20 matches
-
a IV-a) în traducerea autorului, și cuprinde 65 de capitole, imnuri închinate pământului românesc. „Care e cea mai mândră decât tine între toate țările semănate de Domnul pe pământ?” „Patria e aducerea aminte a zilelor copilăriei..., coliba părintească cu copaciul cel mare din pragul ușii, dragostea mamei...plăzmuirile inimii noastre...locul unde am iubit și am fost iubiți...câinele care se juca cu noi, sunetul clopotului bisericei satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare...zbierătul turmelor când se întorceau
CÂNTAREA ROMÂNIEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cantarea_romaniei_nicolae_nicoara_horia_1328087441.html [Corola-blog/BlogPost/347017_a_348346]
-
Predeal se aflau atunci și o biserică ortodoxă (singura din comună) și școala comunei, înființată în 1885, în care învățau în 1899 48 de elevi. Comuna Opăriți se afla în vecinătatea ei, formată fiind din satele Opăriți, Vitioara și Poiana Copaciului, având un total de 1340 de locuitori și 358 de case, precum și o școală cu 54 de elevi și două biserici ortodoxe — una în satul Opăriți, fondată în 1852 de polcovnicul Moise Mârzescu, Dincă Gogulescu și George Mateescu, și o
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]
-
Poiana Copăceni (în trecut, Poiana Copaciului) este un sat în comuna Gura Vitioarei din județul Prahova, Muntenia, România. Se află între dealurile care înconjoară depresiunea Vălenii de Munte în partea de est, dincolo de dealurile Priporului care geologic corespund "Pintenului de Văleni", la o distanță de 5
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
Verigerului (482 m), D. Comenzii (495) și Măg. Plarii (522 m), iar în cea stângă pe cele ale D. Scaun (398 m), Măg. Straja (548 m), D. Ghirbomului (474 m), D. Mare (492 m), D. Gruiului (520 m) și Măg. Copaciului (580 m). Depresiunea Transilvaniei, unitate în interiorul căreia se află bazinul Secașului Mic, s-a format și a evoluat pe un fundament rigid, scufundat la peste 3.000 m adâncime, peste care s-au depus strate sedimentare. Fundamentul cristalino-mezozoic, constituit din
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
holocene (nisipuri și pietrișuri aluvionare), în componența luncilor. are o suprafață de 356 km², cu lungimea de 32 km și lățimea medie de 11 km. Altitudinea medie a reliefului este de 367 m, cea maximă de 580 m, în Măgura Copaciului, iar cea minimă de 229 m, la vărsarea Secașului Mic în Târnavă. Peste jumătate din suprafața acestuia are altitudini cuprinse între 300 și 400 m. Configurația bazinului este marcată de o puternică asimetrie, cu un coeficient de 1,31, suprafața
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
interfluvii se disting martori de eroziune cu aspect rotunjit, al căror altitudini se înscriu în nivelul general al suprafeței de nivelare a Secașelor (450-550 m alt.). Numai în extremitatea sud-estică se întâlnesc două culmi cu altitudini de peste 550 m (Măg. Copaciului, 580 m și 567 m) care sunt martori de eroziune ai suprafeței de nivelare Amnaș 550-620 m alt.). Văile afluente de pe stânga Secașului Mic sunt mai lungi, paralele între ele și consecvente, fiind conforme cu înclinarea generală a stratelor geologice
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
pân și <la>140 și grosime de 2 pân la 4 palme în diametru; în sfârșit, el crește și trăiește în cele mai multe clime, poziții și soiuri de pământ, dacă numai acesta nu este de tot supt sau ud și opăritoriu. Copaciul de crin, pentru prețuitele și deosăbitele sale însușimi este mai cu samă de trebuință pentru băi și durare de vase. Pentru binale este foarte bun, pentru lucruri ce stau în apă este dintre toate cel mai bun și trainic, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
precum și iaspis prețios, îmbelșugate miniere de Realgar, piatră acră, frumos pământ de porțelană și spat, etc. Pre lângă aceste, osebite ape minerale și locale îndemânatice, cu mănoase materialuri pentru așezarea fabricilor de steclă ș.a. Nu mai puțin este interesantă descoperirea copaciului krinu (larix mélèze), aice puțin cunoscut, ce crește până la poalile muntelui Pionul. Cultivarea acestuia se recomenduiește foarte în privire că, din arborii coniferi, el este cel mai ales, mai trainic și mai potrivit pentru catarguri și durarea vaselor, de care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
treilea și al patrulea, ceea ce înseamnă că în primele două volume Pumnul aranjează literatura română în funcție de vechiul criteriu al cărților de citire. Textele se conectează prin teme, într-o ordine a realelor, imediat vizibilă din titlu. Ochii și nasul (Asachi), Copaciul și trestia (Pann), Lupul (I. Baraș), Furnica îngânfată (Donici), Fericirea adevărată (Aricescu), Privire preste Hațieg (Barițiu) etc. Textele literare sunt ordonate după realitatea pe care o tratează - ființe, fenomene naturale, categorii morale, locuri. Nu autorul contează (deși toate textele îl
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
era croit din alte foarfeci și cioplit din altă bardă. Tot cu mîini și cu picioare era și p-atunci, tot cu ochi și cu urechi, tot cu nasul d-asupra gurii și cu călcîiele la spate, dar de învîrtea copaciul smuls din rădăcină și mi-ți izbea la mir leii pustiilor, dihăniile cădeau tumba, cu labele în sus, marghiolindu-se a moarte" (Palatul de cleștar, 1884). Dacă mesajul social și uman al acestor texte sună neinteresant, lexicul și fraza lui Delavrancea
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
buruiene A făcut num-un copac. Cin-se simte mai cu [vene] Să le vie - ăstor de hac? 71 {EminescuOpVI 72} Și cu toți se duc de - avalma, Văd, se miră, nici se-ncearcă, Dar Miron ia barda-n palmă Și copaciul mi-l încarcă, Pîn-ce vede că se-nclină, Scârțâind din rădăcină - Ș-a cioplit din el țăruș, Pe-a moroiului țărână El L-a-nfipt adânc acuși. De-atunci farmeci - ncetează. Codri cresc și fierul iar e. Împăratul cuvîntează: - Ăst voinic e
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
astfel într-o notă la poemul „23 Decembriu 1843”: „A pica în jos ca plumb topit, ca pucioasa aprinsă. Plumbă fulgerul, iar nu cade; căderea se cuvine la un lucru ce, stînd drept, cade: era în picioare și a căzut, copaciul tăiat cade. Aruncă ceva în apă și plumbă pînă la fund”. („Vocabular de vorbele ce se par nouă sau străine în această poemă”, loc. cit., p. 414); „întîi îi părea că zboară și de pămînt n atingea/ Ș-acum parcă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fie ei săraci sau bogați; tu nu-i mai alegi!"146 "Lumea neagră" din basme nu are conotații negative, este văzută ca o complementaritate a "Lumii albe": "Și au mers cu ei în pădure. Sosind la locul acela, au aflat copaciul smuls și o dâră prin pădure (...). Și așa s-au luat după dâra aceea și au mers și au mers, cine știe cât prin pădure; când după un timp au ajuns la o bortă în pământ, unde intrase Șchiopul-cu-barba-cât-cot, pentru că tocmai aici
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de astă dată mai ales din izvor popular: "Paza bună trece primejdia rea...; melul blând suge la două mume...; capul plecat nu-l prinde sabia"; "...și se potriveau amândoi acești boieri într-o fire, după cum se zice: calul râios găsește copaciul scorțos". Cronicarul își frânge mâinile de-a lungul letopisețului, văietîndu-se și creîndu-se pe sine ca tip al boierului cu jale de țară: "Oh! oh! oh! Săracă țeară a Moldovei, ce nenorocire de stăpâni ca acesta ai avut... Oh! oh! oh
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Acolo, bietul Ikanok, acolo, biata Zulnie S-o-ntîlnit, ah, cine poate Înlîlnirea lor s-o scrie! Orice condeiul s-arăte, orice graiul să rostească. Nimic spre asămănare nu pot să Închipuiască!” Există, În fapt, două peisaje: unul intim (locul tainic, ferit, „sub copaciul cel mare”, unde relația de vasalitate, de robire veșnică se săvîrșește) și peisajul vast simbolizator care supraveghează idila și-i dă o justificare cosmică. Conachi are În chip evident simț pentru monumentalitate, vede grandiosul din natură. G. Călinescu nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
află. Fuga nu rezolvă nimic dacă „amurezata” nu-i aproape. Este limpede că exilul nu c o soluție de salvare pentru omul Îndrăgostit. d) Obiectele, peisajul exilului amoros mai vin o dată În niște poeme de tonalitate villonescă. „Dar unde-i copaciul mare”? - Întreabă Conachi, după 26 de ani, la Slănic. acolo unde avusese loc „pe o așa fulgeroasă și cu trăsnet vreme, supt un fag, unde ne dosisem” Întîlnirea cu Zulnia. Acolo „s-au dat și s-au luat parolele”: acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
loc „pe o așa fulgeroasă și cu trăsnet vreme, supt un fag, unde ne dosisem” Întîlnirea cu Zulnia. Acolo „s-au dat și s-au luat parolele”: acolo fusese semnat tratatul de vasalitate sentimentală. Ce-a devenit, unde-i, dar, copaciul mare? „Înțăleg, În țarnă toate Le-au prefăcut cruda moarte, Dar Încai țărna iubită De tine zace lipită, Iar a mea, a mea, departe, PÎn’ la ceasul cel de moarte, CÎnd În groapa-ntunecoasă Lipindu-mă de-a ei oasă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
țărna iubită De tine zace lipită, Iar a mea, a mea, departe, PÎn’ la ceasul cel de moarte, CÎnd În groapa-ntunecoasă Lipindu-mă de-a ei oasă Voi striga, dragă Zulnie, Azi și mîni și-n vecinicie!” Marele simbol (copaciul) a dispărut. Peisajul intim s-a risipit, spațiul securizant n-a putut Înfrunta timpul. A rămas celălalt peisaj, Însă pe acesta imaginația obosită a poetului nu-l mai cuprinde. Dacă revedem formele și etapele acestui surghiun, constatăm următoarele: Conachi caută
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
compara ibovnica lui cu puișorul canar, Pann introduce mierlița, cucul. I.C. jură pe șoim și, Încă o dată, pe turturică și privighetoare. „Filomela” devine un simbol romantic curent. Din sfera micilor viețuitoare, Conachi dă atenție fluturelui, iar dintre arbori alege fagul („copaciul mare”), sub crengile căruia are Ioc mistica Întîlnire și se desfășoară marele ceremonial. 18. Dintre instrumentele muzicale, Conachi găsește o afinitate cu scripca: „scripca jalnică, duioasă, răspunde la ahtul meu / Și spune În lume toate cele ce pătimesc eu...”. SÎntem
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
10. Milostivirea. Strategia seducției. 11. Semiologia erosului: armele de represiune. 12. Mecanismele imposturii erotice: durerea Întoarsă spre plăcere. 13. CÎnt amorul și armele lui... Atoposul discursului Îndrăgostit. 14. Arta fugii. Exilul amoros. Peisajul erotic. Spațiile securizante: iatacul și locul tainic. „Copaciul cel mare”. 15. Un obiect metonimic: umbreluța. 16. Un univers erotizat. Soarele și alte stele... Demersul conachian: ceremonia apropierii. 17. Obiectele erotice. 18. Instrumentele muzicale: scripca, chitara și harpa. 19. Timpuri și anotimpuri În iubire. CÎnd iubesc primii noștri poeți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]