15,046 matches
-
sară, cu sau fără călăreț" (echitatie.go.ro), ,femeile, ca și copiii, iubesc să spună Ťnuť" (sanatatea.home.ro); ,chiar iubesc să-mi întâlnesc fanii" (geocities.com). Între exemple, destul de multe de pe site-uri din Republica Moldova: ,studenții moldoveni iubesc să copie" (ase.md); , Domnul Arkadie nu iubește să fie în postura de profesor" (cnti.moldnet.md) etc. Cel mai probabil e ca aceste construcții să provină din calchiere, în traduceri stîngace din limbile romanice (verbele care continuă latinescul amare, de exemplu
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
construcții să provină din calchiere, în traduceri stîngace din limbile romanice (verbele care continuă latinescul amare, de exemplu fr. aimer, au și sensul ,a plăcea", construindu-se cu un alt verb la infinitiv) și în ultima vreme, desigur, din engleză (copiindu-se construcțiile verbului love). Antonimul a urî se construiește mult mai ușor cu un complement direct non-animat și concret și cu un al doilea verb. Exemplele culese din Internet par mult mai firești decît cele precedente: ,Urăsc să mă scol
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
om liber!! asha că am descoperit cu bucurie în primăvară, venind în vacanță din depărtări, ca vecinii strâng veseli ce mai aruncă trecătorii în grădină. după care mi-au marturist ușor stigheriti că au cugetat asupra ideii de a îmi copia din preocupări. deci se poate!!! p.s. ce faceți voi e treaba serioasă, organizată și care sper să trezească din amorțeala nația la capitolul curățenie. Poate se gândește cineva și la o campanie antigratare. La români scopul excursiei a devenit mâncatul
Gunoiul, ultima frontieră by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82738_a_84063]
-
un pic din obișnuiții mici de la Băneasa la o miscare aeroba în parcul Tineretului. poate că nu e încă pierdut nici el. vă doresc succesuri mari. Badea zice că au fost 5000 :D. Realitatea e complexă Ar fi bine să copieze românii modelul din vest. La Viena pe malul Dunării toată lumea face mișcare (pe bicicletă, pe schiuri de șosea, octogenarii fac trekking, măi vezi persoane care aleargă împreună cu patrupedul). FĂINĂ ACȚIUNE... A fost super tu, văd că ai fost mai harnic
Marea alergare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82737_a_84062]
-
Dragoș Bucurenci A circulat mai demult o intrebare scornita de Manafu: cu ce blogger ți-ar plăcea să semeni? Cu întârziere, răspund și eu. Mi-ar placea: blogul până la urmă te definește, e viața ta. dacă vrei să copiezi prost,din punctul meu de vedere, ești un mare ratat. în toată treaba asta stă originalitatea, simplitatea și peste toate esență. fiecare avem un guru blogăraru, tatăl-taților...depinde unde se află.
Ce blogger vreau să fiu când o să mă fac mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82796_a_84121]
-
astea când sunt sincere ! oricum un bine făcut și o salvare a unei vieții merită lăudată și promovată , de ne-am salva toți unii pe alții ce bine ar fi ! dar nu apreciez persoanele cu influențe nefaste asupra altora care copiază și fără să realizeze pot crea blocaje acolo unde poate ar merge struna totul și să nu uităm de cei care nu pot fi salvați deloc din cauza urii sau geloziei ” unora “, pe ei cine îi răzbuna ?! Corina Dragostescu însă e
Strângere de fonduri în lupta cu cancerul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82863_a_84188]
-
ajuns în dreptul cinematografului Patria - a fost Aro și iar Aro - am văzut un tip notînd de zor într-un carnet cuvinte scrise pe pereți. În elanul de comunicare cu care rămăsesem din dimineața lui 22, l-am întrebat de ce le copiază. Mi-a raspuns că este scriitor și că intenționează să facă o carte despre ce se întîmplă sub ochii noștri. Domnule dragă, i-am spus, voi copia și eu, doar sînt folclorista, uite telefonul meu, dă-mi-l pe al
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
comunicare cu care rămăsesem din dimineața lui 22, l-am întrebat de ce le copiază. Mi-a raspuns că este scriitor și că intenționează să facă o carte despre ce se întîmplă sub ochii noștri. Domnule dragă, i-am spus, voi copia și eu, doar sînt folclorista, uite telefonul meu, dă-mi-l pe al dumitale, cînd se termină toate astea facem un fond comun. În relaxarea care m-a cuprins n-am observat hoțul care mi-a furat portofelul și s-
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
avut. Am simțit că trebuie să fac ceva. Nu știam ce. O coliva durabilă. Noroc cu omul de pe stradă, am decis să fac o carte din vorbe scrise și rostite cu sufletul la gură. Am continuat să înregistrez și am copiat de pe ziduri, între Universitate și Piața Română, fiecare cuvînt. Mă simt ispitita să vorbesc despre oamenii care au lucrat împreună cu mine la carte, să spun toată povestea, dar n-o s-o fac. Mă voi mulțumi să precizez că pe ultima
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
cu Burnett? Trăim într-o țară în care ne considerăm fiecare sănătoși și deștepți. Nebuni și proști sunt ceilalți. Lucrurile se complică însă cînd prostia se dovedeste sănătoasă, iar nebunia genială. Unii înțeleg doar pe jumătate și sunt tentați să copieze. Juriul arată jumătatea neînțeleasa, adică “nu faceți așa”. Așa cum și Bucurenci lasă mereu la vedere și mesajele unor insistenți și incorigibili “Gica-contra”. Juriul s-a uitat prea mult la TV și pare deja excedat. @lector said: “Trăim într-o țară
Olimpiadele schizofrenizarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82988_a_84313]
-
umbră memoria eroilor și a eroismului, Irina Nicolau a făcut, împreună cu câțiva prieteni, prima carte despre Revoluție. Albumul cuprinde între copertele sale o mărturie care este cu atât mai grăitoare, cu cat sursele ei stau sub specia efemerului: autorii au copiat sloganurile vopsite sau sprayate pe zidurile, vitrinele și gardurile din București, au transcris fonetic strigătele coloanelor de revoluționari, au mers la cimitir și au înregistrat bocete, au adunat, pe scurt, tot ceea ce ținea de vocea brută și neșlefuita a străzii
Ciorapel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83014_a_84339]
-
părere contra. Și vei rămâne tu și ceilalți “fani” care să-i ridicați osanale lui Bucurenci iar prin coșul de gunoi o să sufle vântul. Ce blog frumos ar fi, nu-i așa? mi se pare incredibil cum începi, încet-încet, să copiezi comportamentul predecesorilor tăi marxiști. deocamdată ai putere doar cât să cenzurezi forumul unui blog... bănuiesc că problema ta și a fanilor tăi e codruț. crezi că se rezolvă ceva dacă îl cenzurezi pe el? crezi că nu se vor găsi
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
Spoitoru, rockeri pisandu-se anacronic în mare, hippioti mai puțin pitorești și mai mult nespălați cerșind la portiera unor limuzine albe cu număr de leasing. În celălalt capăt al litoralului, fostă stațiune a sindicaliștilor și a pensionarilor comuniști încearcă să copieze succesul Nisipurilor de Aur bulgărești. Rețetă: o generatie spontanee de cluburi dotate cu cele mai sofisticate sisteme de sunet și prin care se perinda un line-up copiat parcă din DJ Mag - Ibiza edition. Managerii stațiunii știu însă foarte bine că
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
Schumpeter, Armând Feigenbaum, Kaoru Ishikawa, Alfred Marshall, Titus Filipas Titus Filipas (blogideologic): În Marea Britanie ministerelor li s-a ordonat să evalueze impactul ambiental climatic al tuturor deciziilor. Am preluat știrea din ziarul britanic Guardian de pe data de 22 decembrie 1977. Copiez aici articolul respectiv (sper să nu apară eventuale probleme de copyright). “Ministers ordered to assess climate cost of all decisions Government says new ‘carbon price’ will favour eco-friendly policy choices Patrick Wintour, political editor The Guardian, Saturday December 22 2007
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
prin Grădina Icoanei unde văzuse un amator lucrând ceva înaintea unui șevalet. Aplecându-se să vadă ce, pictorul îi spusese amicului pe franțuzește: Il a le don funeste de la ressemblance, - că are darul funest al resemnării, în sensul că amatorul copia ce vedea fără nici un simț artistic. Marea prejudecată în artă e să încerci să te substitui Naturii, uitând de natura ta umană... Oceaniei și primitivilor din Pacific nu îi rezistară nici Renașterea, grandilocventă, în ciuda (sau tocmai din cauza) echilibrului ei perfect
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
ideea unui Club de Rîs. Aflăm și că în Thailanda, bordelurile au trei tarife: "Scurt", "mediu" și "tot tacîmul". După unele zvonuri, un primar de sector din București, nemaiavînd răbdare să aștepte legea organizării stabilimentelor cu pricina, a decis să copieze tarifele. Și, firește, pe lîngă idee, să aducă și niscaiva thailandeze în carne și oase. Ce ți-e și cu globalizarea asta! Iată și o știre din sport: o echipă feminină de fotbal din Norvegia riscă excluderea din campionat fiindcă
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]
-
produc în istoria noastră confruntată cu o asemenea provocare. Primul este refuzul formei noi. Orgoliul național ne împiedică să acceptăm că, de exemplu, Constituțiile României din 1866, 1923 și 1991 au avut, toate, un model francez. Sau că administrația a copiat-o pe aceea franceză, la sudul Carpaților, și pe aceea austro-ungară, la nord. Rezultatul acestei reacții orgolioase a fost, de obicei, încercarea de a restabili un fond vechi, acela care ar fi chipurile autohton. Nu s-a insistat asupra paradoxului
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
operă care i se atribuie de către istorici. Doar că de eventuala existentă a altora anterioare n-avem habar. Timpul trece, secole, decenii sau ani, și oamenii continuă să scrie aceleași lucruri pînă cînd, într-o bună zi, cineva inventează ori copiază după străini o specie, un gen, un fel de operă necunoscută contemporanilor. Alții îl urmează și literatura se transformă ireversibil, în întregul ei, de la concepție la stil. N-are rost să insist pe detaliile (abia ele, pasionante) ale poveștii scrisului
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
a făcut bine publicîndu-l chiar dacă e vorba, așa cum bănuiesc, de un text apocrif. Istoria dactilogramei pe care Darie Novăceanu a încredințat-o celor de la Ziua literară e aburită rău. O persoană care a murit între timp a fost pusă să copieze la Ministerul Justiției toate manuscrisele lui Marin Preda, ridicate din biroul său de la Cartea Românească imediat după moartea scriitorului. Copistului, despre care Darie Novăceanu ne asigură că avea un ochi exersat, îi atrage atenția Jurnalul foarte intim și-l ia
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
dactilogramei explică în ce chip a ajuns în posesia ei n-am înțeles cîteva lucruri. De pildă ce căutau la Ministerul Justiției manuscrisele lui Preda. Ele puteau fi luate fie de Procuratură, fie, mai degrabă, de Securitate, pentru a fi copiate și puricate. La Ministerul Justiției ajungeau dosare instrumentate, nu manuscrise. Dar indiferent unde au ajuns aceste manuscrise, ele nu puteau fi date oricui spre copiere. Marin Preda era un scriitor foarte important, iar în ipoteza că ar fi lăsat ceva
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
De unde se vede că lucrurile sînt mai complicate decît socoate dl. Cornea. În fine, dl. Șerban Papacostea denunță un plagiat: capitolul despre Ștefan cel Mare din volumul 4 al Istoriei românilor, scos sub egida Academiei, Univers Enciclopedic în 2001, este copiat în mare parte după un studiu al d-sale din 1982. Dl. Papacostea prezintă dovezile. Nu dă și numele plagiatorului. Îl dăm noi: profesorul ieșean Ion Toderașcu. Fără comentarii. Diverse Mozaicul craiovean din ianuarie-februarie (număr dublu) este printre puținele publicații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
e totuși un obiect anexat, adăugat altuia. Opțiunea pentru atașament, în schimb, la care diferența dintre vechiul și noul sens e mult prea mare, mi se părea posibilă doar cu intenție glumeață, parodică: bazată pe o ironică disponibilitate de a copia cît mai fidel termenul englezesc. Evident, competiția terminologică e deschisă: în teorie, e posibilă și alegerea cuvîntului anexă - poate cea mai potrivită traducere, dar cu șanse reduse tocmai pentru că, în măsura în care se integrează mai bine românei, se și depărtează de omogenizarea
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
din partea unor ofițeri de SRI ar fi beneficiat de vreo secundă de atenție din partea sa. A fost necesar să găsim în străinătate propriile canale de comunicare pentru a domoli agresivitatea unor domni pentru care modelul de gândire și comportamental este copiat din discursurile lui Vadim, și nicidecum din eseistica lui H.-R. Patapievici. Fundătura în care s-a intrat (și din păcate s-au prins în această plasă cu miasme neplăcute și destui oameni tineri, cu nimic mai breji decât înainte-mergătorii
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
și ele. De pildă Chatterton e construit pe ideea de fals, de impostură. Un poet se preface că moare, un pictor substituie lui Chatterton un alt model, alt pictor își falsifică maestrul, o romancieră falsifică un roman de succes (îi copiază intriga), un umil bibliotecar falsifică viața de familie (o fură pe cea a prietenului lui, care moare, și a cărui moarte e în fond unicul lucru autentic și cel mai neplăcut din acest roman). Nimic nu mai e stabil, sigur
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
greu identificabilă uneori în grafia grăbită ori în prescurtările și semnele care înlocuiesc adesea narațiunea, atâtea fragmente de gând stîrnite și oprite pe paginile manuscrisului păstrat de Monica Lovinescu la Paris. Dactilografiate în număr de 1472, aceste pagini, au fost copiate la xerox de Gabriela Omăt, iar la întoarcerea în țară supuse de ea rigurosului examen de lecțiune, cerut de stabilitatea responsabilă a acestui text, greu de descifrat, în ciuda impresiei de claritate de la prima vedere. Agende literare este formularea preferată ca
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]