85 matches
-
4.3.3. Circumstanțele consumului, consecințele și percepția riscurilor Situațiile în cursul cărora ar avea loc consumul celor trei tipuri de drog par a fi mai degrabă eterogene: hașișul este descris ca substanța consumată, mai mult decît celelalte, "în contexte conviviale". Ecstasy pare a fi privit ca "drog de noapte". Cocaina este etichetată ca drog al "singurătății". Contextele consumului Ecstasy Cocaină Hașiș F (2,795) p Singur 1,52 2,44 2,03 61,11 0,000 În discotecă 4,72
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
al Revoluției Franceze, al Comunei din Paris, al mișcărilor revoluționare din secolul al XIX-lea și, mai târziu, al tuturor eroilor comuniști. Altă recompensă: protecția, îndeosebi afectivă, oferită de comunitatea partidului acesta demonstrându-și în mod tradițional puterea și caracterul convivial, ocrotitor, în cursul mitingurilor, al manifestațiilor sau al serbărilor partidului - manifestațiile de 1 mai, la sărbătoarea ziarelor l’Humanitî sau l’Unità -, punctate de intonarea unor cântece exaltând solidaritatea muncitorească - „Internaționala”, „Tânăra gardă”, „Bandiera Rossa”, „Bellaciao”, „Cântecul partizanilor”. în astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
constrîngerile sistemului și constrîngerile rituale). Astfel, două dintre principiile de bază ale comunicării enunțate de Școala de la Palo Alto fac referire la impactul relațiilor interpersonale asupra comunicării: 1) axioma comunicarea comportă un conținut și o relație exprimă ideea că natura convivială a unei relații poate facilita transmiterea conținutului, în timp ce o relație agresivă poate bloca circuitul comunicativ; iar 2) axioma comunicarea comportă relații simetrice sau complementare lansează ideea că în relațiile simetrice, interlocutorii își reflectă reciproc comportamentul (apare așa-zisul mecanism de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Calimah, ci spiritul sau latin, disperarea omenească a tânărului care știe că este sortit morții. Scriitorul ermetic a ales 41 de compoziții în care surprinde toate nuanțele tematice și tonale ale poetului: de la cele melancolice la cele elegiace, erotice sau conviviale, erudite sau mitologice, satirice sau ironice, în orice caz impetuoase atunci când este vorba despre ură sau iubire.440 Și-a îndreptat apoi atenția către Ovidiu și a tradus din Metamorfoze miturile ce au ca scenariu Sicilia natală, proiectată, de fiecare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fel de „toleranță mai frivolă”, un sentiment de simpatie care nu implică obligații de principiu (legiferate sau insti tuționalizate) și care se manifestă doar din când În când, pe perioade scurte de timp. Este o comuniune „la bine”, o generozitate convivială, care include mâncatul și băutul Împreună. Nu este Întâmplător faptul că termenul ospitalitate este Înrudit cu verbul a ospăta și cu substantivul ospăț (toate trei de la lat. hospes = „străin”). Ospitalitatea este percepută de români ca o mare calitate națio- nală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sunt conduite și valori ce pot fi Însușite prin contagiune directă, prin coîmpărtășire și bucuroasă dăruire. O comunitate și membrii săi Își perpetuează spiritualitatea prin diferite mecanisme de Învățare prezente, evident, la nivelul școlii, dar și prin forme complementare, evanescente, conviviale, despre care se vorbește mai puțin, dar care uneori fac mai mult În direcția menționată decât instituțiile consacrate. Printre numeroasele mecanisme formative, de Îndrumare și consiliere pe care comunitatea și le-a structurat de-a lungul timpului, sunt și cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
se face în capitolul IV al romanului. Chiril Merișor, personajul cheie al romanului, într-o zi a anului 1957 (anii '50) îl vizitează pe prietenul său, anticarul Brummer, cu care se duce să ia masa la Capșa. În toiul discuțiilor conviviale, Chiril, provocat de una din întrebările intime ale lui Brummer, își amintește experiențele sale amoroase. Una din aceste aventuri "cu probleme"5 este cea cu Reta Mușon, de care se apropie după ce este exclus din partid în 1950, Reta, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
care e un raport post-festum), ci un raport între două adevăruri. Iar acest raport presupune o "confruntare de idei"60. El opune rigorii finaliste a valorii de tip teoretic o abordare relativizantă și tranzitorie care arată că implicarea unei interiorități conviviale este necesară atât evoluției cât și unui nivel acceptabil al toleranței în cadrul comunității științifice. Spre deosebire de viziunea lui Dragomir, teoria valorilor elaborată de Tudor Vianu subliniază contrastul ireductibil dintre adevăr și subiectivitate, îndepărtând miezul definitoriu al oricărui conținut teoretic de natura
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
esențiale. Predicată despre sinele unitar, trăsătura comunitară și comunicantă are darul de a genera o revărsare de semnificații interioare, o erupție de conținut sufletesc întemeietor al empatiei reciproce. Apoi, în funcție de concluzii decantate în liniștea răgazului introspectiv se organizează pașii experienței conviviale, întâlnirea dintre două personalități depinzând de factori reflexivi emergenți către un punct de mutuală împărtășire, adică de dialectica unificatoare a unei multiplicități de tendințe convergente către un scop al comuniunii solidare. Este vorba de un dublu sens de implicare atitudinală
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aceea, esențială, a receptării. Verbul ironistului este acaparator, învăluitor pentru victimă, dar în același timp sarcastic în urechea "cititorului" aflat pe calea adecvată a înțelegerii. Miere și otravă, sau, în termeni mai neutri, inofensiv și agresiv dimpreună. Plăcerea ironiei este convivială, neputînd străluci în absența celui invitat la festin, "mon semblable, mon frère" . Martorul are și el statut variabil, în funcție de abilitățile sale. Se poate mulțumi cu fotoliul său de observator norocos, pentru că sagace, după cum are libertatea să intre în joc. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
preamărirea "transformării omului de azi". Tehnica joacă rolul mîntuirii, salvarea vine prin computer, are loc nașterea "cosmantropului" și a "iconantropului". Omul nou, promis nouă odată cu apariția căii ferate, ne așteaptă de acum înainte la capătul informatizării societății: micul întreprinzător, emancipat, convivial și anarhist. Religia nord-americană a viitorului hrănește o mulțime nenumărată de încercări profetice, în care informația factuală asupra ultimei generații de microprocesoare vine să întrețină așteptarea escatologică a Salvării prin Mașină. De la Toffler la Servan-Schreiber, de la Al treilea val la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lirica italiană, caietele conțin, fiecare în parte, o selecție din creația câte unui autor italian. Preferințele traducătorului se îndreaptă spre poeții decadenți și sentimentali de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Astfel, se publică Poeme conviviale de Giovanni Pascoli, Patruzeci și patru de sonete de Gabriele D’Annunzio, Cartea Marei de Ada Negri și versuri ale unor autori minori precum Pietro Mignosi și Gino Novelli. Transpunerile lui Pimen Constantinescu vădesc sensibilitate poetică, talent literar și sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285492_a_286821]
-
a făcut mari pași În a prelungi viața, În același timp a și dăunat „imaginii publice” (și care se impregnează În inconștientul colectivă a momentului morții. Dacă În secole trecute, literatura și tradiția orală zugrăveau acest prag ca pe unul convivial, pictura, mai ales, ne Înfățișa un bătrân venerabil, Înconjurat pe patul de moarte de numeroasa și respectuoasa familie, astăzi stațiunile de reanimare din toată lumea ne arată inși prinși În ghearele morții, izolați sub aparate ciudate, luptând uneori săptămîni dacă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai bine adaptat la viață. A mea era unidimensională: universitate - cămin - cantină - bibliotecă. Atunci am citit enorm. Atunci am căpătat semeția insului ce se crede bine pregătit intelectual. O iluzie! Atunci s-au cristalizat primele îndemnuri spre critică: în formă convivială, întîi, prilej de lungi și ineficiente dispute. *Difuzat în Vinerea Mare, „documentarul săptămînii” al celor de la BBC a avut ca temă „Quasi-decesul”: cei care revin din această stare relatează despre senzația de lumină puternică pe care au simțit-o, despre desprinderile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ajungă la „revuluție” având ca punct de reper Teatrul. Nu este teatrul cel care dă măsura pasiunilor Ziței ? Spiritul săr- bătorii cu dramatizările populare înlocuiește la Caragiale violența propriu-zisă. Numai că sărbătoarea închide în ea o altfel de violență, acceptată, convivială, unde „furia poporului” se dizolvă în gesticulația unui entuziasm îm - părtășit. „Dar, când am văzut, am zis și eu : să te ferească Dumnezeu de furia poporului !... Ce să vezi, domnule ? Steaguri, muzici, chiote, tămbălău, lucru mare, și lume, lume,... de-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
amator de pitoresc și exotisme. Pentru prima oară aici, în prefață, Iorga îl situează pe Creangă alături de Rabelais, incluzându-l în paradigma marilor inițiați în gurmanderie, eroi de ospețe abundente, devoratori nu numai de mâncăruri grele, ci și de vocabule conviviale, sympozionale, cărnoase, gustoase, mirosind a primitivitate și arome ascunse din grădina edenică a deliciilor. Istoria europeană a râsului începe cu Rabelais, pentru care așa cum remarcă undeva Milan Kundera "veselia și comicul erau unul și același lucru. În secolul al XVIII
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Nae Caranfil, Alexandru Solomon, Corneliu Porumboiu, Dragoș Bucur, Andi Vasluianu și subsemnatul. Afișul : Iia românească de Matisse, procesată corespunzător adăugat ochelari de soare, lărgit decolteul etc. Locul : cinema Le Latina (Marais), o sală de 170 de locuri și un spațiu convivial în care se văd doar filme latine, se bea vin bun (Vinarte e unul dintre sponsori), iar seara, la etaj, se dansează sobru tango (directoare : formidabila Silvia Balea). între 26 aprilie și 3 mai, aici s-au proiectat zece lungmetraje
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
poate servi ca exemplu acestei evoluții 6. În acest domeniu nu e vorba atât de afișarea vreunui semn exterior al bogăției sau al reușitei, cât de crearea unui cadru de viață agreabil și estetic „care să ne semene”, un „cocon” convivial și personalizat. Fără îndoială, acesta este rezultatul achiziționării unor produse standardizate, dar, de fiecare dată, ele sunt reinterpretate, aranjate în noi compoziții care exprimă o identitate individuală, importantă fiind nu atât valoarea de standing, cât valoarea privată și unică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
al fazei III. De la această dată, „confortul minim” nu mai e suficient, amenajările și inovațiile tehnice trebuind să răspundă mai bine dorințelor și ritmului fiecăruia, să contribuie la dezvoltarea calității cadrului de viață în multiplele lui dimensiuni, estetice și culturale, conviviale și ecologice, senzoriale și imaginare. Modelul dominant al confortului modern era tehnico-funcționalist; cel pe cale să se instaleze se vrea un confort al plăcerii și al agrementului, un confort mai individualizat, resimțit, interiorizat, capabil de a produce senzații plăcute 10. Nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
în concordanță cu viața cotidiană. Orientarea cantitativistă din faza II și-a trăit traiul: în prezent, idealul poate fi indentificat cu protecția patrimoniului și cu preocuparea pentru bunăstarea urbană, cu amenajări diversificate ce permit luarea în stăpânire sensibilă, ludică și convivială a spațiului. Raționalismului funcționalist și obiectivist îi urmează un raționalism lărgit sau pluridimensional ce integrează aspirațiile umane într-o aemenitas inseparabilă de valori ca senzitivitatea, frumusețea, memoria și imaginarul 11. Și amenajarea spațiului periurban exprimă noua preeminență a temei calității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
baie, odinioară austeră, simplu loc pentru igienă, începe să devină loc de destindere și de plăcere, dotat cu echipamente senzualiste (duș multijet, cadă cu jacuzzi), accesorii estetice și o mulțime de produse cosmetice. Decorarea sufrageriei, imaginată ca loc „practic” și convivial, este făcută cu mare atenție, cea mai mare importanță fiind acordată luminii - ca element de confort vizual în sine. Violenței iluminatului direct îi succedă lumini savant filtrate, lămpi și alte corpuri de iluminat care încălzesc atmosfera, becuri cu halogen și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
cu flori ilustrează și ele această evoluție. În treizeci de ani, numărul grădinilor s-a dublat în Franța. Grădina individuală nu mai are funcția de a hrăni familiile modeste: vorbim acum de grădina hedonistă, grădina cu spațiu de destindere ori convivial, amenajat cu aceeași preocupare pentru frumos pe care am întâlnit-o în toată casa. Spațiu estetic, ea este, de asemenea, un loc ce cultivă plăcerile senzoriale ale văzului, mirosului, pipăitului. Din spațiu util, așa cum îl concepea confortul modern, grădina a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
intimizată, intrafamilială. De aici rezultă o dinamică a pluralizării decorurilor de interior. Dacă ansamblurile de construcții se aseamănă, decorarea interioarelor se destandardizează, se personalizează, tinde să devină mai originală, purtând pecetea gusturilor particulare. După decorul „de clasă”, locuința hedonistă și convivială, bazată pe un individualism decorativ de masă. În faza III, confortul este asociat nu atât cu pasivitatea consumatorului, cât cu activitatea decorativă și cu o anumită identificare cu casa. Firește, modurile de amenajare a căminului nu sunt fără legătură cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
bucuria trăirilor împărtășite se exprimă căutarea unui „noi” afectiv, a unei încorporări comunitare ce permite punerea în perspectivă a propriei vieți confruntând-o cu experiența altora. Plăcere de a se regăsi „între ai săi”, de a înnoda legături complice și conviviale cu semenii, de a declara o anumită mândrie identitară, sărbătoarea funcționează ca un instrument de autodefinire și de afirmare de sine într-o vreme când identitățile colective nu mai sunt date și primite o dată pentru totdeauna. Individul se caută mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
deschisă” și bucuria specifică pe care aceasta o procură 37, mai amintesc de vechile forme de exces. Beției simțurilor și cheltuielilor transgresive le-au urmat bucuria cuminte a plimbării, a privitului, a pierderii în mulțime. Este ora petrecerilor „super” sau conviviale: nebunia festivă a cedat locul rațiunii distractive. Carnavalul era momentul veseliei „de sărbătoare”, a râsului general, nestăvilit 38, manifestat prin bufonerii și insulte gratuite, batjocuri și glume, parodii și travestiri ale vieții obișnuite. Acest râs popular și colectiv s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]