256 matches
-
într-un fabulos chenar/ E încondeiat/ LEVANTUL/ O deschide spre sfîrșit/ Și citește ce urmează cu glas moale și pierit." Să zicem că urmează așa: Mahina apartamentul mi-l zobește și se-ntinde/ Pînă ce tot Bucuresciul sub carcasă îl coprinde,/ Pînă carul i se-nalță pîn-la stelele dîn ceruri,/ Literi tari dă plumb să-mbracă în eternele eteruri/ Iar în bandă să-ncrustează cochilii dă cuasari./ Atomii mahinei crește ca cît stelele de mari./ Este însuși universul în de care locuim
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
se convine asupra faptului că dueliștii nu au voie să "tragă în vînt". Se discută chiar și asupra faptului că rudele celui omorît în duel nu vor beneficia de banii de la compania de asigurări pe viață, pentru că "duelurile nu sînt coprinse șîn contractț" (preluarea dintr-un vodevil francez este în această privință evidentă). "Temîndu-se de arest", toți se grăbesc, ca să nu-i prindă "patraula" asupra faptului interzis de lege, și cîntă un lung cuplet de un umor involuntar: "Haide, haide, mai
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Foartă și Emil Brumaru). În dialogul cu Șerban Foartă nu este ocolita problemă ilizibilității ridicată de Dan C. Mihăilescu la apariția Breviarului nebuniilor curente. Răspunsul e valabil pentru majoritatea cărților bahluviasiotului: "Se precizează acolo, în carte, ca aceasta edițio princeps coprinde ao sută de exemplare, numerotate și necomerciabile, menite prietenilor, verilor, cumetrilor, vecinilor, șogorilor, gagicilor și simpatizanților auctoruluiă". Însă acum, după ce aceste cărți au cunoscut reeditări la Nemira sau Institutul European, scriitura pituliană trebuie să-și găsească alte justificări, mai bune
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]
-
ceață, ce-i Mărirea decât coajă/ Unui frupt ce niciodată miezul nu-i va bănui,/ Căci e miezul lumii estii globul dulcii poesii./ Ei sunt sfera cea uscată ce ne-ncungiură cu totul/ De-și închipuie că-n mânuri ne-a coprins cu tot despotul,/ Dar subțire îi e visul ca și fumul de pă ape/ Ce să prinde-n frunzi dă sălcii când sunt zorile aproape./ Trec stăpânii lumii estii și îi hăpăie țărâna,/ Cari vrut-au să domnească-n veci
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
astfel de carte, mai ales că prozatorul încurcă intenționat pistele. De multe ori, narațiunea bazată, aparent, pe surse savante, plonjează direct în basm: Deodată moldovenii săriră cu răcnete la dreapta și la stînga. Turcii se treziră încongiurați ei înșiși. Îi coprinse o panică. Victoria fu completă. Lupta durase numai o oră. Toată pierderea detașamentului moldovenesc abia trecea peste o sută de morți. Din turci, cei mai mulți așternură cîmpul, puțini scăpară cu fuga, vro două sute fură prinși. Ioan-vodă, privind din tabăra de lîngă
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
Palia de la Orăștie (1582) - „și Domnul Dumnezeu făcu pre om den bulgăr de pământ” - și e cuprins în Lexiconul de la Buda (1825). Laurian și Massim îl înregistrează în Glosarul care completează dicționarul lor academic, fiind rezervat cuvintelor non-latine (Glossariu care coprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor cum și cele de origine îndoioasă șindouiosaț, 1871); încearcă totuși să-l salveze prin ipoteza unei origini latinești (din involvere), care nu a fost acceptată de specialiști. În DA, i
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
Cereri, acte și constatări 1. Pentru pensiuni Art. 16. Cererile de pensiuni vor fi adresate comandanților de companii de jandarmi, care le va înainta d-lui ministru de interne, prin inspectoratul general al jandarmeriei rurale. Ele vor fi timbrate, vor coprinde deslușit domiciliul petiționarului și vor fi însoțite de tote actele doveditore cerute, sub pedepsa de a nu fi ținute în seamă. Art. 17. Dacă cererea de pensiune este motivată pe limită de etate și vechime de serviciu, actele ce urmeză
REGULAMENT 1.188 din 10 martie 1906 asupra organisarei şi administraţiunei Casei de ajutor şi pensiuni al corpului jandarmeriei rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106061_a_107390]
-
cele trei vîrste ale feminității, reprezentate de juna Florica, de mama ei și de babele satului, schițează un delicat filigran fugitiv pe eternitatea peisajului astral: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmîntul său cel negru, de stele semănat, Destins coprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează cîte-aievea deșteaptă n-a visat.” Chiar dacă nu va mai ajunge niciodată la perfecțiunea din strofele transcrise mai sus, poezia lui Heliade se va înscrie în continuare pe aceeași spirală a epurării continue de contingent
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
Mai întâi, mă gândii să-mi pun numele asta deranjant pentru romi, pentru că titlul de Baro Rom în tradiția țigăneasca se dă doar unui conducător. Dacă avem atâția regi, IO de ce să nu hiu Mare? E mai modest, si imi coprinde circumferință personalității... România este o REPUBLICĂ modernă cu Președinte. În ciuda acestui fapt, avem vreo doi regi ș-un împărat. Toți acești distinși domni s-au autoproclamat. Acu, partea hilara este că pentru ca să se poată declară împărat (de la Imperator, adică cel
ROMÂNIA ÎNTRE REGI ȘI ÎMPĂRAT, SAU DE CE SUNT BARO ROM (ULISE) PE FACEBOOK? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379160_a_380489]
-
Moldovei pe parcursul a 235 de ani cu referiri la istoria locurilor, la originea limbii sau la însușirile omenești ale unora ori a altora. Vor unii Moldovei să-i zică că au chiemat-o Sțitia sau Schithia pre limba slovenească. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească. Chiematu-o-au unii Flachia, ce scriu letopisețile latinești, pre numele hatmanului râmlenescu ce l-au
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
unora ori a altora. Vor unii Moldovei să-i zică că au chiemat-o Sțitia sau Schithia pre limba slovenească. Ce Sțitia coprinde loc mult, nu numai al nostru, ce închide și Ardealul și Țara Muntenească și câmpii preste Nistru, de coprinde o parte mare și din Țara Leșească. Chiematu-o-au unii Flachia, ce scriu letopisețile latinești, pre numele hatmanului râmlenescu ce l-au chemat Flacus. Carile au bătut războiu cu sțitii pre aceste locuri și schimbându-să și schimosindu-să numele, din Flachia i-
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
astăzi vedem că s-au ținut tot în ce au apucatu. Tartariia sau cumu-i zicu unii Țara Tătărească, este împărăție mare, că nu numai ceasta ce este la Crâm, ce în toate părțile se lățește și cu putere mare, de coprinde loc multu, o parte mare din Evropa și Sarmațiia toată de la Asia cu Sțitiia sau Sireca, ce-i zic acum Cataio... Împăratul întăiu au pus de feliul lor pre unul Hanul, ca să fie judecata pre dânsul și acestu nume Han
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
avea un pic De porumb și hrișcă, Nu lucra nimic. [ 26 februarie 1880] CONFERINȚA D-LUI T. MAIORESCU ȚINUTĂ DUMINECĂ LA 24 FEVRUARIU ÎN SALA ATENEULUI DESPRE VISURI Publicul cel mai ales, domni și doamne, inteligința capitalei, cât a putut coprinde spațiul neînduplecat al Salei Ateneului, a ascultat alaltăieri admirabilele și instructivele esplicări date de d. T. Maiorescu asupra visurilor. Suprema ființă organică pe globul nostru, omul, obosește ca și celelalte în lupta pentru esistență, în care arma sa cea mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
făcut aceasta niciodată. Redactorii acestei foițe ne fac impresiunea că a scris în niște momente de aberațiune sau în niște momente când mințele omenești sânt tulburate prin introducerea în stomah a unui licuid Eteric... Pre cât vericine trebuie să se coprindă de mirare de a vedea pe un Bacău antuziasmat de Costache Radu, pe atâta trebuie să-i fie cu totul neînțeles cum un bacăuan stăpân pe cele cinci simțuri... poate să insulte pe d. Vidrașcu... Ca să nu pierdem și noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
crezuse de cuviință a primi decât acum abia. Astăzi consimte; deci, de acum începînd, tot ce privește politica, fie interioară fie esterioară, va intra în atribuțiile d-lui Gr. Ventura. Numărul prin care se inaugurează direcțiunea onor. d. Gr. Ventura coprinde un articol intitulat Situațiunea care începe cu cuvintele: Fără îndoială sîntem în criză latentă". La sfârșit vin aprețieri asupra demisiei celor patru viceprezidenți, pe cari le reproducem întocmai: Viceprezidenții sânt oameni serioși sau cel puțin se presupune că sânt serioși
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mesajele de deschidere sânt promisiunile făcute țării de către miniștri, în numele capului statului, iar cele de închidere, scurte dări de seamă asupra făgăduințelor într-adevăr împlinite. Presupunerea de căpetenie însă a mesajelor de Coroană e că ele vor fi exacte, vor coprinde adevărul și nimic decât adevărul. Din cauza aceasta mesajele din țări apusene sânt foarte scurte și foarte bine cumpănite, pentru a nu cuprinde nici promisiuni hazardate, nici inexactități. Cele republicane pot fi mai lungi, pentru că la urma urmelor prezidentul e răspunzător
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Aristotel. De împărtășim sau nu opiniile corespondentului belgian e treaba noastră; în orice caz însă, daca sîntem combătuți, voim să fim pe baza celor zise de noi, iar nu în temeiul celor reproduse din ziare străine. În acel articol se coprind laude la adresa unora pe care noi nu le semnăm, cu toate acestea le-am reprodus. Noi am reprodus din ziarul "Fremdenblatt" laude la adresa d-lui Brătianu, din "Republique Francaise" laude la adresa d-lui C. A. Rosetti. Nimeni nu va crede
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această ocazie, ci și prințul Dimitrie Ghica. Departe de-a găsi ceva rău în aceasta, credem totuși că cuvintele unui fost prezident al Adunării conservatoare și ale fostului șef al unui cabinet conservator caută a fi ascultate în ceea ce ele coprind nou. Constatăm însă că e nouă numai împrejurarea de-a vedea vorbind pe prințul Dimitrie Ghica înaintea unei adunări foarte puțin numeroase și alăturea cu d. Fleva; în chiar discursul prințului nu întîlnim nimic ce n-ar fi fost zis
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
3 - 4 funcții plătite...?! Iată pe ce mâni o s-ajungă statul romîn! O tempora, o mores! [ 31 mai 1880] ["ÎN NUMĂRUL DE LA 26 MAI... "] În numărul de la 26 mai am publicat o corespondență a d-lui Petrovici din Caracal, care coprindea un apel către alegătorii din Romanați ca să fie cu luare aminte la aceia pe cari voiesc a-i alege în noul consiliu județean. Această luare aminte se deșteaptă prin enumerarea nepomenitelor procederi ale consiliului si comitetului permanent de acolo. Găsim
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
repețite ori de-a iscăli convenția fără acest adaos, cestiunea integrității cată să se mai fi discutat și rezolvat o dată, după textul vechi cu omisiune a d-lui I. Brătianu. Cererea Rusiei era așadar cunoscută și, fiindcă convenția primitivă nu coprindea termenul "integritate actuală", d. Brătianu admisese acea omisiune în mod tacit. Da' să părăsim dovada aceasta pentru a da o alta și mai eclatantă. {EminescuOpXI 211} Îl lăsăm să povestească pe d. Cogălniceanu însuși, pe care l-am auzit atunci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate cele patru puncte, cu tot "ex patre filioque procedit", cu tot primatul recunoscut al papei, același spirit de comunitate religioasă-națională domnește la românii greco-catolici ca și la cei greco-orientali. Nu e vorbă măcar despre o biserică universală, care să coprinză omenirea întreagă înfrățită; nu e nici măcar vorba de-o biserică coprinzând un grup de popoare, ci de una singură biserică românească, instituită în lume pentru români și pentru nimeni altul încolo. Să venim acum la îngrijirea ce se dă acestei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot primatul recunoscut al papei, același spirit de comunitate religioasă-națională domnește la românii greco-catolici ca și la cei greco-orientali. Nu e vorbă măcar despre o biserică universală, care să coprinză omenirea întreagă înfrățită; nu e nici măcar vorba de-o biserică coprinzând un grup de popoare, ci de una singură biserică românească, instituită în lume pentru români și pentru nimeni altul încolo. Să venim acum la îngrijirea ce se dă acestei religii naționale-romîne în România liberă. Până la ministrul, numit cosmopolit, al instrucției
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în nevoie. Oare credem că s-ar schimba împreună cu persoanele și relațiunile necesare ce derivă din natura lucrurilor? Nu face pe om liberal sau conservator nașterea sa, sau caracterul său, afară de foarte rari excepțiuni, ci interesele în care el este coprins”. Abordând faptele din acest unghi de vedere, nu mai poate surprinde pe nimeni că A. D. Xenopol ajunge (ce-i drept, uneori) la adevăruri definite de marxism. „Propășirea în toate țările lumei - spunea Xenopol - este datorită acelei clase a societății care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și averea; amorul și entuziasmul au fugit din sufletul lor; ei caută distracția și interesul În iubire; sunt reci și indiferinți pentru tot; nimic nu-i atinge și nu deșteaptă devotamentul și generozitatea lor; ideile mari și ambițiunea nobilă nu coprind și nu exaltează sufletul lor; studiul și dorința de a fi folositori țărei lor nu-i răpește din vârtejul unei vieți triste și neînsemnate; ei nu speră nimic, căci nu cred În nimic și nu trăiesc decât În prezent”1
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
-nainte, dar acuma... Am cercat să-i însenin cugetele prin cântec... dar cântecul cel mai vesel îl pune pe gânduri... cântecele triste îi fac plăcere, însă eu nu le cânt, pentru că-l adâncesc din ce în ce mai mult în răul ce l-a coprins. ARBORE Sărman copil! MAIO Da, sărman și copil totodată! O, boierii cei tineri... pare că l-ar fi prins cu lanțuri de fier în vârtejul desfrânărilor lor... și-apoi vorbesc... șoptesc... îl umplu de nencredere... Nu știu zău de unde-or
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]