5,191 matches
-
-o pe cât se poate, el fiind un iremediabil introvertit, închis, cu strășnicie, în el însuși. De ce oglinda în care se privește este spartă? Pentru că autorul, după cum scriam la început, se simte mutilat, se compară cu ,o pădure arsă", deși îl copleșesc amintirile. Sau ,pete albe" se întind pe memoria lui ciuntită. Să spunem ca în vechile hărți: ,Hinc sunt leones?" (De aici înainte trăiesc lei.) Dimpotrivă. Sunt perioade întregi nesemnificative din existența sa, pe care memoria afectivă a autorului nu le-
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
events, there are always two fundamental landmarks we can always go back to and rely on: the Constituțional framework and authentic dialogue") Domnule Președinte, cum este văzută astăzi România de către partenerii ei străini după tragedia de la "Colectiv"? Măcinată de corupție, copleșită de ineficientă sistemului politic și administrativ, cu un guvern înlăturat de presiunea străzii, este România în continuare un partener de încredere pentru UE, NATO, SUA și pentru țările din regiune? Vreau să vă mărturisesc, înainte de toate, că am fost profund
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
obicei. Ceea ce s-a întâmplat la eveniment a depășit, însă, toate așteptările mele: din secundă în care am pășit cu Amalia pe ringul de dans, umezindu-mi mai înainte tălpile pantofilor în apă, ca să alunece mai greu, m-am pomenit copleșit de emoții, răvășit de ele și transformat într-un fel de paiața care încerca să-și aducă aminte mecanic coregrafia. M-aș fi simțit mai stăpân pe mine într-o mașină care derapează pe gheață sau într-o parapanta căreia
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
vreo trăire specială în aceste scrieri care să mă facă să ignor caligrafia precară și greșelile flagrante. Oare nu se pot găsi niște compuneri scrise de premianți despre decembrie ’89? Trist! da...ar fi într adevăr trist să te lași copleșită de astfel de sentimente, dat fiind faptul că estimativ vorbind, vârsta “scriitorilor” nu pare să depășească 10 ani. despre decembrie ’89 știm cu toții, mai mult sau mai puțin...eu personal,am găsit în acele rânduri, niște întâmplări reale, nedistorsionate, văzute
Adevărul despre Revoluţie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82789_a_84114]
-
cafea în new york, pe 5 av, cu doamna marină sturdza. este, într-adevăr, o femeie de o elegantă desăvârșită și cu o iubire pentru viața extraordinară. la vremea respectivă cred că eram prea puștoaica, pentru că m-am simțit oarecum copleșită de tot ceea ce îmi spunea și de ce planuri avea pentru românia, încât nu am reusit ulterior să înnodam un proiect concret împreună. dar sunt convinsă că ni se vor mai intersecta drumurile. Mulțumim, este a doua oară când te intersectezi
Marina Sturdza by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82765_a_84090]
-
de-a face Bucurenci este bazată pe vorba “You scratch my back, I’ll scratch yours” Adică se gratulează reciproc pe bloguri. Iar bucățile de “critică” la adresa lui Bucurenci sunt de-a dreptul comice: E vanitos fiindcă geniul din el îl copleșește... Bucurenci nu o să facă nicio facultate decât dacă își cumpără diplomă sau se reduce învățământul superior de la 3 ani la 6 luni. Bucurenci e eternul “diletant luminat” care o sa aiba mereu o pojghița de cultură nesistematizataq. Se împrăștie în toate
Esquire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82798_a_84123]
-
am fost sedusa în totalitae de poze, de tot ce înseamnă stuly, beaty, trenduri, dar...nici gînd să citesc... mint dacă spun că la 2 sapt de la apariție, într-o seară cand senzația că mi s-au inceat corăbiile mă copleșește, mă uit îndelung îndelung la revista și decid.... O DESHID, vreau să-mi găsesc răspunsul la întrebare în paginile ei... O deschid la întîmplare... și mint, da mint, cînd văd că un zîmbet larg al unei persoane necunoscute, dar asta
Je l’aime, “Elle” m’aime by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82844_a_84169]
-
loc căruia oamenii îi zic “comunist”, desi bănuiesc că Pescarul avea un farmec mic burghez chiar și pe vremea “comunismului”. Farmec pe care și l-a păstrat, doar că acum și-a adăugat savoarea unei întoarceri în timp, care te copleșește de îndată ce-i treci pragul. Chelnerii și decorul sunt desprinși parcă dintr-un film de Mungiu despre anii ’80, dar, dincolo de morgă și de șervet, sunt amabili și prietenoși. Mai țineți minte chelnerul care te sfătuiește complice ce să comânzi și
Pescarul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82842_a_84167]
-
el le-a respins. Poți să refuzi o comoară, însă înainte de a o dori ardent și de a le-o cere zeilor, cu patimă. Hybrisul lui Midas e că nu gîndește. Și că nu se domină, cînd crede că e copleșit de zei. În plus, eu cred că lui Midas numai i se pare că tot ce atinge se transformă în aur. Numai mediocritatea lui e aurită. Zeii nu i-au dat lui Midas aur, ci inteligență, dar el n-a
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
el le-a respins. Poți să refuzi o comoară, însă înainte de a o dori ardent și de a le-o cere zeilor, cu patimă. Hybrisul lui Midas e că nu gîndește. Și că nu se domină, cînd crede că e copleșit de zei. În plus, eu cred că lui Midas numai i se pare că tot ce atinge se transformă în aur. Numai mediocritatea lui e aurită. Zeii nu i-au dat lui Midas aur, ci inteligență, dar el n-a
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
că la noi, în memorialistica Puterii, fiecare își scrie propria sa istorie. Seria a deschis-o Radu Vasile, a continuat Răzvan Popescu și sper că nu o închide fostul președinte Constantinescu. Regret s-o spun, dar dl Constantinescu încearcă să copleșească prin cantitatea de pagini ceea ce a ratat prin gafa sa politică din ziua cînd a declarat că nu mai participă la alegeri. Dl Constantinescu se consideră azi un soldat credincios al intereselor României. Frumos spus, dar, dacă opoziția democratică aproape
Opera domnului Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14706_a_16031]
-
de aventură. Laurence seamănă din acest punct de vedere cu Lodge, dar e și diferit, prin faptul că în român trebuia introdus un autodidact (numai un autodidact îl mai descoperă pe Kierkegaard la jumatatea vieții și se mai și lasă copleșit de el!); or, Lodge are, după cum se știe, o savanta devenire de profesor universitar. O misterioasă durere de genunchi, apărută brusc și care nu cedează niciunui tratament o-bisnuit (pe care doctorii o numesc HNA, "habar n-am"), dezlănțuie un șir
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
și ea la alegerea acestei paralele (Tubby își redactează o bună parte a povestirii sub formă de jurnal - scrisul fiind de asemenea o "recomandată" terapie). Comicul rezultă din absurditatea presupunerii că un scenarist autodidact ar citi și s-ar lasă copleșit de filosofia kier-kegaardiana, până la identificare chiar, până la a se consideră o reincarnare a lui Kierkegaard. A scrie un roman înveselitor despre depresie - iată un pariu câștigat. N-ar fi fost nimic neverosimil în pasiunea unui filosof pentru Kierkegaard - dar anormalitatea
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
este cea de a doua pe care coregraful Ion Tugearu o realizează la opera bucureșteană; pitorescul atât de savuros al folclorului muzical lăutăresc își găsește aici un bun echivalent scenic-coregrafic; aspectul pitoresc este prezent dar acesta nu devine fastidios, nu copleșește evoluția scenică. Cunoscut este faptul că baletul lui Mihail Jora nu desfășoară o acțiune anume; sunt momente muzical-coregrafice, veritabile tablouri de epocă, tablouri ale târgurilor, ale iarmaroacelor noastre de odinioară prezentate, însă, publicului contemporan. Prin ochii acestui public coregraful Ion
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
cîteva de citit. * "Regretele se cîntă numai în romanțe", îi spune dl G. Bălăiță interlocutorului său din interviul acordat pentru ZIUA LITERARĂ și reluat în revista 22 (nr. 31), care îl întrebase dacă nu regretă onorurile cu care a fost copleșit de regimul comunist. Și precizează: "Mi-a fost rușine și silă. Lasă că e bine să-ți fie din cînd în cînd rușine. Crește șansa mîntuirii!" Ehe! Rușinea ca rușinea, dar pînă la mîntuire e drum lung... * O perfectă ilustrare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
Antoaneta Cojocaru lasă să se bănuiască eroziunea și confuzia sentimentelor, existența unor răni deschise, golul personajului jucat de ea este alcătuit dintr-o combinație de plinuri inavuabile. Arta sugestiei o diferențiază de partenerii ei, monotoni în monomania lor. Ecranul televizorului copleșește decorul: de acolo vine veselia pedepsei cu moartea, aprobată de președinte, popularizată de reprezentantul legii și explicată în spiritul moralei creștine de reprezentantul clerului, acceptată - în așteptarea îngerului - de criminalul condamnat. Indiferența și golul născut de ea provoacă o nouă
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
artă, autosuficiente. Toată lupta care se dă în poveste este pentru a ieși din acestă inutilitate. Nash a terminat facultatea și doctoratul în mod strălucit. A obținut postul cel mai rîvnit, în cercetare. Declicul se produce atunci cînd inutilitatea îl copleșește. Ce ar putea să facă cu acestă matematică atît de superioară încît riscă să se rupă de lume? Ce poate face un intelectual strălucit pentru lumea în care trăiește? Cum poate fi util? Și atunci mintea lui începe să producă
Inutilitate și schizofrenie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15301_a_16626]
-
german al zilelor noastre nu poate ocoli tematica iubirii goetheene și nici problematica holocaustului, atrocitățile celui de-al doilea război mondial și câteva întrebări filosofice. Bernhard Schlink, născut în 1944, profesor de drept la universitățile din Bonn și din Berlin, copleșit de premii după 1995, când a publicat romanul Cititorul , este astăzi tradus în 35 de limbi și ecranizat la Hollywood "cu Juliette Binoche în rolul principal". Titlul traducerii nu exprimă, de fapt, conținutul germanului Der Vorleser, "cel care îi citește
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
sa". În Anno Domini 1927 face prima călătorie în Italia. Îl vizitează pe Giovanni Papini, idolul său din Un uomo finito, cu care consideră a avea semnificative atingeri biografice. Îl impresionează totul: casa "din piatră vînătă, răcoroasă", biblioteca enormă: "Mă copleșesc titluri, mă destramă din toate părțile volume și broșuri ispititoare". Întîlnirea cu scriitorul italian îi pare, în ansamblu, "plină de miez și simpatie". Tot acum începe publicarea Itinerariului spiritual care prin cele 12 articole definește cu aplomb "generația tînără" și
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
Dar acest autor care este german, dar alege în ciuda tuturor adversităților postbelice să rămână într-o Românie din ce în ce mai ostilă, într-o Românie căreia îi cunoaște închisorile și din care majoritatea sașilor pleacă, care spune într-un interviu recent că este copleșit de ordinea societății germane, dar de-abia așteaptă să se întoarcă în țara noastră așa cum este ea, acest autor este mai român decît mulți români. Poate suna patetic ce spun, dar Eginald Schlattner, cel puțin așa cum se arată el în
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
Pavel Șușară O întrebare abruptă, François Pamfil! Ai simțit, în momentele tale de impas, nevoia confesiunii? Nu. Doar pe aceea a împărtășaniei. În clipa în care m-am simțit copleșit de propriul meu manierism, adică de un manierism personal, a se reține acest lucru, a trebuit să iau cuminecătura de la un alt altar decît de la manevrele mîinii mele prevăzute cu peniță și cu pensulă pentru tuș. M-am apucat să
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
morgă, revine de cel puțin patru ori, în locuri diferite, în momente diferite. Mortul e ca o placă turnantă, se mută încolo și încoace, bătîndu-și parcă joc de agenți. Cineva observă că victima nu moare decît pentru asasinii săi. Suntem copleșiți la lectură de trimiteri tainice, ezoterice, religioase, ultimele și cu un substrat apocaliptic. Nu ne silim să le deslușim în întregime. De ce? Mai întîi pentru că farmecul acestui tip de narațiuni rezidă în aliajul dintre realismul minuțios și unda de mister
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
secundă că regizorul a făcut apel la formula �teatru-n teatru", Petru Ciubotaru îl face pe acest Sganarel al lui să zburde de fericire cînd crede că și-a găsit iubirea, imponderal și adolescentin și să devină greoi, masiv și copleșit de vîrstă cînd descoperă șiretlicurile înșelăciunii a cărei victimă este. Rîsul și prea plinul fericirii sînt înlocuite de rictusul dezamăgirii. Purtat la ceruri de plăcerea vorbelor goale de iubire, Sganarel se zbuciumă în brațele minciunii, al cărei prizonier s-a
Ora 11 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15542_a_16867]
-
Fitzgerald, Marele Gatsby, Mircea Mihăieș îl ia ca aliat pe Allan Bloom: „Marele Gatsby combină sensibilitatea lirică a lui Keats și modul narativ al lui Conrad, și face dintr-o combinație atît de stranie o poveste americană fără egal." Deloc copleșit de autoritatea criticilor anglo-saxoni, profesorul timișorean nu ezită să-i ia discret peste picior atunci cînd constată că verdictele lor sînt cam trase la indigo: „Cînd, la sfîrșitul veacului trecut, Marele Gatsby s-a văzut propulsat pe locul al doilea
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
dânsul, el s-a apucat totuși s-o scrie: "bănuind că, deși această carte cel mai probabil nu-l va avansa în profesie, îi va permite totuși o mai bună înțelegere de sine ș...ț încă înfipt în filologie, dar copleșit de voința de a dansa, Nietzsche și-a scris capodopera: Nașterea tragediei." (p. 58) A ceda "voinței de a dansa" e, într-adevăr, un gest ale cărui curaj și măreție nu sunt, mă tem, moneda cea mai curentă în lumea
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]