98 matches
-
scop a diferitelor categorii de subproduse; diminuarea poluării mediului ambiant cu produse greu biodegradabile. Reacțiile de funcționalizare a polimerilor sintetici și naturali pot fi realizate conform unor principii generale distincte și anume: reacții polimer - analoage; reacții de grefare și bloc - copolimerizare; reacții de reticulare; reacții de „degradare controlată”: termică, fotochimică, radiolitică, mecanică, biologică și chimică (protolitică ,alcalină și oxidativăă. Deoarece poliozele sunt cele mai sensibile, atât la acțiunea agenților chimici, cât și a celor biochimici sau biologici, se vor prezenta doar
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
-se introducerea acestora în structuri compozite. Din analiza datelor de literatură se detașează trei metode importante de sinteză a copolimerilor grefați: grefarea prin centre active radicalice inițiate pe cale chimică; grefarea prin centre active obținute prin metode fizice; grefarea și bloc - copolimerizarea prin introducerea de grupe funcționale finale. Reactivitatea ligninei este determinată atât de structura sa particulară în care se identifică grupe funcționale specifice, cât și de modificările structurale induse de metodele folosite la separarea acesteia din lemn. Astfel, s-a constatat
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
clare atât în procesele de modificare chimică a ligninei cât și în investigarea amestecurilor optime (rășină, alcool, ligninăă, precum și evaluarea rezultatelor fiecărei etape. Având în vedere cele menționate, se consideră de interes următoarele direcții: Nemodificate Agent de dispersie (reacții de copolimerizare în emulsieă Component în compoziții adezive Lignine Modificate Oxiamonoliză (fertilizator cu acțiune lentă de asimilareă Condensare și substituție (materiale de construcțieă Biodegradare Delignificare VI.1.ADEZIVI PE BAZĂ DE LIGNINĂ În mod curent, 90% din cantitatea totală de adezivi folosiți
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
efectuându-se în condiții normale, obținându-se plăci care respectă standarde germane (tabelul 20Ă. Forss și Fuhrmann (1978, 1979Ă au realizat un adeziv denumit comercial Karatex, utilizat la fabricarea placajului, PFL-ului, PAL-ului și a altor produse similare, prin copolimerizarea derivaților de lignină (lignosulfonați și alcaliligninăă cu rășină fenolformaldehidică. Acest adeziv prezintă o serie de caracteristici care permit obținerea de plăci cu proprietăți îmbunătățite, precum și reducerea costului de fabricație datorită prețului redus al ligninelor tehnice și al proporției acestora în
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
la forfecare pentru plăcile tratate la fierbere se datorește pe de o parte solubilității caracteristice a ligninei, deoarece la un pH acid grupele hidroxil și carboxil sunt prezente la fracțiunile insolubile în mediu acid, putând astfel participa la reacțiile de copolimerizare cu rășina fenolică. Pe de altă parte, pH-ul acid, catalizează reacțiile de copolimerizare prin diverse mecanisme, cu formarea de punți metilenice între alcalilignina metiolată și rășină. Ball (1965Ă a constatat că la un pH = 3-7 prin reacția de copolimerizare
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
caracteristice a ligninei, deoarece la un pH acid grupele hidroxil și carboxil sunt prezente la fracțiunile insolubile în mediu acid, putând astfel participa la reacțiile de copolimerizare cu rășina fenolică. Pe de altă parte, pH-ul acid, catalizează reacțiile de copolimerizare prin diverse mecanisme, cu formarea de punți metilenice între alcalilignina metiolată și rășină. Ball (1965Ă a constatat că la un pH = 3-7 prin reacția de copolimerizare a alcaliligninei pure și a rășinii fenolformaldehidice se formează legături eterice, ceea ce explică proprietățile
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
copolimerizare cu rășina fenolică. Pe de altă parte, pH-ul acid, catalizează reacțiile de copolimerizare prin diverse mecanisme, cu formarea de punți metilenice între alcalilignina metiolată și rășină. Ball (1965Ă a constatat că la un pH = 3-7 prin reacția de copolimerizare a alcaliligninei pure și a rășinii fenolformaldehidice se formează legături eterice, ceea ce explică proprietățile superioare ale copolimerului. 143 2. Încleierea plăcilor celulare din lemn Fabricarea plăcilor celulare din lemn de plop s-a realizat prin folosirea în condițiile unui adaos
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
puritate ridicată (70-80%Ă, care a fost folosită direct la sinteza rășinii, după următorul procedeu: pentru introducerea unui număr mare de grupări metilol în structura ligninei, aceasta reacționează inițial cu aldehida formică, după care se introduce fenolul pentru reacția de copolimerizare. O cantitate mică de uree (5%Ă este adăugată la rășină la sfârșitul sintezei pentru captarea aldehidei formice libere. Prin acest procedeu se poate obține o rășină lignin fenolformaldehidică cu caracteristici similare rășinii fenolformaldehidice (tabelul 29Ă. Această rășină a fost
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
fost spălată cu apă deionizată și uscată la 60șC timp de 24 ore. Materialul rezultat a fost denumit biomasă decarboxilată (Han și Yun, 2007). -Modificarea biomasei levurice cu acid polimetacrilic Modificarea biomasei levurice s-a realizat printr-o reacție de copolimerizare (Yu și al., 2009a). Persulfatul de potasiu (PPS) și acidul metacrilic au fost utilizați ca inițiator și respectiv monomer. S-au introdus 0,45 g PPS și 1,0 g biomasă în 50 mL apă, iar după încălzire la 60șC
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
conține mai mult DVB și există mai puține afinități între copolimer și solvent, cu atât este mai redusă fracția de diluant necesar apariției structurii disperse. Mărirea cantității de DVB duce la creșterea numărului de germeni formați în prima fază a copolimerizării reticulante și, ca urmare, la creșterea continuă a dispersității sistemului. Prin mărirea gradului de dispersie se realizează de fapt o creștere a suprafeței specifice a copolimerului /27-30/. Dacă se compară copolimerii sintetizați în prezență de diferiți diluanți, se constată că
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
fracția de volum și este dată de relația: (41) unde Vs și Vp reprezintă volumul molar al solventului respectiv al polimerului. Dušek și colaboratorii /27-30,32,53/, în continuarea preocupărilor de studiere a condițiilor de apariție a macroporozității în cazul copolimerizării reticulante, au urmărit o caracterizare mai detaliată a fazei gel din copolimerii macroporoși. Autorii au efectuat un studiu de umflare la echilibru în diverși solvenți, pentru a putea determina parametrii structurali ai rețelelor macroporoase. Pentru studiu au ales copolimeri StDVB
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
copolimer macroporos, fie prin polimerizarea monomerilor care conțin grupe ionogene preformate. Structurile macroporoase se caracterizează prin faptul că, în stare uscată schimbătorii de ioni prezintă goluri și canale create prin polimerizarea monomerilor în prezența unor substanțe inerte, în timpul procesului de copolimerizare, numite diluanți. Studiile privind comportarea schimbătorilor de ioni macroporoși în solvenți au fost dictate, în principal, de necesitatea aprecierii porozității și utilizării lor în medii nepolare, precum și de faptul că atunci când solventul este apa, aceasta determină modificări ale porozității față de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
pentru particulele polimerice preparate în prezența toluenului o structură cu microsfere ordonate regulat având dimensiuni de aprox. 200 nm. Frechet și colab. /123/ au folosit SEM pentru investigarea relației dintre morfologia suprafeței și proprietățile poroase ale unor copolimeri obținuți prin copolimerizarea stirenului și a câtorva monomeri stirenici substituiți Numeroase lucrari stiințifice care studiaza structura, morfologia si relatia dintre cantitatea si calitatea mediului porogen la formarea copolimerilor reticulati au folosit SEM /1,4,5,20,81,121,124/. Obținerea secțiunilor ultrasubțiri se
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
DAM în polimeri , duce la obținerea de copolimeri cu grupări alilice pendante, care pot da ulterior reacții chimice in scopul obținerii de materiale cu numeroase aplicații. Structura și proprietățile DAM sunt trecute în tabelul 2. Eficiența reacției de reticulare în timpul copolimerizării în suspensie este dictată de reactivitatea și concentrația monomerului divinilic [13 ] In timpul homopolimerizării, monomerii multialilici au tendința de a ciclopolimeriza. Datorită diferențelor de reactivitate dintre legăturile duble vinilice și alilice prezente în monomer, structurile rezultate în urma polimerizării diferă foarte
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
reactivitate dintre legăturile duble vinilice și alilice prezente în monomer, structurile rezultate în urma polimerizării diferă foarte mult în funcție de condițiile de sinteză. Legătura dublă alilică este mai puțin reactivă ca cea vinilică, acest lucru fiind în concordanță cu rezultatele obținute la copolimerizarea acetatului de alil cu monomeri vinilici (stiren, metacrilat de metil, acrilat de n-butil) [14]. Itoh si colab. au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de DAM duce la un polimer cu un număr mai mare
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
n-butil) [14]. Itoh si colab. au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de DAM duce la un polimer cu un număr mai mare de reticulări decât în cazul utilizării altor tehnici de polimerizare ș15, 16ț. Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM duce la apariția branșărilor care se formează atât la legăturile duble vinilice cât și alilice, așa cum se vede din Schema 1 Comportamentul specific al polimerizării radicalice reticulante a monomerilor
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
au arătat că în polimerizarea în suspensie, copolimerul cu aceeași cantitate de DAM duce la un polimer cu un număr mai mare de reticulări decât în cazul utilizării altor tehnici de polimerizare ș15, 16ț. Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM Copolimerizarea acrilatului de butil cu DAM duce la apariția branșărilor care se formează atât la legăturile duble vinilice cât și alilice, așa cum se vede din Schema 1 Comportamentul specific al polimerizării radicalice reticulante a monomerilor polinesaturați ș17,18ț precum și structurile rețelelor
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
4 cm-1, prin tehnica pastilarii cu KB Studiul (co)polimerilor obținuți In urma sortării prin sitare, se obțin perle ( Figura 2) cu dimensiuni cuprinse între 0,315 — 1,0 mm, randamentul reacției fiind de 80%. În general, formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
dimensiuni cuprinse între 0,315 — 1,0 mm, randamentul reacției fiind de 80%. În general, formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM există două feluri de legături duble : alilică (A) și maleică (M). Cinetica polimerizării include
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
polimerizare în suspensie și anume, (i) a fazei organice în faza apoasă (21-23) și (ii) a fazei apoase în faza organică (în literatura de specialitate aceasta metodă este denumită polimerizare în suspensie inversă). Particulele polimerice (copolimerii) reticulați obtinuți numai prin copolimerizarea monomerilor (monovinilici și divinilic) se numesc copolimeri de tip gel. În general, pentru îmbunătățirea performanțelor produselor rezultate în urma funcționalizării copolimerilor, cum ar fi cinetica de schimb ionic în cazul schimbătorilor de ioni se folosesc copolimeri reticulați macroporoși. Această categorie de
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
ioni se folosesc copolimeri reticulați macroporoși. Această categorie de copolimeri sunt sintetizați cu grade mari de reticulare și cu adăugarea unor compuși mic moleculari sau macromoleculari amestecului de monomeri, compuși numiți agenți porogeni sau medii inerte. După terminarea reacției de copolimerizare, aceștia sunt îndepărtați din particulele sferice prin metoda extracției cu solvent conferind rețelei macromoleculare o structură microsau macroporoasă funcție de afinitatea mediului inert folosit față de monomeri și copolimer (24-32). Din punct de vedere al masei moleculare, mediile inerte pot fi substanțe
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
inerte folosite cu scopul obținerii de structuri cu morfologie de tip poros au fost n-heptan, toluen, amestec n-heptan/toluen în diferite rapoarte volumice, n-butanol si poli(viniltoluen) liniar (PVT) cu mase moleculare medii diferite. În timpul procesului de copolimerizare apar reacții concurente cum ar, copolimerizarea monomerilor vinilici emulsionați în mediul apos, copolimerizarea precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate. Aceste reacții nedorite pot fi evitate prin utilizarea unui stabilizator de suspensie eficient, care să nu
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
structuri cu morfologie de tip poros au fost n-heptan, toluen, amestec n-heptan/toluen în diferite rapoarte volumice, n-butanol si poli(viniltoluen) liniar (PVT) cu mase moleculare medii diferite. În timpul procesului de copolimerizare apar reacții concurente cum ar, copolimerizarea monomerilor vinilici emulsionați în mediul apos, copolimerizarea precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate. Aceste reacții nedorite pot fi evitate prin utilizarea unui stabilizator de suspensie eficient, care să nu permită contactul direct dintre amestecul de
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
fost n-heptan, toluen, amestec n-heptan/toluen în diferite rapoarte volumice, n-butanol si poli(viniltoluen) liniar (PVT) cu mase moleculare medii diferite. În timpul procesului de copolimerizare apar reacții concurente cum ar, copolimerizarea monomerilor vinilici emulsionați în mediul apos, copolimerizarea precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate. Aceste reacții nedorite pot fi evitate prin utilizarea unui stabilizator de suspensie eficient, care să nu permită contactul direct dintre amestecul de monomeri și apa din sistem. Reacțiile de
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
precipitantă a monomerilor aflați în soluție apoasă la limita de solubilitate. Aceste reacții nedorite pot fi evitate prin utilizarea unui stabilizator de suspensie eficient, care să nu permită contactul direct dintre amestecul de monomeri și apa din sistem. Reacțiile de copolimerizare s-au condus într-un reactor de sticlă prevăzut cu agitator tip ancoră, cu posibilitatea reglării vitezei de agitare și un condensator de reflux. Amestecul de reacție este compus din două faze: 1) faza apoasă formată din apă distilată ca
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]