31 matches
-
la cooperativa de producție, consiliul popular sau primăria din localitatea respectivă. “ ; ... ... – Art. 27 alin. (2^3) lit. c): (2^3) În cazul terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curții și grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, deținătorii sau moștenitorii acestora, inclusiv cei care au cumpărat imobilul potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, pot solicita, la cerere, comisiei județene emiterea
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
art. 27 alin. (2^3) lit. c) din Legea nr. 18/1991, Curtea observă că, potrivit acestora, emiterea titlului de proprietate pentru terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curții și grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, poate fi realizată cu respectarea a trei condiții prevăzute de lege. Una dintre aceste condiții este ca respectivul teren să nu facă obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane. Autorii excepției învederează Curții
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, în situația în care proprietarii nu sunt identificați cu ocazia realizării interviurilor pe teren, însă sunt identificați posesorii imobilelor din zonele foste necooperativizate, imobilelor din zonele foste cooperativizate pentru care s-a finalizat procesul de retrocedare prin emiterea titlurilor de proprietate, imobilelor situate în intravilanul localităților care au făcut obiectul legilor de restituire a proprietăților funciare, precum și imobilelor pentru care au fost emise procesele-verbale de punere în
LEGE nr. 377 din 27 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263205]
-
Salariați în industria locală, la Zărnești, sau în cea brașoveană, în administrație sau în servicii, localnicii aveau - deci - și încă mai păstrează și o legătură directă cu munca pămîntului, mai ales în grădinile proprii, suprafețele mai mari fiind și acolo „cooperativizate” sub regimul comunist. Mai mult, zona e foarte frumoasă, dăruită de Cel de Sus: podișul se stinge între colinele care converg către Bran sau către Făgăraș, încît Tohanul e protejat dinspre Nord de pante împădurite, iar spre Sud terenul vălurește
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
respins plângerea ca neîntemeiată, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile art. 23 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 18/1991, deoarece petentul nu a depus niciun înscris din care să rezulte calitatea sa de cooperator și că terenul a fost cooperativizat; terenul nu apare în registrul agricol, este proprietatea statului român, petentul nu are calitatea de proprietar al construcțiilor de pe acest teren și, potrivit susținerilor Comisiei județene B, face obiectul cererilor de reconstituire formulate de alte persoane, în baza Legii
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
art. 27 alin. (2^3) lit. c) din Legea nr. 18/1991, Curtea observă că, potrivit acestora, emiterea titlului de proprietate pentru terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curții și grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, poate fi realizată cu respectarea a trei condiții prevăzute de lege. Una dintre aceste condiții este ca respectivul teren să nu facă obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane. Autorii excepției învederează Curții
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
acestui text legal. ... 37. În concret, potrivit art. 27 alin. (2^3) din Legea nr. 18/1991, emiterea titlului de proprietate pentru terenurile aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curții și grădinii din jurul acestora, care nu au fost cooperativizate, poate fi realizată cu respectarea a trei condiții prevăzute de lege. Una dintre aceste condiții, prevăzută la lit. c) a textului legal în discuție, este ca respectivul teren să nu facă obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
respins plângerea, ca neîntemeiată, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile art. 23 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 18/1991, deoarece petentul nu a depus niciun înscris din care să rezulte calitatea sa de cooperator și că terenul a fost cooperativizat, că terenul nu apare în registrul agricol, este proprietatea statului român, petentul nu are calitatea de proprietar al construcțiilor de pe acest teren și, potrivit susținerilor Comisiei județene B, face obiectul cererilor de reconstituire formulate de alte persoane. ... 66. Rezultă
DECIZIA nr. 26 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267606]
-
și inițiativele Primăriei. Indicatorii pentru fiecare din cele trei dimensiuni (disponibili în baza 2005) sunt prezentați în Anexa 4.1. Am utilizat în plus o serie de variabile independente pentru analiza celor de mai sus: sat3 (dacă satul a fost cooperativizat sau nu), codarie (ariile culturale ale României 24) și tip-loc (gradul de dezvoltare al comunității comune sărace, mediu dezvoltate și dezvoltate) din Eurobarometrul Rural 2005 și sat1 (sat periferic/centru de comună), sat3 (dacă satul a fost cooperativizat sau nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a fost cooperativizat sau nu), codarie (ariile culturale ale României 24) și tip-loc (gradul de dezvoltare al comunității comune sărace, mediu dezvoltate și dezvoltate) din Eurobarometrul Rural 2005 și sat1 (sat periferic/centru de comună), sat3 (dacă satul a fost cooperativizat sau nu) și județ 25 din Barometrul Rural 2007. Am utilizat de asemenea din ambele baze de date variabile independente cum ar fi vârsta, sexul, ocupația, educația, pentru testarea unor ipoteze de lucru. Din păcate cercetarea nu conține itemi relevanți
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
satisfacția față de viața socială personală, există o asociere semnificativă între aceasta și cooperativizare, aria culturală și gradul de dezvoltare al localității. Astfel, tind să fie foarte mulțumiți și mulțumiți de viața lor socială cei din comunele care nu au fost cooperativizate în trecut, cei din ariile culturale Botoșani-Vaslui, Argeș-Dâmbovița-Prahova, Covasna-Harghita, Bistrița NăsăudSălaj și Banat și cei din comunele dezvoltate 26. În schimb cei din ariile Buzău-Brăila, Alba-Hunedoara și Galați-Teleorman-Ialomița-Călărași și cei din comunele sărace sunt mai degrabă puțin sau deloc mulțumiți
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
forței comunității locale, pentru că apartenența la asociații este una din formele capitalului social relațional. Tind să aibă încredere puțină, foarte puțină sau deloc în asociațiile agricole din sat cei ce locuiesc în centre de comună, în sate care au fost cooperativizate, și locuitori ai județelor din afara Transilvaniei (Olt, Neamț, Buzău, Galați, Dolj, Prahova). În schimb cei din satele periferice, care nu au fost cooperativizate în trecut și cei cu studii medii și superioare, au multă sau foarte multă încredere în asociațiile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în asociațiile agricole din sat cei ce locuiesc în centre de comună, în sate care au fost cooperativizate, și locuitori ai județelor din afara Transilvaniei (Olt, Neamț, Buzău, Galați, Dolj, Prahova). În schimb cei din satele periferice, care nu au fost cooperativizate în trecut și cei cu studii medii și superioare, au multă sau foarte multă încredere în asociațiile agricole din sat. O conceptualizare relevantă pentru tema articolului de față este cea între capital social de tip bridging și bonding, respectiv capitalul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
când angajarea civică era descurajată, la fel ca și apartenența în diverse forme de asociere (Rose, 1999). Un argument în favoarea ideii că persistă și azi modelele de comportament asociativ imprimate în anii comunismului este acela că satele care au fost cooperativizate se caracterizează prin nivele mai scăzute ale apartenenței în diverse tipuri de rețele, spre deosebire de satele care nu au fost cooperativizate, așa cum arată tabelul 4.6. Care este profilul celor ce au o apartenență scăzută, ridicată sau a celor ce nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ideii că persistă și azi modelele de comportament asociativ imprimate în anii comunismului este acela că satele care au fost cooperativizate se caracterizează prin nivele mai scăzute ale apartenenței în diverse tipuri de rețele, spre deosebire de satele care nu au fost cooperativizate, așa cum arată tabelul 4.6. Care este profilul celor ce au o apartenență scăzută, ridicată sau a celor ce nu aparțin nici unei forme de asociere? Tabelul 4.6 sintetizează acest profil. Se observă că apartenența în două sau mai multe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tabelul 4.6 sintetizează acest profil. Se observă că apartenența în două sau mai multe forme de asociere este specifică celor cu un status ocupațional ridicat (ocupații intelectuale, tehnicieni și maiștrii), elevilor/studenților, celor din satele care nu au fost cooperativizate, celor ce lucrează cu carte de muncă și celor cu venit ridicat. Apartenența într-o singură formă de asociere este specifică celor din centrele de comună, elevilor/studenților, patronilor ce au angajați, celor ce lucrează cu carte de muncă, celor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
3,0 3,6 Sursa: Barometru Rural 2007. Cifrele reprezintă valori reziduale ajustate standardizate (VRA). Sunt trecute cu caractere distincte cifrele ce reprezintă asocieri pozitive, semnificative pentru p<0,05. Mod de citire: subiecții din satele care nu au fost cooperativizate sunt semnificativ mai înclinați să aibă o apartenență ridicată în rețelele sociale din comunitatea lor (în două sau mai multe astfel de rețele). * este vorba despre venitul personal în ultima lună (octombrie 2007) Scade cel mai mult procentul celor ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ultimul an, au lucrat împreună cu alți oameni din sat pentru a face ceva în beneficiul comunității, iar 82,1%, răspund negativ la această întrebare. Valorile reziduale ajustate ne arată o implicare semnificativ mai mare în satele care nu au fost cooperativizate, și din partea celor cu vârsta cuprinsă între 35 și 65 de ani. O comparație pe regiuni arată că oamenii din Crișana-Maramureș28 și Transilvania au lucrat împreună în ultimul an în beneficiul comunității, pe când în Ilfov există o tendință semnificativă spre
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de întâlnire într-o măsură semnificativ mai mare decât cele necooperativizate. În schimb, la astfel de întâlniri, cei din satele foste cooperativizate au vorbit despre o problemă personală și nu una a satului, pe când în satele care nu au fost cooperativizate, s-a discutat mai degrabă despre o problemă a satului. În concluzie, harta modurilor de informare (activă/pasivă) a locuitorilor din rural în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local se suprapune doar parțial peste harta interesului pentru relația sătenilor cu administrația
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
încredere generalizată, satisfacția față de viața socială și asociaționism), remarcăm un nivel scăzut de încredere generalizată, și un asociaționism de asemenea scăzut. Ambele variază semnificativ cu gradul de dezvoltare a comunității și cu apartenența la o comunitate care nu a fost cooperativizată. Această observație legată de capitalul social relațional scăzut în rural confirmă rezultate similare provenind din alte studii legate de spațiul românesc sau legate de țările ex-comuniste. Se nasc o serie de întrebări aici: poate o comunitate să aibă forță și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vară, cel de porumb crud e miros de furat, cel de mure a devenit, acum știi de ce, miros de acuplare brută. Nici dulceață de mure nu mai mănânc de atunci. Dar satul a devenit hibrid proletar. În ’62 s-a cooperativizat. Cocseria din Călan a înghițit ce mai era. Suna sirena la 6 și la 2. Bărbații plecau. Muierile rămâneau cu toate pe cap. Copiii au început să migreze spre Călan sau Hunedoara. Apoi, încet, s-a instalat peisajul de Veac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
atunci când vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj din capul stânii pedeliste, (na, că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și tâlhăria bugetară), și parcă nu te-ai aștepta să vorbească gura fără el. Sau mai știi? Cine știe ce are tipul, în capul său așa de lustruit? Fiindcă atunci când nimeni nu se aștepta, pac, trage individul ca la „Răsboiul", în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dacă vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj, din capul stânii pedeliste, (na că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și tâlhăria bugetară), și parcă te-ai aștepta să nu vorbească gura fără el. Sau mai știi? Cine știe ce are tipul în capul său așa de lustruit? Fiindcă atunci când nimeni nu se aștepta, pac, trage ca la „Răsboiul”, în cine
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de suprimare a potrivnicilor s-au numărat crizele politice. Oamenii de atunci, cărora li s-a impus noul tip de societate de către "eliberatori", aveau alte obiceiuri și idealuri, opuse ori diferite față de socialismul care a naționalizat marile mijloace și a cooperativizat pământurile cu violențe și crime uluitoare. Noile generații apărute în anii postbelici au preluat doar acele părți din obiceiurile și idealurile înaintașilor care corespundeau cu imperativele timpului vieții lor. Întrucât "omisiunile" țineau de însăși esența viabilă a tradiției prin care
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
răsfirat. Vatra este bine conturată, dar forma e neregulată, gospodăriile fiind răsfirate printre fânețe și livezi. 0 100 200 300 400 500 600 1966 1970 1975 1980 1985 1989 Arabil Pășuni Fânețe Teren pomicol Teren viticol Comuna nu a fost cooperativizată. Teritoriul comunei, care însuma în perioada 1966- 1989, 2533 ha și-a schimbat continuu structura categoriilor de folosință punându-se accentul pe îmbunătățirea suprafeței agricole. Astăzi folosirea terenului este în general agricolă (49,6℅). 54,8℅ din aceasta o reprezintă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]