9 matches
-
prin pădurea de salcâm, gata să-și rupă picioarele. Filmul memoriei se derula tot mai accelerat...la horă...lângă Ioana, cu zâmbetul ei sfielnic...cu mahmudelele la gât...lucind...cozi lungi pe spate...În casa lor se tot învârte o copilandră care râde mereu...A, e Rada...vecina...Am crescut, nene, uite cât am crescut! În biserică, Ioana mireasă...Bubuit de tunuri...tranșee...Crimea...o explozie...îi zboară schijele pe la urechi...Cotul Donului...ger cumplit, noaptea senină...stelele se scurg ca
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
un zeu. Prin șoapte de copilă ce-i plină de candoare, Cu roua dimineții zâmbind pe strai de floare Focuri aprinse, tainic, de mângâieri divine Sunt clipele rebele... Ne vom iubi și mâine! Când te-ai apropiat În gest de copilandră, privindu-te cuminte O clipă-am rămas mută prin lanul de cuvinte... Când te-ai apropiat, spunându-mi: ,,te-am găsit!” Cu suflet de copil ți-am spus: ,,bun venit!” Pierdută-n ochii-ți tandri, sub pleoapele tăcerii Când gândul
MI-AI DĂRUIT O FLOARE... de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/paula_diana_handra_1430073177.html [Corola-blog/BlogPost/353943_a_355272]
-
Dar În acest timp fusul nu trebuia să stea. Cam asta era ceea ce prin alte părți se numea șezătoare. La ore târzii furca și fusul erau date la o parte și fetele se dădeau la joc. Ele era doar niște copilandre și atunci Învățau să joace. Când mergeau la horă trebuia să știe bine ștraierul pentru a nu călca flăcăul pe picioare. Flăcăii care mai veneau pe la astfel de șezători, ocheau câte o fată care le cădea cu tronc și Îi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și suferind pentru distanța ridicată de un părinte despre care știe totuși prea puțin; va căuta în timp să-l înțeleagă și să-l prețuiască; din „pânda” reciprocă, de durată, a celor doi, Antim cel mizantrop, ursuz și sceptic, și copilandra tandră, însușindu-și viclean și îndârjit abilități de băietană spre a nu-l dezamăgi, se iscă tensiunea de substrat a cărții. Ca intermezzo între două cărți, F. practică o publicistică la granița cu proza alertă, degajată; secvențe citadine, contraste pitorești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
musafirilor cît e de deștept și cîte poezii știe ori ca o fetișcană tare frumușică pe care părinții au grijă să o poarte cu fustă lungă, păr legat în codițe și o silesc să mai facă, chiar dacă nu mai e copilandră, knixuri reverențioase celor mai vîrstnici". Ori: "Alexandru George, fără îndoială, e îndrăgostit de București, un îndrăgostit de multe ori supărat, bănuitor, mînios, dezamăgit, ca orice îndrăgostit autentic". Ori: "Eminescu e înghețatul iritat Hyperion, Veronica Micle e Cătălina cea flușturatică, iar
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
moi de sînge De ce alături trist ne plînge Înger trimis de Dumnezeu Iubita mea-nfundată-n Flandre De catifea sfarmă verande Rupe zefiri distruge raze Dă fluturilor dulci extaze Și la copii povești cu groaze Și-apoi craci zvelți de copilandre Iubita mea frumoasă-n nuri Nu trebuie să te ferești Eu te iubesc așa cum ești Mi-e sufletul un lung murmur Venit din vechile povești
Iubita mea cu gura-n rai by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Imaginative/12085_a_13410]
-
Emil Brumaru Copilandrei Simona Popescu Închisă într-un crin mi-e viața, Mîinile-mi tremură-n parfum, Luminile îmi taie fața. Vai, nu mai știu nici cînd, nici cum M-a prins în ghearele lui calde Un fluture crepuscular. Alături mie, copilandre Torc mierea
Mierea lumii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15643_a_16968]
-
Emil Brumaru Copilandrei Simona Popescu Închisă într-un crin mi-e viața, Mîinile-mi tremură-n parfum, Luminile îmi taie fața. Vai, nu mai știu nici cînd, nici cum M-a prins în ghearele lui calde Un fluture crepuscular. Alături mie, copilandre Torc mierea lumii din mărar, Funii sfințite leagă timpul De păpădii, roua-i țigaie. îngeri gigantici țin, cu schimbul, deasupra-mi jerba de văpaie!
Mierea lumii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15643_a_16968]
-
tresăriră. —Madeleine Kroft! exclamară la unison. Erau alarmate. Madeleine Kroft era exact persoana pe care ele nu ar fi ales-o. Era o fată dulce, cumințică, de douăzeci și trei de ani, care încă nu-și pierduse formele durdulii, de copilandră. Costumația ei părea împrumutată de la un magazin de Halloween din Bleecker Street. Era dureros de timidă și rareori deschidea gura fără să se înroșească la față ca racul. Nici gând! șuieră Jolene. Își drese vocea, se adună apoi spuse: Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]