5 matches
-
suflet în parte.” (Arhim. Benedict Ghiuș, Taina Răscumpărării în Imnografia Ortodoxă. Ed. I.B.M. al B.O.R., București-1998, p. 145) Suferința în rugă și bucurie în trăirea Crucii devine coparticipare la Patimile Mântuitorului. La patimile noastre Hristos devine copătimitor, iar martirii coparticipă astfel, la Patimile Lui, acceptând cu bucurie Suferința, Crucea, Jertfa, dar și Învierea. Acest suiș mistic, această culme a teologiei implică participarea martirului (ar trebui și a fiecărui creștin) la Patimile, Crucea, Moartea și Învierea Domnului nostru Hristos. Suferința mistică
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1462281009.html [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
pe o cale individuală de către subiect. Definirea creativității trebuie să cuprindă atât aspectul aptitudinal (capacitatea subiectului de a găsi soluții noi), cât și pe cel motivațional, atitudinal - valoric, afectiv, psihosocial. Concret, creativitatea cuprinde o multitudine de procese, stări, aptitudini care coparticipă în mod optim la realizarea unor produse noi și valoroase pentru individ sau societate (aptitudini, atitudini creative, trebuința, nevoia de autorealizare și autoexprimare valorică a propriei personalități). Sub aspectul desfășurării sale, creativitatea a fost caracterizată ca procesul prin care omul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ură și dorința de a-și distruge adversarul. Ea este lipsită de orice fel de control, având un caracter irațional. La acestea mai trebuie adăugat faptul că orice formă de combativitate reprezintă un „spectacol”. Ea atrage un public spectator care coparticipă alături de combatanți la confruntarea dintre ei. Cei care se confruntă au un „rol activ”, pe când cei care asistă au un „rol pasiv”. Combatanții și publicul, reuniți în „spectacol”, sunt angajați coparticipativ în „trăirea” competiției, indiferent de forma acesteia. Această „trăire
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai propriu și corect al termenului, o construcție structural „pozitivistă”, dar care își refuză cumva - nu obiectivitatea, ci imanența critică. Eul critic al domnului Mihăieș pare să se viseze co-substanțial personajelor faulkneriene, el coboară sau se lasă târât printre ele, coparticipă în calitate de raisonneur (critic) la dramele lor. Această senzație este dată de frecventele citate, adesea in extenso, a căror succesiune alcătuiește o implicită recreație critică a lumii faulkneriene. Monografia este construită pe criteriul tematic, subordonat întrebării „”. Capitolele ar fi răspunsurile pe
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]
-
specific acestui areal, denumit fundus regius. Cerințele externe, îndeosebi cele ale mediului social reprezentat de rigoarea germană, s-au interiorizat, devenind astfel moduri de gândire, aspirații, atitudini, motive, valori etc. Toate influențele externe au fost filtrate prin condițiile interne, acestea coparticipând ca elemente ale „aliajului”. Dezvoltarea, ca ordine succesivă a stadiilor, a fost o rezultantă a conlucrării dintre aceste influențe și condiții, o codificare în care nu se mai poate decela între împrumuturile ce au acționat și sistemul de înregistrare folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]