25 matches
-
care influențează biodisponibilitatea metalelor. ... Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227089_a_228418]
-
la naștere, ei cântăresc până la — cât un hipopotam matur. Balenele albastre au un creier relativ mic, de doar , aproximativ 0,007% din masa corporală totală. Balenele albastre se hrănesc în general cu krill, deși consumă, în cantități mai mici, și copepode. Aceste specii de zooplancton consumate de balenele albastre diferă de la ocean la ocean. În Atlanticul de Nord, hrana obișnuită este formată din "Meganyctiphanes norvegica", "Thysanoessa raschii", "Thysanoessa inermis" și "Thysanoessa longicaudata"; în Pacificul de Nord, "Euphausia pacifica", "Thysanoessa inermis", "Thysanoessa
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
probabil adulții unor altor specii de zeiforme se întâlnesc frecvent în zona pelagică sau în apropierea suprafeței apei. Sunt răpitori; se hrănesc în principal cu alte specii de pești, dar și cu cefalopode și crustacee. Puietul se hrănesc cu zooplancton (copepode, pteropode, larve de pești sau de crustacee). Sexele sunt separate. Femelele cresc mai mari decât masculii. Icrele și larvele sunt pelagice și plutesc aproape de suprafață; icrele sunt sferice, cu un diametru de 1-2,8 mm. Speciile mai mari de zeiforme
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
argintiu pe laturi și abdomen. Pe laturi se află o dungă lată cenușie-albăstruie, dispusă longitudinal, de la bot până la baza înotătoarei caudale. Peritoneul este negru. Este un pește omnivor, cu componenta animală predominantă. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: crustacee (amfipodele și copepode), insecte acvatice, larve de insecte (perlide, efemeride), viermi și moluște, dar, de asemenea, și cu detritus organic, diatomee, alge filamentoase și alte plante acvatice. Atacă puii și icrele altor pești. Larvele și juvenili se hrănesc cu fitoplancton și zooplancton. Atinge
Clean dungat () [Corola-website/Science/331286_a_332615]
-
carnivor dintre toți sturionii. Peștii alcătuiesc peste 80% din hrana lui; apoi, crustacei ("Crangon") 11% și moluște ("Modiolus") 4%. Hrana principală a juvenililor în Dunăre este constituită din larve de insecte, în special efemeroptere ("Ephemeroptera"), crustacee: gamaride ("Gammaridae"), miside ("Mysidae"), copepode ("Copepoda") și cladocere ("Cladocera"). Morunul începe să se hrănească cu pești, de la o vârstă foarte mică (de la o lungime de 24 cm în Dunărea de Jos). În Dunăre preferă scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"), crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus
Morun () [Corola-website/Science/319329_a_320658]
-
glaciar Baltic. Marea majoritate a speciilor relicte ale lacului (precum păstrăvul arctic) datează din acea perioadă. Ulterior, lacul a devenit un golf al Mării Yoldia, fiind apoi conectat cu Lacul Ancylus. Lacul conține atât fitoplancton, cât și zooplancton, de exemplu copepode și cladocer. Speciile Bentos includ crustacee, oligochete, diptere și bivalve. Se regăsesc de asemenea și mai multe specii de pește, precum somonul. Lacul este renumit pentru păstrăvul său, cunoscut sub numele de păstrăv arctic. Există o legendă conform căreia un
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Nevertebrate cavernicole: trei specii rare de paianjeni ("Ischyropsalis manicata, Micrargus herbigradus, Porrhomma microphthalmum"), ("Litocampa humilis" - o insectă mică, fără aripi și ochi, cu antene foarte lungi), un crustaceu ("Megacyclops viridis") ce aparține subspeciei Copepode și un miriapod din specia "Romanosoma birtei". Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
antenelor, perpendiculare pe corp. În bazinele oceanice copepodele constituie cea mai mare concentrare de proteine alimentare datorită populațiilor lor enorme. Sardinele și heringii se hranesc aproape numai cu aceste crustacee. Unele sunt erbivore (consumă diatomee) altele sunt carnivore (larve sau copepode minuscule) și au un ritm de creștere remarcabil. Speciile de Calanus, cu dimensiuni de câțiva mm, corp oval, transformă rapid fitoplanctonul în proteină animală și ar putea constitui o resursă de hrană și pentru om. Copepodele întreprind migrații pe verticală
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
resursă de hrană și pentru om. Copepodele întreprind migrații pe verticală: unele sunt fotonegative (ziua stau în pătură profundă și noaptea se ridică spre suprafață pentru hrănire) iar altele sunt fotopozitive. În Pacificul de NE s-au înregistrat 15.000 copepode la metru cub de apă de suprafață iar la Murmansk o singură specie atinge un nivel de 28.000 indivizi la mc. Împreună cu formele lor larvare (nauplii și copepodiți) aceste crustacee ajung să constituie până la 90% din zooplancton. Una din
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
de suprafață iar la Murmansk o singură specie atinge un nivel de 28.000 indivizi la mc. Împreună cu formele lor larvare (nauplii și copepodiți) aceste crustacee ajung să constituie până la 90% din zooplancton. Una din cele mai comune specii de copepode este Calanus finmarchicus, frecvență în marile nordului. Aceasta constituie hrană principala pentru heringi și macrouri. Femelele poartă cu ea ouăle fecundate câteva ore și după un interval de 15 ore este pregătită pentru o nouă fecundare. Mesoplanctonul (1-5 mm) include
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
Calanus finmarchicus, frecvență în marile nordului. Aceasta constituie hrană principala pentru heringi și macrouri. Femelele poartă cu ea ouăle fecundate câteva ore și după un interval de 15 ore este pregătită pentru o nouă fecundare. Mesoplanctonul (1-5 mm) include crustacee copepode, cladocere și ostracode. Cladocerele marine se caracterizează prin antene mari și capacitatea de a incuba ouăle în interiorul carapacei. Una din cele mai comune specii din M.Mediterană este Evadne spinifera, ușor de recunoscut datorită unei prelungiri spiniforme a carapacei. Trăiește
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
Ctenoforele formează o încrengătura diferită de cea a celenteratelor. Au șiruri lungi de cili și le lipsesc nematociștii, în locul acestora fiind prevăzute cu coloblaste sau celule adezive cu ajutorul cărora aglutinează pradă. Cele mai cunoscute genuri sunt Pleurobrachia (se hrănește cu copepode și larve de pești), Cestus (cu specia Cestus veneris, centura Venerei) și Beroe (cu aspect saciform). Tunicierii. În componență planctonului intra larve de ascidii (care sunt sedentare), pirosome, salpe și appendiculare. Pyrosomele sunt animale coloniale, luminiscente, în general se deplasează
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
Francis Dov Por a făcut însemnate studii de hidrobiologie, începute din România - contribuind la cunoașterea Eulamelibranhiatelor și la taxonomia și biologia Copepodelor de pe litoralul Mării Negre, a descoperit câteva genuri și specii noi pentru știință. Ulterior și-a extins cercetările cu privire la Copepode și la Crustaceele Isopoda din alte zone palearctice și neotropicale. Por a fost fondator și primul președinte al Asociației internaționale de Copepodologie. Dov Por s-a interesat de subiecte ale evoluției și zoogiografiei care beneficiază de cercetarea zoologică din Israel
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
La baza înotătoarei caudale sunt 2 pete rotunde albicioase. Pe înotătoarele dorsală și caudală sunt 2 rânduri de pete negre mărunte. Dimorfismul sexual nu este evident. Hrana constă din mici nevertebrate reofile: insecte acvatice și larvele lor (plecoptere, trihoptere), crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi, larvele și icrele altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală. Se reproduce între mai și septembrie (de obicei în mai-iunie), în funcție de condiții climatice din cursul anului. Fiecare femela depune câteva mii de
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
laterale. Înotătoarele dorsală, pectorale și caudală cu pete negre sau brun-negricioase difuze, dispuse în linii transversale. Înotătoarele ventrale și anală palide, fără pete. Dimorfismul sexual nu este evident. Hrana consta din mici nevertebrate psamofile: insecte acvatice și larvele lor, crustacee copepode și gamaride, moluște, viermi; larve și icre a altor pești. Consumă și detritus organic de origine animală sau vegetală, alge unicelulare, din grupa diatomeelor. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea sau al treilea an. Perioada de depunere a icrelor
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
cu ultimele radii ceva mai lungi. Nu are solzi alari la înotătoarea caudală. Spatele este cenușiu-negricios, bătând în verzui; laturile sunt albe-argintii sau galbene-aurii; irisul este auriu. Se hrănește în apele dulci cu zooplancton, iar în mare cu mici crustacei (copepode și cladocere). Este un pește de cârd, care trăiește în ape salmastre și marine. Se reproduce la începutul verii în Marea Azov, iar în aprilie-iunie în cursul inferior al râurilor (Dunărea, Nipru, Nistru, Bugul de Sud, Don, Kuban), lacurile litorale
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei. În peștera au fost identificate chilopode, lepidoptere, diptere, troglobiont, araneidae, copepode... După descoperirea Galeriei Superioare, Viorel Ludușan organizează amenajarea peșterii în scopuri turistice. Participă, pe lângă membrii clubului și speologi independenți sau turiști montani. Lucrările se execută între 1 și 31 august 1989 simultan cu ultima mare explorare din Zgurăști. Este instalată
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
verii când insolația poate dura 24 ore, iar lumina aceasta permanentă face posibilă dezvoltarea excepțională a fitoplanctonului. Acesta reprezintă o bună bază pentru dezvoltarea piramidei trofice, care poate fi reprezentată schematic după cum urmează: Producători primari (diatomee, bacterii) Consumatori primari (ierbivore: copepode) Consumatori secundari (carnivore mici: melci, meduze, pești) Consumatori terțiari (carnivore mari: balena) Diatomeele sunt alge unicelulare care trăiesc în gheața din Oceanul Arctic, dezvoltându-se fie în spațiile create de porii dintre cristalele de gheață, fie în saramura care se găsește
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
oceanici). Ele sunt mici crustacee, au o cochilie dură în exteriorul corpului, numită exoschelet și, împreună cu alte orgamisme din zooplancton, reprezintă sursa de hrană pentru consumatorii secundari, între care și codul arctic. În Oceanul Arctic sunt prezente toate grupurile majore de copepode: Calanoida, Cyclopoida, Harpacticoida. Codul arctic (Boreogadus saida), numit și codul polar, preferă apele reci, cu temperaturi sub 4șC (fiind printre puținii pești care trăiesc și în ape de 0șC fiind adaptat prin prezența în sânge a unei substațe antigel (o
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
B devine anexa 2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167608_a_168937]
-
trăiesc în masa apei și nu se deplasează activ sau se deplasează nesemnifitiv față de antrenarea lor de curenții de apă. Planctonul se împarte în fitoplancton (cum sunt algele: verzi, albastre, diatomee, dinoflagelatele....); bacterioplanctonul; zooplanctonul (cuprinzând mici animale precum protozoare, rotifere, copepode, cladocri etc.) Nectonul este format din animalele care înoată activ, nefiind obligați să urmeze direcția curenților de apă. E reprezentat în principal de pești. Caracatița cu inele albastre este doar de mărimea unei mingi de golf însă otrava ei este
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
B devine anexa 2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255230_a_256559]
-
B devine anexa 2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253209_a_254538]
-
B devine anexa 2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253207_a_254536]
-
B devine anexa 2. Anexa 3 CRITERII privind biota din ape de suprafață incluse în programul de monitorizare a) Apă de suprafață dulce: ... ● pește (cele mai frecvente: salmonide, boiștean, biban, soare, somn) ● grupe de încrengătură Chordata (pești, amfibii); ● crustacee (cladocera, copepode, ostracode, isopode, amfipode, raci); ● insecte (coleoptere, ordonate, plecoptere, trichoptere, diptere); ● grup de încrengătură altele decât Artropode sau Chordata (rotifere, anelide, moluște); ● un grup din orice ordin al insectelor sau încrengătura care nu a fost deja menționată; ● alge; ● plante superioare (macrofite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253208_a_254537]