31 matches
-
în: Ediția nr. 1622 din 10 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dilemă geografică vorbeai de munții mei de inălțimea inimii tale, admiram gulerul ridicat tu înșirand lombarduri la perfecțiunea ta. veneai din alte timpuri filosofând la antice virtuți, înșelându-mi convicțiunea cu care iubeam dadaismul. deja iubeam capriciile toate, nocturne,rapsodii și sonate, iubeam pianul pe care piedestal te-am așezat icoană. nu ești înger nici arcuș nu ești, din lecția de geografie despre munți si perfecțiune îmi plâng râuri de
DILEMĂ GEOGRAFICĂ de IULIA MÎNDREAN în ediţia nr. 1622 din 10 iunie 2015 by http://confluente.ro/iulia_mindrean_1433969765.html [Corola-blog/BlogPost/352875_a_354204]
-
prezintă o disertație completă de comunicare mass-media, (Vladutescu, S. (2006). Comunicare jurnalistică negativă. București: Editura Academiei Române), la un nivel calitativ impecabil, structurată pe elementele specifice comunicării: ținta/receptorul - opinabilul, emițătorul - mass-media (grupuri presa scrisă, vorbită, audio), prelucrarea informatiei/codificare - persuasiune/convicțiune. Dacă emițătorul și receptorul sunt entități clare, metodele de elaborare/prelucrare informative sunt diversificate, insidioase, agresive, incitante, provocatoare, ascunse. Comunicarea jurnalistică este un product de tip “producer-consumer”, cu un emițător care trimite în retea mesaje pentru receptori cu destinație precisă
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
este de evidențiat punctul de vedere al profesoarei Mădălina Moraru din lucrarea: Moraru, M. (2009). Mit și publicitate. București: Editura Nemira. (Ștefan Vlăduțescu face, pe drept cuvânt, o recenzie deosebit de favorabilă cărții Mădălinei Moraru ( Mădălina Moraru (2011). Mit și publicitate, convicțiune și persuasiune. AUCCOM, Analele Universității din Craiova. Seria Comunicare. Media. 1-2, 266). Ficțiunea Ficțunea este o operație fundamentală a persuasiunii. “Există o alură structural narativă a știrii care aduce jurnalismul în apropierea ficțiunii. Există însa, pe de alta parte, o
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
organizării cognitiv-cogitative și diacronice a universului; acreditarea anumitor modele și paradigme; distingerea anumitor cogitații sintetice precum principii, postulate, teoreme, legi, paradoxuri, etc.; integrarea comunității științifice într-o gândire reciproca în relatța cu un obiect cogitativ, către un obiect de studiu. Convicțiune, Persuasiune, Jurnalistică Omul este o fiinta influențabilă, permeabilă la persuasiune. Orice influență se produce prin intermediul comunicării. Din perspectiva influenței sociale, comunicarea are două metode: convictivă și persuasivă. Calea influenței convictive este calea demonstrației, a argumentelor-forte, calea raționamentelor strict și riguros
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
consens opinii, atitudini și comportamente. Demonstrațiile au ca obiect lucruri necesare. Viața oamenilor însă nu este epuizată de lucruri necesare. Ființa are emoții, sentimente, pasiuni, trebuințe, dorințe ce nu sunt rațional necesare chiar dacă se situează uneori la limita stringenței. Calea convicțiunii nu acoperă tot ce este uman. În domeniul emoțiilor și al pasiunilor prezidează persuasiunea. Întreprinderile persuasive, deși se adresează reflexului, sunt și ele rezultatul unei reflecții. “Comunicare jurnalistica negativă” (Editura Academiei Romane, 2010), “Concepte și noțiuni de comunicare și teoria mesajului
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
de judecată se va pronunța și asupra cheltuielilor făcute cu instruirea și judecarea procesului, care cad în sarcina celui condamnat. Prin aceeași hotărîre se va decide în conformitate cu dispozițiunile legilor fie confiscarea obiectelor sechestrate sau care au servit că piese de convicțiune, fie restituirea lor proprietarilor, ori să rămînă în folosul Statului, dacă aceștia nu le reclamă. Articolul 305 Hotărîrea va face mențiune despre îndeplinirea tuturor formalităților prevăzute în prezentul cod la cartea III-a, titlul III, cap. IV, referitoare la cercetarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
martie 1879 Carp le scrie atât lui Eminescu cât și lui Maiorescu. Lui Eminescu îi scrie: "Domnule redactor, în timpurile din urmă ați crezut că este oportun de-a da sprijinul importantului ziar ce redactați, unor idei atât de opuse convicțiunilor a căror organ m-am făcut în Senat încât mă văd cu părere de rău silit de-a afirma pe calea publicității adânca divergența de păreri ce ne desparte..."; iar lui Maiorescu: "Dragă Titus, ce faceți voi la Timpul și
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lichidarea_lui_mihail_eminescu_dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_19.html [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
la evaluarea catimei indemnitatei, va ține în sema acesta sporire pînă la compensațiune. Articolul 62 Nu se va da nici o despăgubire pentru acele îmbunătățiri, zidiri și construcțiuni, despre cari, dupe epoca infiintarei lor și dupe alte împrejurări, juriul va dobândi convicțiunea că s'au făcutu cu scopu de a spori câtimea indemnitatei. Capitolul 4 DESPRE PLATA INDEMNITATEI Articolul 63 Indemnisarile regulate de juriu se vor achita in mana celor în drept, înaintea luarei în posesiune. Dacă aceștia refusa de a le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
În unul din ultimii ei numeri organul conservator a găsit de cuviință a da o deosebită atențiune moțatei moțiuni a celor patruzeci și șase din Cameră, spre a arăta, zice "Presa", respectul nostru pentru orice opiniune care este rezultatul unei convicțiuni onorabile, iar pe de altă parte ca să supunem aprecierii publice modul de a vedea al unor barbați distinși asupra unei așa de grave cestiuni. C-un cuvânt "Presa" nu s-a rostit încă, dar a comunicat publicului ei moțiunea, lucru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înalt și mai larg decât interesul de gașcă. D. P. Carp ne mai face o întrebare. Care sânt opiniunile partidului conservator în această cestiune? Ne pare rău că până acum onor. nostru amic n-a putut să-și formeze o convicțiune în această privință. Opiniunile acestea au fost rostite în mod destul de clar până astăzi în presă prin diferitele organe. însă, dacă este vorba de opiniile reprezentanților din Cameră și din Senat ai partidului conservator, numărul lor nu este așa de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cameră și Senat, autoritatea, prestigiul și talentele, înțelepciunea, tactul și prevederea politică a atâtor bărbați însemnați pe care națiunea i-a trimes în Parlament vor ști a ține în loc și a paraliza acțiunea funestă a acestor triști politici. Aceasta este convicțiunea noastră! Aceasta trebuie să fie convicțiunea națiunii! Aferim, ar zice turcul. Apoi azi, când d. Boerescu nu mai nemerește domiciliul partidului conservator, pe care-l știa odinioară foarte bine, noi n-avem dreptate a ne plânge că adevăratul flagel al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
talentele, înțelepciunea, tactul și prevederea politică a atâtor bărbați însemnați pe care națiunea i-a trimes în Parlament vor ști a ține în loc și a paraliza acțiunea funestă a acestor triști politici. Aceasta este convicțiunea noastră! Aceasta trebuie să fie convicțiunea națiunii! Aferim, ar zice turcul. Apoi azi, când d. Boerescu nu mai nemerește domiciliul partidului conservator, pe care-l știa odinioară foarte bine, noi n-avem dreptate a ne plânge că adevăratul flagel al nefericitului nostru popor sunt... advocații? Ceea ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d-sale, puterile și chiar d-sa consideră țara nu prin înscris, dar moralmente legată de această cestiune; și atunci ne întrebăm, cu drept cuvînt: de unde poate s-a născut, fie în spiritul primului ministru, fie în spiritul puterilor, această convicțiune? Combinând fiecare act și cuvânt chiar al Comisiunii Dunărene, nu-și poate da cineva seama despre impresiunea care a semnalat-o d. prim ministru decât din acea reticență asupra notei despre care v-am vorbit. Oricum ar fi, d-lor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu Constituția ungară, nici cu vro altă constituție, că nici armata honvezilor nu este chemată să apere Constituția ungurească, ci are să dea ascultare numai Maiestății Sale și singur Maiestății Sale și aceasta o va și face. Daca va deveni generală convicțiunea aceasta în Ungaria, atunci poate că vor înceta de a mai amesteca armata în luptele de partide politice și stânga se va lecui de confuziunea de idei ce-o predomină încă azi cu privire la destinațiunea armatei honvezilor. [11 septembrie 1881] ["DIN
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dacă aceste sentimente sânt a se desface fuziunea, a se schimba unele persoane din minister între {EminescuOpXI 130} cari ar fi și d-sa, se va retrage. Altă profesiune de credință nu poate să facă acum. E liberal, dar cu convicțiunile d-sale, cu temperamentul d-sale. Daca reproducem aceste repetative protestări ale d-lui V. Boerescu e că-i admirăm temperamentul. În ședința Senatului de la 22 noiemvrie 1877 tot fericitul temperament și convingerile d-lui Boerescu l-a făcut să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce nu le putem crede să fie menite a întări o instituțiune la care, mai cu seamă în urma ultimei campanii, se interesează orice român care să îngrijaște serios de viitorul țării aceșteia. {EminescuOpXI 144} Rezerva noastră mai provenea și din convicțiunea că, mai curând sau mai târziu, capul statului va ști a feri armata de loviturile demagogiei, căci aci nu mai poate fi cestiune de constituționalism, Domnitorul fiind capul suprem al armatei. Nu vom enumera aci toate faptele din trecut cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și salutariu același rămâne, aplicat prin mijloace greșite chiar. Și, dacă combateți formele esterioare ale fondului, băgați de seamă a o face din punt de vedere absolut; estetic, rece și judecător raționalist al formei, combateți-o cu rigoarea și seriozitatea convicțiunei, nu cu pamfletul ridicol și fără preț, care detrage întotdeuna mai mult autoriului său decât celor persiflați prin el. Nu râdeți, domnilor delepturariu; pentru că secațiunea sa de pe - alocurea e oglinda domniei - voastre proprie; nu râdeți de nihilismul său, pentru că e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și devenea tăria lor, așa va face tuturor celor bolnavi care‑I cer stăruitor ajutorul. VI. Cum se raportează sfinții și părinții duhovnicești la boală VI.1. Primesc cu răbdare tot ceea ce‑mi dă Dumnezeu În mod eronat, unii nutresc convicțiunea că suferința trebuie căutată cu orice preț pentru a dobândi Împărăția cerurilor. Este binecunoscut faptul că În Evul Mediu nu puțini erau cei care căutau pedepsele corporale, flagelările publice ori individuale. Ortodoxia Însă susține că boala și suferința nu sunt
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
evrei prin orice mijloc, trebuie să curățim țara de această plagă”. Carp aprecia modul de acțiune al Fracțiunii, maniera deschisă În care acționa aceasta spunând: „fracțiunea a avut curajul opiniilor sale; fracțiunea a zis: urâm pe evrei, Îi urâm din convicțiune, Însă nu voim mijloace pezișe, nu voim jumătate de mijloace, vom veni cu o lege - și au venit cu o astfel de lege - trebuie să mărturisim că ea a fost francă și reală În această chestiune, voim să ne scăpam
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pe care o face raportorul despre proiectul Crawley este demnă de poetul transformat astăzi în raportor de lucrări publice. Ministrul combate traseul Crawley, raportorul e ademenit de idei poetice dar nu reale, unde e dar mijlocul de a ne forma convicțiunea?“59 Ion Brătianu și Alecu Catargiu au cerut votul pe față la votul în total, dar biroul a pus votul secret.60 Convențiunea a fost admisă, după furtunoase dezbateri și după ce Ion Lahovary a declarat în Cameră că asupra acestei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
raportor de lucrări publice!... Recunosc autoritatea ilustrului om care stă astăzi la tribună; însă mărturisesc că acea autoritate, în materie de lucrări publice, pentru mine nu are nici o valoare“, conchizând: „Cum voiți dar, d-lor, ca să-mi formez eu o convicțiune? Pe de o parte d. ministru al Lucrărilor Publice declară că nu este o bază serioasă; pe de altă parte d. raportor se lasă a fi ademenit de idei mai mult poetice decât reale... („Adunarea Deputaților. Ședința de la 22 iunie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi și eu lichea în vorbă, că-s politicos și ipocrit, dar nu pot fi lichea cu condeiul. Scrisul este oficiu sacru. Nu ai voie să scrii pentru bani. Trebuie să posezi o a doua meserie, ca să nu-ți mercantilizezi convicțiunile și să nu-ți prostituezi talentele date de natură. Să nu ajungi mercenar" (p. 164). Om al principiilor, iubitor de libertate, încrezător că dreptatea se face odată și-odată, convins că nici o energie morală nu se risipește în univers, Petre
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
părinte nu mai are rațiune de a fi. Este învederat că nu stă în putința noastră de a scoate pe bătrânul ziarist din ideea nenorocită ce și-a format. Treaba d-sale! Am arătat deja, în primul răspuns, care este convicțiunea noastră în privința acestei fenomenale închipuiri. Fiindcă d. Rosetti face apel la opiniunea publică, lăsăm și noi cu plăcere acestui "tribunal suprem" sarcina de a se pronunța asupra incidentului ce a născocit și de a-l califica după cum merită. Fantasio [6
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țin la putere numai prin înrîurirea străină, prin apăsarea străină, căreia servesc de instrumente. Oricine caută să-și dea seama de faptele guvernului liberal, de la venirea lui la putere și până azi, nu e cu putință să nu dobândească această convicțiune: că d-lui Brătianu puțin [î]i pasă de ce vrea țara, de ce sufere țara, de ce zice țara; destul să menajeze interesele străine și să împlinească dorințele străinilor. Numai astfel se poate explica purtarea d-lui Brătianu în cestiunea Stroussberg și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să rămână în Parlament, a putut primi să și-o servească și de acum înainte într-o funcțiune care este afară din luptele politice și pe care putea să o îndeplinească mai bine decât oricare altul, fără ca să-și schimbe convicțiunile sale politici și fără ca să aibe dreptul cineva de-a califica purtarea sa de defecțiune. În ce privește pe d. T. Rosetti, unul din cei mai demni reprezentanți ai principiilor partidului conservator, caracterul său cumpătat și pacinic, temperamentul său liniștit și blând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]