25,812 matches
-
explozivă decât un cocktail Molotov, de mizantropie și dorința de a fi împreună cu ceilalți oameni. Rezultatul: singurătatea. Care nu este vocația sa ci oconsider a fi un eșec. Acest eșec nu poate să-i fie imputat decât în parte: în copilărie a fost zguduit din temelii de un traumatism foarte puternic, un adevărat cutremur interior. Oricum, scrie autorul ,îmi duc în lume bârlogul, ca Diogene butoiul". Se vede ca fiind ,posac", ,ursuz". Atitudinea lui generală este de o ,agresivitate defensivă". Nu
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
tăcută e ritmată, silită, nu de legile oieritului, ci dăruită celor ale lucrării pământului. Strămutarea puerului din cătun de către unchiul său Gheorghe, zis ,Domnu' George" la un liceu extrem de bun, foarte ,select" din ,Micul Paris" a fost traumatismul puternic al copilăriei scriitorului care i-a lăsat stigmate adânci pentru totdeauna. Puiul de țăran a apărut la ,Spiru Haret", ca o jivină ,exotică", sau ca ,bunul sălbatec". Timiditatea și orgoliul au provocat atitudinea ,agresiv-defensivă". Palma primită pentru că-și burdușise buzunarele cu pâine
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
Țin minte că, odată, la Paris, având cinstea de a fi primit de el, îi vorbisem despre un fost coleg din clasele primare, preot, pe care o întâmplare făcuse să-l cunosc în țară. Povestindu-i amănunte din propria lui copilărie, de elev chiulangiu, căruia îi făcea lecțiile viitorul preot, premiant, coleg de bancă, o însuflețire subită îl cuprinsese pe paradoxalul cugetător român. Parcă îl aud exclamând voios: ,Cum, Cutare (numele preotului) a ajuns numai popă? Păi, el trebuia să ajungă
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
în care trăiesc. Nu suport să cînt în cor. Corul este cea mai cumplită molimă care se poate abate asupra unei literaturi, e mai rău decît mana pentru vie. Am mereu în urechi fraza nesuferită care mi se spunea din copilărie - o știți și dumneavoastră - ,toți avem nevoie de modele! E important cum te orientezi în alegerea modelului!" Vă mărturisesc sincer n-am simțit niciodată nevoia unui model, cum n-am simțit nevoia unui frate, m-a ferit Dumnezeu, iar modelul
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
cele mai vechi nu conțin însă nici verbe la conjunctiv, nici verbe la infinitiv, ci substantive abstracte - ,Dereptatea iubeaște", ,iubiiu legea ta" etc. Doar la sfîrșitul secolului al XIX-lea par să circule construcțiile în cauză: atestate la Alexandrescu - ,În copilărie iubeam să mă opresc / Pe murii mănăstirei" și chiar la Creangă - ,Nu iubesc a li cînta cucul din față". DEX-ul preia și simplifică definiția acestei construcții ("a-i plăcea să..."), dar - potrivit propriilor reguli, și spre frustrarea constantă a
"Iubește să cumpere..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11258_a_12583]
-
Mișu Văcărescu (adică înainte-pomenitul Claymoor), crescut într-o familie cu aplecare spre serenade, spre tabieturile de oraș, știe să ducă bătrînul iarmaroc de nas. Îi prinde, carevasăzică, slăbiciunile. De fapt, Bucureștiul, acela din fragmentele de cronică pe care, în amintirea copilăriei din grozava Barieră a Vergului, îl însăilează Gheorghe Parusi și din anecdotele rumenite bine despre ospețe de cumetri și conițe pe bicicletă ale lui Dan C. Mihăilescu nu e un oraș impozant. E viu, e hîtru, cu glamour-ul lui cojit
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
popular românesc". E drept că nu este una dintre cele mai importante lucrări enesciene, dar este semnificativă pentru ideea compozițională care-i stă la temelie și care l-a urmărit toată viața (Sonata a III-a, Suita ,Săteasca", ,Impresiile din copilărie"):crearea unui limbaj explicit folcloric fără fundamentarea pe citat. în viziunea lui Kurt Masur, mai mult descriptivă decât evocatoare, mai mult pozitivă decât idealizantă, Uvertura s-a bucurat totuși de o lectură remarcabilă prin transparența intențiilor și precizia detaliilor (excelent
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
publicând cărți de succes. Despre pseudonimul și numele real, povestea celei mai tinere deținute politic din România comunistă, pentru ce a făcut pușcărie, cum s-a apucat de scris, cât de greu s-a decis să se exileze, amintirile din copilărie, stilul luminos de a povesti totul cu o naturalețe incredibilă, de a respinge suferința, de a nu ceda, tăria ei de caracter și pasiunea infinită pentru creșterea florilor, și despre multe, multe alte lucruri, pe care nu le-ai fi
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
că merg din nou/ prin lunca ieșită la soare/ ca o fecioară în/ întîmpinarea iubirii// mirosul ierbii din veac/ în viața din vis/ să-mi fie de leac" (visez că merg din nou). Așteptările sale sînt naiv-fabuloase, în continuitatea unei copilării care nu s-a epuizat, care-și trăiește intens uimirile, dezvoltîndu-le fin imaginativ: ,și astăzi a fost/ o zi mare/ pentru că am parcurs-o/ pînă la capăt// de cum ne-am sculat/ am simțit că vremea nu-i bună/ și ne-
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
lup/ ce-și caută perechea/ se aude în noapte/ uneori/ pînă dincolo de marginea orașului// și lumea se pregătește/ de furtună/ închide bine orice ușă/ sau geam sau oblon/ și se afundă sub pături groase// începînd să se roage/ ca în copilărie/ îngerului păzitor" (urletul meu de lup). Cu toate că într-un moment subiectivitatea i se revoltă (,aici unde-am ajuns/ nu mai e pic de cer/ în dreptul meu nu văd/ un alt contur/ decît al degetului meu întins"), un astfel de solipsism
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
dezlipește de aparență: ,vedea, din spate, un copilaș încercînd să se suie pe ceva, pe un scaun sau pe pat: ridica mereu piciorul stîng, se sprijinea în genunchi, aluneca și se frămînta în loc, respirînd sonor - era chiar el, în prima copilărie, sau altcineva, poate doar imaginea copilăriei atît de îndepărtate, dimpreună cu cîntecul auzit de la mama... îi veneau lacrimi în ochi de la repetarea monotonă a melodiei, prelungă în gînd și pierdută parcă pentru totdeauna - dincolo de gardul grădinii; copilul se cățăra pe
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
un copilaș încercînd să se suie pe ceva, pe un scaun sau pe pat: ridica mereu piciorul stîng, se sprijinea în genunchi, aluneca și se frămînta în loc, respirînd sonor - era chiar el, în prima copilărie, sau altcineva, poate doar imaginea copilăriei atît de îndepărtate, dimpreună cu cîntecul auzit de la mama... îi veneau lacrimi în ochi de la repetarea monotonă a melodiei, prelungă în gînd și pierdută parcă pentru totdeauna - dincolo de gardul grădinii; copilul se cățăra pe scaun, cu dificultăți, foarte preocupat, cu
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
antologii de proză: ,Acum, cînd geografic nu-mi mai este interzis, e prea tîrziu: toți cei ce-mi populau acea Ťcasăť au dispărut. Pot să mă întorc, să-mi văd prietenii, nu și să mă regăsesc pe mine cea din copilărie sau adolescență care se reflecta în privirile celor azi trecuți în neființă. De această Ťtrecereť suferă de fapt și ființa mea: se tot împuținează cu fiecare dintre cei ce ne tot mor jur-împrejur" (p. 58) Față de precedente volume ale Jurnalului
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
lipsa memoriei, aceasta facultate care înlocuiește atât de lesne învățătură. Sârguința la lucru mi-ar fi economisit două treimi din necazuri dacă și memoria mi-ar fi venit în ajutor" 2 Radu Rosetti, Amintiri. Ce am auzit de la alții. Din copilărie. Din prima tinerețe, prefață de Neagu Djuvara, Editura Humanitas, București, 2013, p. 17: Nu cred să fie altă țară în care toată viața publică și privată să se fi schimbat mai repede și mai desăvârșit decât la noi și mai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
doctrinara și libertate estetică în dezbaterile publice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Irina Frasin&Daniel Șandru (coord.), Repere ale comunicării interculturale, Editura ProUniversitaria, București, 2015. ROSETTI, Radu, Amintiri. Ce am auzit de la alții. Din copilărie. Din prima tinerețe, prefață de Neagu Djuvara, Humanitas, București, 2013 SUȚU, Nicolae, Memoriile Principelui Nicolae Suțu, mare logăfăt al Moldovei (1789-1871), Humanitas, București, 2014. ȘTEFĂNESCU DELAVRANCEA, Barbu, "Monitorul oficial; Dezbaterile Adunării deputaților", 23 decembrie 1894, în Discursuri, antologie, postfața și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
că acest lucru să se repete și dacă există sau nu o legătură cu specificul Islamului. Studierea profilelor autorilor atentatelor teroriste islamiste de pe teritoriul european, din ultimii zece ani, arată că aproape toți8 au fost fie născuți, fie veniți din copilărie într-o țară UE. Acest lucru nu este, până la urmă, atât de surprinzător, fiindcă era de așteptat ca o grupare teroristă să folosească, pentru atentate, persoane care cunosc locul, obiceiurile, limba și care au capacitate logistică superioară unor nou-veniți, rețele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
grupări radicale). Explicația radicalizării unui număr atât de mare de persoane, multe cu statut social și venituri cel putin decente, nu e simplă și unică. Tot ce reiese din informațiile aflate la dispoziția publicului e că în general, după o copilărie absolut normală, fără lipsuri sau frustrări ieșite din comun, în cazul multora s-a constatat, la un moment dat, o evidențiere bruscă și oarecum surprinzătoare a semnelor exterioare ale apartenenței la Islam și o schimbare a stilului de viață anterior
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a făcut om mare și muncește la visul lui, Mihai se îngrijește și de visurile celor prea adesea uitați: copiii și bătrânii. A înființat o fundație prin care le dăruiește în fiecare an celorlalți puțin din zâmbetul lui. Deși în copilărie n-a avut cine să-i predea lecția despre generozitate, Mihai este unul dintre cei mai buni oameni pe care-i cunosc. ce fundație? da un link Oameni asemenea lui Mihai te fac să lași privirea în pământ, când știi
Prieteni cu care mă mândresc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82691_a_84016]
-
durat doi ani, dar am reușit. Mișcate cu rapiditate în jurul corpului, sferele de foc descriu în noapte hieroglife aurite, iar eu cred și acum că magia lor este cea care a desfăcut cu totul vraja rea sub care căzusem în copilărie. Eram vara trecută în vizită la Tășuleasa, tabăra de voluntariat din Pasul Tihuța, când mi-am făcut numărul cu poi-urile. Spectacolul mi-a câștigat din partea maestrului Marcel Iureș titlul glumeț de „maestru shaolin”. Mihaela Rădulescu a privit, apoi mi-a
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
argentinieni. Dragoș, ți-am scris câteva cuvinte... Și am primit cu amabilitate... “cu răbdarea treci marea”... Frumos! O seară frumoasă! dacă e așa frumos precum scrii, caută Tango, a lui Carlos Saura Uneori mă înspăimânți când redai amintirile tale din copilărie (și scriptul aferent). Parcă ai vorbi despre mine. Btw, dezvrajirea mea s-a produs când m-am prins că sunt capabilă să meșteresc la motor. Who would have thought? ;)) Vă rog din suflet să ne ajutați! Cum și cât puteți
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
diferit cu un țigan datorită etniei lui pentru va sesiza și atunci îi pierzi încrederea. comporta-te normal, exact așa cum ai face-o cu un oricare alt om. are același adn că și ține, dar a avut parte de o copilărie mult mai dură, marcată de nopți fără căldură în toiul uneor ierni oribile, a avut parte de bătăi din partea unor părinți băuți sau visul unei mese calde în locul unei bucăți de pâine mucegăite. în lipsa unei îndrumări, a unei educații rudimentare
Petreanu despre chestiunea rromilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82681_a_84006]
-
le observasem, cum ar fi că iarna oprim apă la Lerești ca să nu înghețe în instalație, dar că în ultimele 20 de ierni nimeni n-a oprit curgerea timpului. Tot de dimineață am mâncat “ouă adevărate” (așa le ziceam în copilărie ouălor de țară, cele cu gălbenușul roșu sângeriu) și am citit pe mail următorul banc din anii ’80: Ce a fost mai înainte: oul sau găină? Mai înainte au fost de toate. M-am hotărât să cumpăr boiler. Nice. Astfel
Viaţa la ţară by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82752_a_84077]
-
Dragoș Bucurenci Mă culcasem lângă glasul tău. Era tare bine acolo și sânii tăi calzi îmi păstrau tâmplele. Nici nu-mi mai amintesc ce cantai. Poate ceva despre crengile și apele care ți-au cutreierat nopțile. Sau poate copilăria ta care a murit undeva, sub cuvinte. Nici nu-mi mai amintesc ce cantai. Nici nu-mi mai amintesc de ce plângeai. Poate doar așa, de tristețea amurgurilor. Ori poate de drag și de blândețe. Nu-mi mai amintesc de ce plângeai
Cântec de dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82773_a_84098]
-
ficatul asta bolnav. Ei bine, așa mă simt și eu uneori. Mănânc pentru că trebuie, nu pentru că mi-e foame. Mă îndop și mă las îndopata. Hai, încă o bucățică! E oribil să te oblige cineva să mănânci. Știu asta din copilărie. Și nu cred că e ok să ajung la 27 de ani, viitoare mama și să mi se întâmple din nou, de data asta cu consimțământul meu. Și nu, nu vreau să mănânc în fiecare zi carne. Nu-mi place
Jurnal de sarcină în doi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82896_a_84221]
-
bine ca ea... (Alex. Leo Șerban) Irina NICOLAU Rația de graffiti (1996) Votați soa-re-le... Ce înseamnă asta, mama? Lasă prostiile, mai bine citește frumos acolo, tu-tun-ge-rie... A trecut mult timp pînă am inteles sensul cuvintelor pe care le silabiseam în copilărie și, mai mult timp, pînă cînd m-am lămurit de ce „votați soarele“ fusese un text atît de durabil, singurul care supraviețuise după alegerile din ’46. Aceasta amintire a fost, cred, sîmburele gustului meu pentru scrierile neconvenționale. Dar zidurile unui oraș
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]