64 matches
-
scopului organizațional. Pentru ca membrii unei organizații să coopereze este necesar ca scopul să fie acceptat și considerat relevant atât pentru țelul organizației ca întreg, cât și pentru fiecare individ în parte. Central apare aspectul subiectiv al scopului organizațional. Temeiul acțiunii cooperatoare, conform viziunii lui Barnard, este reprezentat de de un scop cooperator, apreciat de participanți ca fiind cel al organizației. Autorul accentuează și rolul conducerii executive în determinarea angajamentului oamenilor față de scopurile organizației. Astfel, este evidențiat faptul că o funcție esențială
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
politice și economice au declanșat - și au fost susținute de - schimbări sociale la fel de importante, chiar dacă numai unele dintre ele au fost intenționate. Structura socială a României comuniste era dominată de doar trei mari grupuri sociale și ocupaționale: proletariatul industrial, țărănimea cooperatoare (un proletariat agricol plătit mai degrabă în produse decât în bani) și o clasă mijlocie alcătuită din funcționari administrativi și ai instituțiilor economice și sociale, intelectuali angajați de stat și o pătură subțire de mici întreprinzători și self-employed ce se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acestea te costă mult mai mult, decât dacă nu le-ai fi avut. Așa și prietenul acesta al meu, pe care îl cunosc, ehei, de pe când făceam parte dintr-o echipă de „tineret mânia țării” care trebuia să ajute țărănimea cooperatoare la culesul la timp al porumbului și care în zilele noastre îmi mai citește jurnalul meu când nu are ceva mai bun de făcut (vorba lui...). Văzând ce scriu i s-a cam zbârlit părul pe ceafă ( că în partea
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
instituțională de producție sau, altfel spus, o anumită configurație a relațiilor de cooperare economică și socială În cadrul societății. VII. O teorie a câmpurilor organizaționale Definim câmpul social sau organizațional ca fiind o structură socială constituită din instituții și rețele; comportamentele cooperatoare sunt facilitate de consecvența dintre capitalul cultural (instituții, norme) și capitalul social generat de rețelele sociale. Stabilizarea câmpurilor reprezintă structurarea relațiilor dintre actori coroborată cu emergența unor practici instituționalizate ce presupun convergența percepțiilor deținute de actorii sociali asupra mediului. Preluând
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
afirmă (2000:269) că În interiorul organizației există o luptă pentru definirea acesteia, a scopurilor și proiectelor sale de dezvoltare, iar câștigarea luptei presupune legitimizarea uneia dintre concepțiile concurente. Logica poate fi extinsă la nivelul oricărei forme de stabilizare a proceselor cooperatoare. În câmpul organizațional, scopul fundamental urmărit de actori este supraviețuirea „construcției” și menținerea statu-quoului. Nu În ultimul rând, rutinele și practicile instituite sunt rezultante ale felului În care organizația a interpretat și a răspuns cerințelor percepute ale mediului În trecut
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
conjugării condițiilor individuale. Când natura sarcinii cere o interacțiune relevantă (schimb de informații, de competență, corectări reciproce), rezultatele sunt superioare și apar ca efect al muncii de grup (vezi anexa 1 graficul 2). Se produce aici o întâlnire a condițiilor cooperatoare, de întrajutorare, cu cele individuale. Există deci sarcini față de care elevul sau grupul de elevi se pot găsi în situații de: - interacțiune necooperatoare, când sarcinile pot fi rezolvate cu și fără interacțiunea elevilor; - interacțiune cooperatoare, când sarcinile pot fi rezolvate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
aici o întâlnire a condițiilor cooperatoare, de întrajutorare, cu cele individuale. Există deci sarcini față de care elevul sau grupul de elevi se pot găsi în situații de: - interacțiune necooperatoare, când sarcinile pot fi rezolvate cu și fără interacțiunea elevilor; - interacțiune cooperatoare, când sarcinile pot fi rezolvate numai prin interacțiune (situații de joc colectiv); - neinteracțiune, când sarcina poate fi rezolvată de un singur elev, iar încercarea de a coopera apare ca nerelevantă și uneori sancționabilă (compuneri literare, teze individuale, jocuri sportive). Cercetarea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
își asumă reciproc obligații. Din această perspectivă problemele sunt mult mai nuanțate. Inițial are loc un transfer de eficiență de la elevii buni și cu un statut motivațional ridicat spre cei mai puțin buni și cu motivație scăzută. Esențial pentru strategia cooperatoare aplicată în învățare nu este numai suma rezultatelor obținute pe grup ci și eficiența fiecărui subiect care participă la acest proces. III.2 Metodologia cercetării III.2.1 Metoda observării participative În organizarea observării cu privire la cercetarea motivelor învățării, ca acțiune
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
învățare. 3.4 Compararea productivității comportamentului elevilor cu statut diferențiat al motivației epistemice și al performanțelor școlare. 3.5 Determinarea diferențelor cantitative și calitative privind procesul structurării motivației educaționale la băieți și fete în cadrul unei activități de grup orientare cooperatoare și competitivă. 3.6 Analiza și interpretarea efectelor formative pe care le are trecerea motivației extrinsece în motivația intrinsecă asupra concepției elevilor despre viață și muncă școlară, despre datoria lor de a învăța continuu, despre familie și rolul lor social
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
Aneta Slivneanu, secretar cu propaganda la Comitetul județean de partid ce în trecut nu fusese altceva decât o muncitoare necalificată dar bună de gură, așa cum cereau „indicățiile prețioase”. Despre această femeie activist mai au amintiri, nu tocmai plăcute, câteva membre cooperatoare ale fostei CAP Laza cu care am discutat înainte de a da publicității aceste materiale. Astfel, în spiritul heirupist al „epocii de aur”, într-o zi ploioasă a toamnei anului 1989, Aneta Slivneanu a poposit cu o falcă-n ceriu și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
agresive față de conducător, avănd o influență negativă față de muncă, nu motivează subordonații, atrăgănd după sine un “consum uman” prea mare, defavorabil funcționării firești a personalității umane. În același mod, stilul de conducere democrat reușește să creeze în grup o atmosferă cooperatoare, stimulatoare, fiind productiv din punct de vedere intelectual și afectiv; însă poate întărzia procesul de luare a deciziilor. În același timp, acest stil scade gradul de inițiativă și de răspundere personală. În vederea aprecierii eficienței fiecărui stil în parte la un
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3090]
-
va impune cu timpul o anumită orientare a conducerii. Un conducător amabil, sincer, într‑un cuvânt, uman nu va permite aplicarea în organizația sa a unei conduceri autoritare, ci, dimpotrivă, stilul său de conducere va crea cu timpul o orientare cooperatoare a conducerii. Nu întotdeauna însă între stilul de conducere și orientarea conducerii există o strânsă corelație. Sunt și suficient de multe situații în care între ele apar relative contradicții, discrepanțe. Traian Herseni prezenta și analiza patru tipuri de conducători, reieșite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
negativ atitudinea față de muncă, nu ia în considerare diferitele tipuri de motivații ale subordonaților, atrage după sine un „consum uman” prea mare, defavorabil funcționării firești a personalității umane etc. La fel, stilul de conducere democrat creează în grup o atmosferă cooperatoare, stimulatoare, de emulație colectivă, este productiv din punct de vedere intelectual și afectiv; în schimb, poate întârzia procesul luării deciziilor, scade gradul de inițiativă și de răspundere personală, generează posibilitatea difuzării în grup a responsabilităților sau a apariției unei atmosfere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
relațiile pentru cei care intră în interacțiune (pozitivă sau negativă, bună sau proastă); sensul manifestării interacțiunilor (unilateral sau bilateral); similaritatea atitudinal-comportamentală a partenerilor (cei care se „întâlnesc” în atitudinile lor vor manifesta, probabil, comportamente asemănătoare); tipul relațiilor dintre parteneri (competitive, cooperatoare sau conflictuale, de dominare sau de subordonare); conștientizarea finalității și utilității interacțiunii (un angajat poate fi motivat de o interacțiune care știe că îi va fi folositoare). Din perspectiva stimulului declanșator al motivației pe care îl avem în vedere - interacțiunea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rezultatele părții adverse, atunci vom asista la practicarea unor negocieri conflictuale soldate cu învingerea uneia dintre părți. Dacă însă negociatorii manifestă preocupări pentru propriile lor interese/rezultate, cât și pentru cele ale părții adverse, negocierile vor evolua spre climate destinse, cooperatoare, capabile să asigure soluționarea corespunzătoare a conflictului, ambele părți având de câștigat. În felul acesta a fost elaborat modelul preocupărilor duale, ca o posibilă explicație teoretică ce stă la baza celor două tipuri de negocieri. Și orientarea negociatorilor (către pierderi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
provincie periferică a imperiului sovietic. Ca în cea mai mare parte a țărilor periferice, chestiunea atitudinii față de centru este clivajul politic principal care divizează opozanții ce contestă dependența de centru (în acest caz simbolizat de Moscova), și cei ai taberei cooperatoare deschisă compromisurilor cu centrul și acceptând statutul de periferic. Acest clivaj a supraviețuit perioadei comuniste și persistă încă și astăzi, fară îndoială, în funcție de mecanismele inerției, care poate fi de asemenea în relație, după părerea noastră, cu faimoasa "ipoteză a inghețului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
stabilite beneficiaz�� de indemnizație pentru incapacitate teporara de muncă determinată de boli sau accidente, potrivit legii. Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă determinată de accident de muncă în unitatea agricolă cooperatista se acordă indiferent de vechimea în munca. Articolul 32 Cooperatoarele care lucrează în unitățile agricole cooperatiste beneficiază de un concediu plătit pentru sarcina și lehuzie, pe timp de 60 de zile lucrătoare, potrivit legii. Articolul 33 Familiilor de cooperatori, din care cel puțin unul din soți lucrează în unitatea agricolă
LEGE nr. 4 din 30 iunie 1977 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126080_a_127409]
-
cazul cînd, prin aplicarea impozitului, venitului, venitul din alineatele precedente s-ar reduce sub 1000 lei, impozitul se diminuează astfel încît să se asigure realizarea acestui venit minim. Articolul 3 Sînt scutite de impozit veniturile realizate din zile - munca de cooperatoarele mame eroine sau de capul familiei din care ele fac parte, precum și veniturile realizate de cooperatoarele cu copii, ai căror soți sînt militari în termen. Se reduce cu 50% impozitul datorat pe veniturile anuale de pînă la 1.000 lei
LEGE nr. 61 din 27 decembrie 1968 privind impunerea veniturilor realizate din activităţi agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134854_a_136183]
-
impozitul se diminuează astfel încît să se asigure realizarea acestui venit minim. Articolul 3 Sînt scutite de impozit veniturile realizate din zile - munca de cooperatoarele mame eroine sau de capul familiei din care ele fac parte, precum și veniturile realizate de cooperatoarele cu copii, ai căror soți sînt militari în termen. Se reduce cu 50% impozitul datorat pe veniturile anuale de pînă la 1.000 lei realizate din zile - munca de cooperatorii pensionari, daca nu se încadrează în dispozițiile art. 2. Articolul
LEGE nr. 61 din 27 decembrie 1968 privind impunerea veniturilor realizate din activităţi agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134854_a_136183]
-
chirurgicale se efectuează în 3 timpi: la 8 luni și la 18 luni plastiile de buză și la 23 de luni plastia velo-palatină. 2. Ancheta socială. Al doilea copil al unei familii organizate. Tatăl, de meserie șofer pe troleibuz, mama, cooperatoare cu lucru de mână la domiciliu. Venirea pe lume a acestui copil a traumatizat psihicul părinților, și prin refuzul acestora de a se ocupa de creșterea și îngrijirea lui, îl depun la Casa Copilului la câteva zile după naștere. După
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ajutoare mamelor cu mulți copii. Câte mame cu mulți copii beneficiază anual de aceste ajutoare? Variantele de răspuns sunt: A. 555.000 mame, B. 666.000 mame, C. 777.000 mame". Câștigătoarele concursului au fost o țesătoare (premiul I), o cooperatoare (premiul II), o elevă de liceu (premiul III). În loc de concluzii În primii ani de după 1989 măsurile de liberalizare a avorturilor au avut un efect general, rapid și brutal (figura 4). Imediat însă se ajunge la o stabilizare a tendinței, pe
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mea în Chile fiind în 1979-1981! (colegii de la UM 0544 și UM 0625, în Notele lor, menționează corect perioada din Chile, respectiv 1979-1981! Halal profesioniști la Departamentul Securității Statului, Direcția a III-a!) 4. Ce-ați făcut, stimați "cooperatori și cooperatoare", atâția ani, de nu l-ați prins și demascat pe James Bond, alias Alin Săvescu? Îl ascultați din 1974, i-ați instalat T.O. la domiciliu, i-ați cotrobăit, în absență, prin apartament, îl verificați tot din 1974, l-ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
agrozootehnic, care execută același volum de lucrări și realizează aceleași producții cu cele prevăzute pentru întreprinderile agricole de stat, se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 57/1974 , aplicabile acestor întreprinderi, de grad și profil similar. ... (2) Drepturile de retribuire ale cooperatorile din asociațiile economice intercooperatiste cu alt profil decât cel agrozootehnic se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 57/1974 , aplicabile unităților economice de stat sau ale cooperativei meșteșugărești, de grad și profil similar, daca execută același volum de lucrări și realizează
LEGE nr. 1 din 6 aprilie 1982 a retribuirii muncii în unităţile agricole cooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152500_a_153829]
-
serviciile necesare care să contribuie la dezvoltarea și modernizarea mijloacelor și metodelor de creștere a eficientei economice și de specializare și concentrare a activității cooperativelor agricole. (2) Uniunile de ramură ale cooperativelor agricole au următoarele atribuții: ... a) sprijină cooperativele agricole cooperatoare în domeniile economice, tehnice, financiare, bancare și altele asemenea, pe principiul mutualității; ... b) reprezintă, pe baza mandatului conferit, interesele cooperativelor agricole cooperatoare în fața instituțiilor publice și a instanțelor judecătorești, interne și internaționale; ... c) promovează cooperarea intre cooperativele agricole și agenți
LEGE nr. 566 din 9 decembrie 2004 (*actualizată*) a cooperaţiei agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163910_a_165239]
-
a activității cooperativelor agricole. (2) Uniunile de ramură ale cooperativelor agricole au următoarele atribuții: ... a) sprijină cooperativele agricole cooperatoare în domeniile economice, tehnice, financiare, bancare și altele asemenea, pe principiul mutualității; ... b) reprezintă, pe baza mandatului conferit, interesele cooperativelor agricole cooperatoare în fața instituțiilor publice și a instanțelor judecătorești, interne și internaționale; ... c) promovează cooperarea intre cooperativele agricole și agenți economici din țară și din străinătate. ... (3) Uniunea de ramură acționează pentru dezvoltarea și ameliorarea producției agricole, precum și pentru promovarea inițiativelor cu
LEGE nr. 566 din 9 decembrie 2004 (*actualizată*) a cooperaţiei agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163910_a_165239]