37 matches
-
stropit cu apă și cu pălincă de Bihor; degeaba nevastă-sa a profitat de ocazie trăgându-i cam un set de palme, iar soacră-sa încercându-l cu bombeul în zona superioară a sternului și-apoi interesându-se de-un copârșeu ieftin și de ștergare... Până la urmă, l-am transportat în comă la spital, iar nevastă-sa i-a lăsat pe noptieră următorul bilețel: -Dacă îți mai revii, poți muri liniștit - e vorba despre abandonul de copii și mortalitatea infantilă - suntem
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
să se împrietenească, așa de bine încât își permiteau orice fel de înjurături sau glume reciproce. De exemplu, Oane îl „ataca” pe Livu, când acesta se îmbolnăvise de o formă de ciroză, promițându-i că îl va aranja personal în copârșeu și chiar îl va duce până la groapă în spinare, năpădit de toate regretele pe care ar fi în stare să le suporte, în cazul în care: —...te-ar pune dreacu’ să-mi faci fenta și să-ți dai obștescul sfârșit
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
de toate regretele pe care ar fi în stare să le suporte, în cazul în care: —...te-ar pune dreacu’ să-mi faci fenta și să-ți dai obștescul sfârșit, după cum se exprima el. —Bă, Oane, dar ce este ăla „ copârșeu”? întreba Livu. —E tronu’ băi, papleacă! Sicriul, lada de lemn, sarcofagul în care o să te duc, cu picerele înainte, în cimitirul din luncă, la popa Labă, după ce dai colțu’, îi răspundea superior Oane. Ăla e, băi mormolocule, ‘tu-ți baba
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
și din capul satului, de la câteva poște distanță, mănâncă, bea, râgâie, zâce acolo un „bă, da’ prost e!” și tu zici că zice „bogdaproste!”,și dup-aia pleacă. Și tu rămâi cu paguba... Auziți judecată! Cum-necum l-am dus cu copârșeul pe Oane la groapă. L-au plâns neamurile, prietenii și rudele și l-au înjurat în gând dușmanii, dacă cumva a avut. După ce l-am băgat în cavou și i-am pus placa deasupra, ne-am luat fiecare rămas bun
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
imaginea asta, a deznădejdii plecată dintr-o prietenie curată, și sufletele ne-au lăcrimat odată în plus. Atunci a rostit Livu, cu glasul tremurat, cuvintele lui de despărțire pentru cel dispărut: —Acuma, Oane, eu plec și te las aci, în copârșeu... Ce să-ți mai spun?... Să fii sănătos, măi Oane!... a oftat de s-a auzit din cer, și-a suflat zgomotos nasul și s-a îndepărtat agale de lângă mormânt, pășind tulburat, de parcă mergea pe mejdina dintre lumea asta și
CÂND A MURIT OANE... de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384146_a_385475]
-
două-trei minute, doamna Pârvulescu duce mâna dreaptă, plină de inele, la inimă, arată că-i este greu să respire, ridică dantela până la jumătatea nasului și-și culege o lacrimă cu o batistă gălbuie. Veghează mai apoi, cu fruntea pe muchia copârșeului din mahon, cu mânere argintii. Dacă vrea să leșine, probabil o va face mâine, pe la 11.45-12.00, când se va termina speech-ul directorului, când va începe să recepționeze condoleanțele. Va marca finalul. O vor sprijini cei doi doctoranzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
tobe, goarne... În urma lăutarilor, pe un cărucior tras de un măgar, un sicriu! Gogea Mitu - nicăieri! La un moment dat, capacul sicriului se deschide într-o parte, ca o ușă, prinsă în balamale: scââârț! și se vede un mort, în copârșeu, acoperit de flori - și ținând pe burtă o vioară! Aplauzele dau în clocot! Mortul, învelit în tifon, ca o proaspătă mumie egipteană, se ridică în picioare! Era Gogea Mitu! În mâna dreaptă ia vioara, dar nu încearcă să cânte... Căci
întoarcerea tatălui risipitor by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/7811_a_9136]
-
o colină de la marginea Sighetului, cînd se știa deja grav bolnav. Vocea sa avea amploarea unei rezonanțe a peisajului înverzit, a zărilor largi. În vălurirea amară a unui bocet, era evocată soarta celui ce pleca din viața pămîntească, întins în copîrșeu, singur, alături doar cu Dumnezeu. Cutremurătoarele imagini melice au stîrnit lacrimile ascultătorilor. Era despărțirea cîntărețului însuși de lume, seninritualică, așa cum cerea cuviința străbună. Dar cîte n-aș mai putea să-mi amintesc în legătură cu Zubașcu! În ipostază de poet, el dorea
Noapte bună, Ion Zubașcu! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5506_a_6831]
-
ne strici sâmbetele cu panarama ta de emisiune. Poate trage Mădălina picioru’ să scăpăm cultură românească de REBUTURI. !!!!!!!!!!!!!!” “Păi dacă o înțelegi, ce naiba, s-o mai găsi puțin Furadan și pt ține, n’est pas?” “ abia aștept să iți văd copârșeul în fața la antene :)))))” “bendeac, când este ziua ta?” “PĂI CE MAI STAI BA CHELIOSULE?” “tot poponar rămâi și după ce te sinucizi” Din când în când, în marea de căcat, se mai strecoară și câteva vorbe simțitoare, în maniera lui Gregoire
O fântână arteziană cu căcat sau frumoasa epocă a comunicării by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19449_a_20774]
-
apucai să cântu... Tinerețe, stai pe loc/, lele, lele,/ Unde fugi?, parcă pui foc, lele, lele... Cum vedem noi moartea: Nu-i lumina nicări/ Și-or muri toți oamenii... Ș-atâta oi mere noaptea,/ Până când oi întâlni moartea./ Să m-așeze-n copârșeu,/ La un loc cu Dumnezeu./ Copârșeu de scânduri ude,/ Unde jalea nu pătrunde,/ Nici dragostea nu răspunde./ Nu-i lumina nicări,/ Or muri toți oamenii... Că la palat, pe stâlpul porții,/ A cântat pasărea morții./ Mult ești moarte-nșelătoare,/ Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
loc/, lele, lele,/ Unde fugi?, parcă pui foc, lele, lele... Cum vedem noi moartea: Nu-i lumina nicări/ Și-or muri toți oamenii... Ș-atâta oi mere noaptea,/ Până când oi întâlni moartea./ Să m-așeze-n copârșeu,/ La un loc cu Dumnezeu./ Copârșeu de scânduri ude,/ Unde jalea nu pătrunde,/ Nici dragostea nu răspunde./ Nu-i lumina nicări,/ Or muri toți oamenii... Că la palat, pe stâlpul porții,/ A cântat pasărea morții./ Mult ești moarte-nșelătoare,/ Cât e omul ca o floare!!!.., n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
care ajunsesem în lumina aceea magnifică, defel orbitoare, dar în sens invers de data asta. După care m-am trezit tras de o forță malefică, prin creștetul capului, înapoi în corpul meu pământean. Am avut senzația că intru într-un copârșeu peste care cineva a pus un capac. Se opri din nou, de data asta pentru a-și reaprinde pipa care se stinsese. - Mi-am revenit și am văzut cum în jurul meu roiau câțiva mineri cu lămpașele în mână (erau din
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
semnul iubirii, căutătorul de simboluri ascunse, exploratorul în stele necunoscute se confesează cititorului când sfielnic, când tunător: „Plâng în limba română și tac: e primăvară în cuvinte! Ah, dulce și ultimă primăvară! Prima îndoială a nașterii mele spre moarte, ultim copârșeu al poemului tandru, nescrisul, nepipăită diată a iubirii, nescrisă evanghelie a inimii, a întâmplării că sunt, a splendorii că ești! Iată-mă!” Poetul Theodor Răpan își manifestă, ca o constantă, intensitatea plăcerii de a scrie, de a crea: „Pe un
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
o venit ca arsă; plânsu' lor o trezit tăt satul. Eu eram în grajd să mulg vaca și-am auzât-o întâi. L-am ridicat tăte tri și l-am dus în casă. Pân' la amiaz', șede Niculaie așezat într-un copârșeu frumos, cumpărat de Aglaie și de bărbatul ei, di la oraș. Or chemat doi preoți, or tocmit gropașii, s-or apucat de pregătit pomana di după înmormântare. Zece găini și un porc o tăiat Ana, maică. - Niculaieeee, cui mă lăsași
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
lor patul, Ai să uiți de adulter Și când te-o păli bărbatul... Vei simți cum urci spre cer. Numai c-o moarte ești dator; Ai să strigi: văleu, văleu! Și ai să pleci ca un actor Singur cuc în copârșeu... Când apaus le-o da popa, Or să plângă toate-n gând Și vor trage de canopa Ce ți-or pune-o în mormânt... Referință Bibliografică: Vinul cel mai bun / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 289, Anul
VINUL CEL MAI BUN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342512_a_343841]
-
după cum te-am sfătuit, să se bucure acum când au nevoie, că altfel cine ți-ar fi pus lumânarea? Desigur nora, că Mirel cam fătălău, face cum zice muierea. Varvara, sper că nu faci glume, să-ți fi pus în “copârșeu” lumânări și să împingi de jos spre afară câte una, din când în când, la vedere pentru mine. Ia să ți-o aprind pe asta, pare-se c-o stins-o vântul. - Să-ți fie țărână ușoară, bade Visea, nici
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
cât și psihice a tristeții despărțirii. La fiecare colț de stradă se făcea o pauză, în care preotul intona cuvinte neinteligiblie pentru auzul meu de plod nedus la biserică. Lumea arunca priviri îngrozitor de concrete auspra mortului expus la vedere în ”copârșeu”, cu mâinile împreunate pe piept. Bocitoarele îmbrăcate în negru sporeau gravitatea sfâșietoare a momentului emițând strigăte disperate, învârtind, aș spune chiar voluptos, cuțitul în rană. O singură fotografie de la înmormântarea unei fete din satul tatei, îmbrăcată în strai superb de
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
de participare la tortul câștigurilor, după cum avea să spună cu umor președintele asociației de breaslă, cu o discretă deși surâzătoare aprobare din partea companiei. Va trebui să ținem seama, de exemplu, de faptul că producția de sicrie, coșciuge, racle, urne și copârșeie pentru uz uman stagnează din ziua În care oamenii au Încetat să mai moară și că, În cazul improbabil În care Încă mai există câteva În vreun atelier sau altul de tâmplărie cu o administrație conservatoare, va fi ca acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
atât de mult ca Începând din această zi, Nu știi În ce te bagi, o aviză coasa, În toată lumea există un singur loc unde moartea nu se poate băga, Ce loc, Acela pe care Îl numesc urnă, sicriu, coșciug, raclă, copârșeu, acolo nu intru eu, acolo intră doar cei vii, după ce Îi omor eu, bineînțeles, Atâtea cuvinte pentru un singur și trist lucru, Este obiceiul acestor oameni, niciodată nu termină de spus ceea ce vor. Moartea are un plan. Modificarea anului nașterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
teniși albi, cauciucați), afișase un aer indiferent, necooperant, probabil ca o reacție strict personală la situația aceea peremptorie, minimalistă, absolut intolerabilă, de a se fi pomenit, vrând-nevrând și fără ciorapi, în centrul atenției. Lângă unul dintre pereți, stăteau rezimate capacul copârșeului nepretențios și crucea simplă, din paltin rindeluit, scrisă școlărește, de mână, cu o carioca violetă. Pe interiorul rugos al capacului de brad, era pirogravat cu înflorituri, numele meșterului-confecționer: " Casa de Pompe Funebre Tavifta A. Ion ". Aproape de peretele celălalt, în jurul altei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de la căldură. De la gazele din burtă. Ca la colita de putrefacție, își dă Crocodilul, savant, cu presupusul. Dacă-i pe-așa, mâine la ziuă pui rămășag că va fi nevoie să ne suim cu picioarele pe capac, ca să-i închidem copârșeul. S-au mai văzut cazuri. Da' n-au pompat formol în el, la prosectură? Nu l-au îmbălsămat? întreabă Fratele, uimindu-se. Că de mirosit, nu prea-mi miroase... Să nu ne pască vreo contaminare, domnule, dacă punem mâna, vreo
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
rânjește. "Muștele, muștele, muștele, muștele! Și vulpoiul șorecit..." Iată-l! Dar, pe unde-s rățuștele? clipește Fratele. BEELZEBUB IV Printre picioarele rășchirate ale Șobolanului, se strecoară val-vârtej, înăuntrul capelei, înșirându-se ca pentru apel, patru cozi motănești îmbățoșate, tuciurii! Dedesubtul copârșeului, miaună autoritar Momocilă: Dă-te jos, puturosule! Mișcă-te! Ce-nseamnă asta?! Mort-nemort, marș afară, la muncă, trântore! Ciofleicea! Hai! Valea...! Sculă Mică geme tulburat, dar n-are de ales. Ca o răsuflare pripită sau ca un abur de mlaștină
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Frănție. Dar popă cine mi-o fi? Horniștii și tamburii. În loc de colac de grâu Fi-mi-a sânge până-n brâu, Sânge de-a voinicului Până-n pieptul calului, În loc de lumină de ceară Fi-mi-a drumul cel de țară Și în loc de copârșeu Fi-mi-a plumbul din adeu. Când adeul slobozea Frumoși feciori prăpădea, Altul mintenaș muria, Altul capul ridica Și din gură cuvînta: Maică, măiculița mea, Când tu, maică, m-ai făcut Să mă fi luat de-o mână Să mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
c-o vide, Sabia afar - o scotea Și la fată că merea Și, zo, el așa zicea: - Stinge-ți, fată, lumina Că la catană i-i dată El să șadă ne - ngropată 217 {EminescuOpVI 218} Până bătaia se gată, Fără copârșeu făcut, Numa-n paie - nvăluit, Fără lumină de ceară, Fără om dintr-a lui țară. Când bătaia să găta Pe cătane că-i stringea, Tot în paie - nvăluiți Și de cioare toți scobiți Și cu var îl presăra Să nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Se făcuse 4 și jumătate. Am ațipit. După nici cinci minute, ceva mi-a trecut pe la picioare. Am înghețat mă gîndisem, drept să spun, la un strigoi. Mi s-a explicat că era, dimpotrivă, o găină! (care nu era destinată copîrșeului, ci... oalei din Capitală). M-am resemnat și cu asta. Dar după alte cîteva minute, am simțit altă arătare sărind prin microbuz. N-am mai rezistat: după o noapte grea, cu destulă băutură și șocuri diverse (deh, Revelion! deh, al
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]