137 matches
-
cele de derivat. Iată câteva exemple de cuvinte compuse cu aceste elemente: rromi xaladitka bizbangkiribnasqiro adj. m. fără îndoire, neîndoit, neaplecat, neabătut bizjilenqiro adj. m. fără acte/documente bizlovenqiro adj. m. fără bani bisparnăqiro adj. m. fără [un] bănuț (parni = copeica, bănuț) bisplodno adj. m. fără rod, nerodnic, fără fruct, infertil bispomośno adj. m. fără ajutor, neajutorat carpatini rromvlahi (Dumbrăveni - Sibiu) biskerel vb. a descoase, a desface, a desfășura biskerdo adj. m. desfăcut, desfășurat biskerdǒl vb. a se depana (firul) bispatărel
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479419591.html [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
cereau administrației de la Scoala profesională nr.1 din Bălti să-l recheme de la cursuri. Da, atunci intradevar era o situatie revoluționară, dar... erau foarte multe cozi de... care mai credeau, că se vor întoarce înapoi prețurile la pâine de 16 copeici și la “Moscovscaia vodka” de 2,40 ruble și le era indifferent care Istorie vor studia elevii în școli: Istoria Românilor ori cea “integrată”...Dar, ce era mai trist e, ca și în rândul oamenilor de știință s-au găsit
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1457291580.html [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
ne a înghețat în câteva clipe și ochii din cap, așa frig era. Eu eram într-o câmașă cu mânecă scurtă și mai aveam și o haină, așa pentru orice eventualitate. În picioare aveam niște pantofi de o sută treișpe copeici, cum se purta pe atunci, fără șosete că cele pe care le am avut nu le mai puteam încălța așa de murdare erau după atâtea săptămâni nespălate. Când am coborât, în următoarea secundă am înghețat, definitiv. Stăteam așa ca un
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
alt băiețel, purtat în brațe înspre casă, printre blocuri, țipând cu mâinile întinse, spre urmă, spre locul din urmă: „Nu în casă, nu în casă!” Și peste tot, peste tot, copiii din povestirile lui Cehov. Copii jucând loto și numărând copeicile, pe masă, pe covor, adormind claie peste grămadă în pat, copii plimbându-se pentru prima oară în viață pe bulevard, copii traversând stepa, privind fulgerele vii, murdărindu-și costumul deșcoală, purtând turtă dulce în buzunar, copii privind cum alți copii
Copiii lui Cehov by http://www.zilesinopti.ro/articole/360/copiii-lui-cehov [Corola-blog/BlogPost/100015_a_101307]
-
Rechizițiile administrației sovietice și priogoana împotriva pretinșilor "chiaburi", adăugate secetei din anii 1946-47, goliră însă multe sate înconjurătoare de locuitorii lor, care veniră la oraș. Cu această masă de muncitori docili, bucuroși de o masă pe zi și de cîteva copeici pentru vodcă, administrația sovietică a procedat la transformări radicale în economia și cultura orașului, construind fabrici de zahăr, de vinuri, de nutrețuri combinate, de fermentare a tutunului, combinate de pâine, de deservire socială, o secție a asociației „Lapte” din Bălți
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
autoproclamate și nerecunoscute internațional Abhazia, Osetia de Sud și Transnistria. Rubla a fost de asemenea moneda națională a Imperiului Rus, a fostei Uniuni Sovietice și a altor țări aflate în sfera de influență țaristă sau sovietică. Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Codul ISO 4217 pentru rublă este RUB. Vechiul cod, RUR, denumește rubla rusă de până în anul 1998, când s-a făcut denominarea la rata de 1RUB=1.000 RUR
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
a fost de asemenea moneda națională a Imperiului Rus, a fostei Uniuni Sovietice și a altor țări aflate în sfera de influență țaristă sau sovietică. Rubla are ca subdiviziune copeica ("копе́йка", plural " копе́йки "). O rublă = 100 copeici. Codul ISO 4217 pentru rublă este RUB. Vechiul cod, RUR, denumește rubla rusă de până în anul 1998, când s-a făcut denominarea la rata de 1RUB=1.000 RUR. Deși nu există un simbol oficial pentru rublă, totuși „R” și
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
pentru argint și aur folosită în Europa Occidentală medievală. În rusă se mai folosește și numele popular țelkovîi, scris în rusă: "целковый", „sănătos, întreg”, care este o prescurtare a sintagmei „целковый рубль”, citit [țilkóvîi rubl']: „rublă sănătoasă, întreagă, netăiată”). Cuvântul "copeică" a fost împrumutat din rusă: "копе́йка", citit [kapе́ika]. Acesta derivă din cuvântul "копьё" (pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
pronunțat [kapió], în română „suliță”. Primele monede cu valoarea a unei sutimi de rublă, care au fost bătute în Cnezatul Moscovei după cucerirea Novgorodului în 1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu "o suliță"”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică. Rubla are o secvență unică de denominații: 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici și 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble. Această tradiție datează din perioada imperială
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
1478, aveau imprimate pe o față stema moscovită, „Sfântul Gheorghe ucigând balaurul cu "o suliță"”. Copeicile rusești din zilele noastre folosesc și ele această simbolistică. Rubla are o secvență unică de denominații: 1, 2, 3, 5, 10, 15, 20, 50 copeici și 1, 3, 5, 10, 25, 50, 100 ruble. Această tradiție datează din perioada imperială. Culoarea bancnotelor a rămas neschimbată pentru mai mult de un secol: Denominația care era multiplu de 3 a apărut în 1828, în perioada celei de-
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
Polonia și-a recâștigat independența. Tradiția acestei denominări a fost abandonată odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice din 1991. Rubla a fost moneda națională a Rusiei pentru aproximativ 500 de ani. Începând cu anul 1710, rubla a fost împărțită în 100 de copeici. Cantitatea de metal prețios dintr-o rublă a variat mult de-a lungul timpului. În 1704, împăratul Petru cel Mare a stabilit, prin reforma monetară pe care a promulgat-o, cantitatea standard de 28 de grame de argint pentru o
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
emise numai bancnote, cu valori nominale de la 1 la 10.000 de ruble. Re-denominarea din 1923 a fost făcută la rata de 1 rublă nouă=100 ruble vechi. Din nou, au fost emise numai bancnote, cu valori nominale de la 10 copeici la 25.000 de ruble. La începutul anului 1924, chiar înainte de o nouă denominare, a fost emisă prima bancnotă în numele URSS-ului, având imprimată stema Uniunii Sovietice cu șase panglici în jurul snopilor de grâu, reprezentând cele patru republici constituente ale
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
iunie 1919 și care a funcționat, fără întrerupere, de la acea dată. Monedele sunt bătute la Monetni Dvor (Monetăria Statului) din Sankt Peterburg (înființată în 1724 în Moscova). Azi, monedele sunt bătute cu următoarele valori nominale: Monedele de 1 și 5 copeici sunt folosite rareori. Aceste monede au început să fie emise în 1998, în ciuda faptului că unele dintre ele poartă gravat anul „1997”. De la disoluția Uniunii Sovietice din 1991, bancnotele și monedele rusești au o caracteristică specială: lipsa chipurilor unor personalități
Rublă rusă () [Corola-website/Science/303411_a_304740]
-
cvasi-generale de medicamente au transformat prizonieratul acestora într-un calvar. Românii au ajuns terorizați de austrieci și maghiari, deveniți stăpâni peste cele mai multe lagăre. Etnicii românii au ajuns să muncească 18-20 de ore zilnic și să fie plătiți cu 20-25 de copeici pe zi și cu 2 cămăși pe an. Hrana lor a fost aproape invariabil, constituită din pâine ca gunoiul, grâu fiert - negru și murdar, de multe ori amestecat cu nisip și ciorbă - de felul unor lături, în care colcăiau gândacii
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
pămînt în județul Bălti. În satul Cucueți pămînt deținea mănăstirea străină “Sfîntul Mormînt” 826 deseatine. Prețul unei deseatine constituia 24 ruble. În total suma pămîntului deținut de mănăstire constituia 19824 ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
constituia 24 ruble. În total suma pămîntului deținut de mănăstire constituia 19824 ruble. Pentru fiecare deseatina se plătea impozit cîte 0,76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai dețineau pămînt proprietarii: - Draganovici - 390 deseatine - Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
76 copeici de fiecare rublă. Astfel pentru suprafață menționată mănăstirea achita impozit în mărime de 150 rub și 66 copeici. Totodată țăranii satului Cucueți dețineau 228 deseatine, în suma de 5472 ruble. Suma impozitului era de 41 rub și 58 copeici. În satul Cucueți mai dețineau pămînt proprietarii: - Draganovici - 390 deseatine - Pulherii Ciolachi - 699 deseatine; - Sajin - 42 deseatine; - Ivan Dragancea - 42 deseatine. În lucrarea lui Zamfir Arbure, este descris posesia de pamant în satul Cucueți în anul 1901. În satul Cucueți
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
-l aducă la depozit și acolo să-l mălătească, totodată șunt obligați să prăsească de 2 ori pe an 12 prăjini păpușoi după care să-i taie și să-i ducă la depozit. Totodată erau obligați să plătească cîte 5 copeici de argint pentru pășunatul de fiecare oaie și să dea dijma de fiecare familie cîte 2 găini. Aceste 138 deseatine erau divizate în 23 sectoare. Astfel în baza instrucțiunii din 14 07. 1868 fiecărui țăran i să dat cîte 9
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
bazată pe Hotărîrea Membrului oficial din 5 martie 1885 țăranul s. Cucueți Ivan Fiodorovici Ghermani a fost recunoscut în drept de a-i fi distribuit 9 ½ deseatine de pămînt. Pentu acesta suprafață el trebuia să achite cîte 15 ruble 10 copeici anual începînd cu 1 ianuarie 1889. În anul 1888 la 14 iunie prin Înaltă Hotărîre a fost aprobată Instrucțiunea cu privire la răscumpărarea pămîntului de către locuitorii satelor. Astfel prevederile acestei Instrucțiuni a fost implimentată procedura și în satul Cucueți, sub actul de
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
un cod ISO 4217. Cu toate acestea, în mod neoficial, unele organizații din Transnistria cum ar fi Agroprombank și Gazprombank utilizează codul PRB drept cotație ISO 4217, altele, precum EximBank folosesc codul RUP. O rublă transnistreană este împărțită în 100 copeici. Rubla transnistreană nu este convertibilă și nu are circulație în afara Transnistriei. Condițiile de schimb ale valutelor străine în ruble transnistrene sunt foarte rigide și se modifică frecvent în funcție de inflație. Este practic imposibil de folosit cărți de credit sau cecuri de
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
Creșterea ratei inflației a determinat emiterea în anul 2004 a bancnotelor de 200 și 500 ruble, cu măsuri sporite de siguranță împotriva contrafacerilor (în principal în privința firului de siguranță). Monedele au valori nominale de 1, 5, 10, 25 și 50 copeici și sunt confecționate din aluminiu sau dintr-un aliaj între cupru și zinc și sunt similare monedelor din epoca sovietică. Ele au un design simplu, pe avers valoarea nominală între două spice, iar pe revers stema auto-proclamatei Republici Moldovenești Transnistrene
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
pe avers valoarea nominală între două spice, iar pe revers stema auto-proclamatei Republici Moldovenești Transnistrene, denumirea statului ("Приднестровская Молдавская Республика") și anul emisiunii (2000). În anul 2000 au fost puse în circulație doar monedele de 1, 5, 10 și 50 copeici, după care în anul 2002 a fost pusă în circulație și moneda de 25 copeici, pentru a exista și valori intermediare între 10 și 50 copeici. În anul 2005, au fost puse în circulație monede de 25 și 50 copeici
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
denumirea statului ("Приднестровская Молдавская Республика") și anul emisiunii (2000). În anul 2000 au fost puse în circulație doar monedele de 1, 5, 10 și 50 copeici, după care în anul 2002 a fost pusă în circulație și moneda de 25 copeici, pentru a exista și valori intermediare între 10 și 50 copeici. În anul 2005, au fost puse în circulație monede de 25 și 50 copeici modificate. Acestea sunt bimetalice, fiind formate dintr-un aliaj între cupru și oțel și au
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
2000 au fost puse în circulație doar monedele de 1, 5, 10 și 50 copeici, după care în anul 2002 a fost pusă în circulație și moneda de 25 copeici, pentru a exista și valori intermediare între 10 și 50 copeici. În anul 2005, au fost puse în circulație monede de 25 și 50 copeici modificate. Acestea sunt bimetalice, fiind formate dintr-un aliaj între cupru și oțel și au o culoare galben-roșiatică (zincul fiind înlocuit în aliaj cu oțelul). Pe
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]
-
copeici, după care în anul 2002 a fost pusă în circulație și moneda de 25 copeici, pentru a exista și valori intermediare între 10 și 50 copeici. În anul 2005, au fost puse în circulație monede de 25 și 50 copeici modificate. Acestea sunt bimetalice, fiind formate dintr-un aliaj între cupru și oțel și au o culoare galben-roșiatică (zincul fiind înlocuit în aliaj cu oțelul). Pe reversul acestor două noi monede apare poansonat anul emisiunii (2005). În rest, dimensiunile sunt
Rublă transnistreană () [Corola-website/Science/298794_a_300123]