auditive și alte persoane care vin În contact cu ele etc. Adoptând astfel de strategii, copiii deficienți de auz vor Învăța că interacționând În acest mod cu persoanele cunoscute sau mai puțin
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
câștiga momente plăcute, vor putea afla informații noi, vor putea face alegeri privind subiectele/temele de conversație sau vor putea comenta pe marginea lor, vor Învăța noi ritualuri sociale ș.a. Există patru probleme care se ivesc În procesul Învățării abilităților conversative: 1. Copilul are expunere limitată la situații conversative; 2. Copilul nu Înțelege regulile sau ritualurile pe care le implică conversația; 3. Copilului nu-i este la Îndemână să vorbească despre subiecte/teme variate; 4. Copilul deficient de auz are parteneri
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vor putea face alegeri privind subiectele/temele de conversație sau vor putea comenta pe marginea lor, vor Învăța noi ritualuri sociale ș.a. Există patru probleme care se ivesc În procesul Învățării abilităților conversative: 1. Copilul are expunere limitată la situații conversative; 2. Copilul nu Înțelege regulile sau ritualurile pe care le implică conversația; 3. Copilului nu-i este la Îndemână să vorbească despre subiecte/teme variate; 4. Copilul deficient de auz are parteneri puțini de conversație. Referitor la prima problemă, cea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ritualurile pe care le implică conversația; 3. Copilului nu-i este la Îndemână să vorbească despre subiecte/teme variate; 4. Copilul deficient de auz are parteneri puțini de conversație. Referitor la prima problemă, cea legată de expunerea limitată la situații conversative a copilului deficient de auz, ne punem din nou Întrebarea ce Înseamnă de fapt a conversa. A conversa cu cineva Înseamnă să petreci un anumit timp În compania respectivei persoane. Oamenii vorbesc la telefon, la o ceașcă de cafea, atunci când
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de răspuns. Cât privește inițierea interacțiunii, copiii surzi sunt de cele mai multe ori pasivi În declanșarea acesteia așteptând totdeauna ca un adult să aibă inițiativa În comunicare. Pentru astfel de situații sunt recomandate o serie de strategii de stimulare a interacțiunilor conversative care constau În: observarea și interpretarea comportamentelor nonverbale ale copilului (ex. atunci când copilul se mișcă În permanență fără a spune ce caută, adultul poate declanșa momentul acțiunii sugerându-i să se joace cu o jucărie sau să studieze Împreună un
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Încheie respectiva interacțiune Într-un mod cât se poate de nonagresiv și să-l lase un timp până să Înceapă o nouă interacțiune. O a treia problemă a copiilor cu deficiență de auz, legată de modul În care Învață abilitățile conversative, este aceea că ei nu pot aborda mai multe subiecte de conversație În discuțiile cu partenerii. În această direcție Îi putem ajuta prin: -dezvoltarea de subiecte care să le suscite interesul pentru conversație (legate de obiecte familiare, personale, activități preferate
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
nevoie În orientarea interacțiunilor și În demontarea căilor nonverbale de comunicare. Petrecând mai mult timp În conversație copiii vor avea În mod natural mai multe șanse de a Învăța cuvinte noi, simboluri sau abilități de viață funcționale.Abilități mai bune conversative Înseamnă mai bune abilități comunicative iar obținerea lor ar spori considerabil calitatea vieții copiilor cu deficiențe de auz. Importanța formării de interpreți În limbajul mimico-gestual În România lector univ. dr. Florea Barbu Universitatea din București Datele istorice arată că primii
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a) metode expozitive (afirmative) din care fac parte: narațiunea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea discuție, conferința-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin înregistrări sonore, prin radio etc.); b) metode interactive (interogative, conversative, dialogate) de diverse tipuri: conversația euristică, discuțiile sau dezbaterile, discuția-dialog, consultația în grup, preseminarul, seminarul, discuția în masă, dezbaterea de tipul „mesei rotunde”, seminarul-dezbatere, dezbaterea de tip Phillips-66, asaltul de idei (brainstorming), dezbaterea pe baza jocului de asociație de cunoștințe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
M. Ionescu , 2000 a. Metode de transmitere și însușire a cunoștințelor: - metode de comunicare orală: - metode de comunicare orală expozitivă: - expunerea; - expunerea cu oponent; - povestirea; - descrierea; - explicația; - informarea; - prelegerea școlară; - prelegerea - dezbatere; - conferința - dezbatere; - cursul magistral; - metode de comunicare orală conversativă: - conversația; - discuția; - dezbaterea; - asaltul de idei; - colocviul; - metoda problematizării - metode de comunicare scrisă: - lectura (explicativă, dirijată); - activitatea cu manualul 34 - metode de comunicare la nivelul limbajului intern: - reflecția personală; - introspecția. b. Metode de cercetare a realității: - metode de cercetare directă
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Vladimir Streinu dă unul din cele mai exacte diagnostice critice. Sugestiile cuprinse în amplul citat de mai jos sunt de găsit, într-o formă sau alta, în mai toate textele comentatorilor de mai târziu: „E limpede că Marin Sorescu, familiar, conversativ și voit prozaistic în conduita lui stilistică, dezbracă mari teme lirice, care au fost ale poeziei de todeauna, de solemnitatea sub care poeții le-au înfățișat de obicei, ocolind pe departe voința de a fi oracol al ultimelor înțelesuri ale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Modalități de stimulare a abilităților conversative la copiii deficienți de auz profesor psihopedagog Lăcrămioara Ursache Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca Conversația reprezintă acel dialog purtat între doi parteneri ce implică schimbarea rolurilor dintre emițător și receptor în jurul unui subiect sau a unei teme de interes
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
nu putem conversa cu copiii deficienți de auz deoarece nu reușim să înțelegem limbajul semnelor sau cuvintele pe care le folosesc, ne obligă să adoptăm (pe toți cei care suntem responsabili de educarea acestor copii) tactici precum neangajarea în interacțiuni conversative lungi, dezvoltarea calității relațiilor dintre persoanele cu deficiențe auditive și alte persoane care vin în contact cu ele etc. Adoptând astfel de strategii, copiii deficienți de auz vor învăța că interacționând în acest mod cu persoanele cunoscute sau mai puțin
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
câștiga momente plăcute, vor putea afla informații noi, vor putea face alegeri privind subiectele/temele de conversație sau vor putea comenta pe marginea lor, vor învăța noi ritualuri sociale ș.a. Există patru probleme care se ivesc în procesul învățării abilităților conversative: 1. Copilul are expunere limitată la situații conversative; 2. Copilul nu înțelege regulile sau ritualurile pe care le implică conversația; 3. Copilului nu-i este la îndemână să vorbească despre subiecte/teme variate; 4. Copilul deficient de auz are parteneri
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
vor putea face alegeri privind subiectele/temele de conversație sau vor putea comenta pe marginea lor, vor învăța noi ritualuri sociale ș.a. Există patru probleme care se ivesc în procesul învățării abilităților conversative: 1. Copilul are expunere limitată la situații conversative; 2. Copilul nu înțelege regulile sau ritualurile pe care le implică conversația; 3. Copilului nu-i este la îndemână să vorbească despre subiecte/teme variate; 4. Copilul deficient de auz are parteneri puțini de conversație. Referitor la prima problemă, cea
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
ritualurile pe care le implică conversația; 3. Copilului nu-i este la îndemână să vorbească despre subiecte/teme variate; 4. Copilul deficient de auz are parteneri puțini de conversație. Referitor la prima problemă, cea legată de expunerea limitată la situații conversative a copilului deficient de auz, ne punem din nou întrebarea ce înseamnă de fapt a conversa. A conversa cu cineva înseamnă să petreci un anumit timp în compania respectivei persoane. Oamenii vorbesc la telefon, la o ceașcă de cafea, atunci când
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
de răspuns. Cât privește inițierea interacțiunii, copiii surzi sunt de cele mai multe ori pasivi în declanșarea acesteia așteptând totdeauna ca un adult să aibă inițiativa în comunicare. Pentru astfel de situații sunt recomandate o serie de strategii de stimulare a interacțiunilor conversative care constau în: - observarea și interpretarea comportamentelor nonverbale ale copilului (ex. atunci când copilul se mișcă în permanență fără a spune ce caută, adultul poate declanșa momentul acțiunii sugerându-i să se joace cu o jucărie sau să studieze împreună
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
încheie respectiva interacțiune într-un mod cât se poate de nonagresiv și să-l lase un timp până să înceapă o nouă interacțiune. O a treia problemă a copiilor cu deficiență de auz, legată de modul în care învață abilitățile conversative, este aceea că ei nu pot aborda mai multe subiecte de conversație în discuțiile cu partenerii. În această direcție îi putem ajuta prin: -dezvoltarea de subiecte care să le suscite interesul pentru conversație (legate de obiecte familiare, personale, activități preferate
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
nevoie în orientarea interacțiunilor și în demontarea căilor nonverbale de comunicare. Petrecând mai mult timp în conversație copiii vor avea în mod natural mai multe șanse de a învăța cuvinte noi, simboluri sau abilități de viață funcționale.Abilități mai bune conversative înseamnă mai bune abilități comunicative iar obținerea lor ar spori considerabil calitatea vieții copiilor cu deficiențe de auz.
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
următoarele tipuri de metode: a) metode de comunicare orală, subdivizate în: - metode expozitive, din care fac parte: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea-discuție, conferința-dezbatere, informarea, microsimpozionul, instructajul etc.; - metode interogative (conversative, dialogate) precum: conversația euristică, discuțiile în grup, dezbaterea, discuția-dialog, consultația în grup, preseminarul, seminarul, dezbaterea de tipul „mesei rotunde”, dezbaterea „Philips-66”, brainstormingul (asaltul de idei), colocviul etc.; - metoda problematizării - de instruire prin rezolvarea unor situații-problemă. b) metode de comunicare scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
lui și stimularea participării, prin particularitățile structurale ale prelegerii, la dezbateri. x 3. Expunerea dialogată reprezintă cea mai importantă formă de exercitare într-o manieră modernă a prelegerii în învățământul superior. Ea constă dintr-o îngemănare a prelegerii cu intervențiile conversative din partea auditoriului, creându-se astfel posibilitatea explicitării elementelor mai puțin înțelese și constituindu-se pe această cale un cadru afectiv și interacțional favorabil participării active a studenților. Această formă a prelegerii solicită multă flexibilitate din partea profesorului propunător și o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
și indirectă), conversație, explicație, notare, prezentare structurată b) Mijloace: imagini, blocdiagrame, planșe tematice c) Surse informaționale: albume cu imagini, reviste geografice, site-uri specializate și didactice d) Suporturi cartografice: harta topografică (fragment al orizontului local) Strategia didactică: predominant inductivă și conversativă, pornind de la imagini Designul instruirii (succesiunea activităților de predare - învățare) (a1) Discutarea unor imagini diferite (fotografii, tablouri geografice) (a2) Observarea liberă sau dirijată a reliefului din orizontul local (a3) Discutarea caracteristicilor observate și identificarea unor caracteristici comune (a4) Descrierea dirijată
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
metode de explorare observația, modelarea etc. metode bazate pe acțiune jocul didactic, jocul de rol etc. metode de raționalizare 152 a conținuturilor/operațiilor algoritmizarea, instruirea programată, instruirea asistată de calculator etc. canalul comunicativ 153 metode verbale de comunicare orală: * expozitive * conversative * problematizante expunerea, povestirea, expunerea cu oponent, descrierea, explicația etc. conversația, dezbaterea, discuția, asaltul de idei etc. problematizarea metode verbale de comunicare scrisă lectura sau lucrul/activitatea cu cartea etc. metode de comunicare audio-vizuală instruirea prin filme, instruirea prin televiziune 154
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]