57 matches
-
secol chiar și compară acea stare de lucruri cu proletariatul agrar și morbiditatea generației actuale va înțelege că teoria noastră este în esență adevărată. A spune că "poporul împărtășește ideile roșiilor" este o erezie. Ce să împărtășească în adevăr? Ideile coprinse în legi traduse din franțuzește, pe cari numai juriștii cu titluri le pricep? Principiile cosmopolite ale d-lui C. A. Rosetti? Romanurile franțuzești, cântărețele de cafenele, toată pătura de viață străină, toată lumea aceasta de craidoni scoși din cutie, apetiturile oamenilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deputați, directori de drum de fier, directori de Bancă Națională, arendași de moșii ale statului etc. etc. Nu e de mirare dacă bugetul cheltuielilor statului a crescut în trei ani cu 34 procente. Iată dar prețioasa descriere a demagogiei franceze coprinsă în volumul I al operei d-lui Teulescu, o descriere care se potrivește din punct în punct cu reversibilii noștri patrioți, minus, cum am zis, energia caracterului francez. Patrioții noștri sânt meschini, pe când la cei franceji găsim răul în proporții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceia ar voi azi anexarea poate la Galiția - la juna Polonie - pentru că li se prezintă din nou ocaziunea de-a se amalgamiza domnia - lor baronii cu conții vechi și cu familiele ruginite polone. Din fericire puțini dintre boierii Bucovinei sunt coprinși de această amețeală. Boierimea Bucovinei, demnă de toată stima și încrederea, a știut și va ști să fie totdeuna în fruntea națiunei din a căreia sân puternic s-a ridicat; dar cumcă asemenea visuri esist e fapt; cumcă ele însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune, poate să fie c-un cerc restrâns de cunoștințe, pe când, din contra, cultura, cunoștințele cele mai vaste pot să fie coprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă. Cultura străină ca atare nu poate strica pe om pentru că trece prin prisma unui caracter, a unei inimi deja formate; educațiunea, creșterea cade însă în periodul acela al vieței omenești când inima
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
problemele Reformei în 1923, se punea problema unei reforme educaționale, în legătură cu care Papadopol reține trei idei reformiste fundamentale: „1) simplificarea, [respectiv] renunțarea la detaliile de erudiție care nu-și au loc în învățământul secundar” 2) armonizarea, [respectiv] legături între ideile coprinse în obiectul de studiu ce predăm și ideile dobândite de elevi la celelalte materii, ajutând realizarea concentrării, 3) acomodarea și localizarea, propuse de Popa G. Liseanu - [respectiv] „înlocuirea unor autori fără raporturi cu istoriea și cultura noastră cu alții întro
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ocolele respective ale reședinței lor"1532. Referindu-se la tribunalele din orașele Tulcea și Constanța, articolul 33 al legii prevedea că acestea "vor judeca dupe aceleași reguli de procedură ca și tribunalele de județe de dincoace de Dunăre, cu deosebirile coprinse în presenta lege"1533. Titlul IV, ultima parte a legii, se intitula Curtea de Apel din Tulcea și cuprindea referiri la organizarea și competența acestei instanțe superioare al cărei sediu a fost stabilit în orașul Tulcea. Astfel, conform prevederilor articolului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
foarte slabă activitate literară 2, activitatea științifică era și mai nulă, viața publică era prin urmare redusă la politică. Tot ce era om de acțiune, temperament militant, pasionat pentru luptă trebuia să facă politică. Până și elevii din liceu erau coprinși de patima care străbătuse clasa orășenească, de la 16 ani mulți școlari erau politiciani. În cercurile politice începea să se simtă și să se afle cum că se pregătesc evenimente mari în Orient. Rusia cerea Germaniei ca drept răsplată a pasivității
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de față și va intra în lucrare deodată. Art. IV. Guvernul Alteței-sale Domnului României se obligă a obține pentru convențiunea de față precum și pentru cea menționată la art. precedent, ratificarea cerută de legile române și a face imediat executorii stipulațiunile coprinse într-însa. [Drept aceea, plenipotențiarii respectivi au pus pe Convențiunea din față semnăturile lor și sigiliul armelor lor.] Făcut în București la 4 aprilie anul 1877. Baron dmitri stuart Agent diplomatic și Consul general al Rusiei în România m. kogălniceanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deși, pe de altă parte, textul eminescian lasă să se înțeleagă exact contrariul a ceea ce s-a întâmplat în realitate cu acest frate mai apropiat de vârstă cu poetul: Înserase de mult, feciorii dormise numai eu mă primblam tăcut, capul coprins ca de-o turbare neștiută, inima plină de-un pustiu cumplit, nemaisințit. Mai aveam ceva pe pământ ? El îmi mai rămăsese, și el se duse asemenea. De-aș fi avut frate și de mi-ar fi murit, cine știe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
noaptea veghea în estaze Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază., Încins într-o haină de nori și de raze, Mișcând a lui aripi pe capu-mi aprins, Dar când te văzui într-o palidă haină, Copilă coprinsă de dor și de taină, Fugi acel înger de ochii-ți învins. Cum marea ce doarme profundă și lină Reflectă în sînu-i de-amor și lumină Pe soare, ce trece în calea-i divină, Vărsând ziuă de - aur în umedu-i
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
spectacol, prin această dramă teribilă și sfâșietoare iluminată de focul cel larg al incendiului. Într-o parte și-n alta șirurile de case arzând, pavagiul de pietri mărunte și albe acoperit de cadavre și împlut de sânge negru, lumea toată coprinsă de vaiet... jos omor și noapte, sus nouri și fum! Iată întregul acestui spectacol înfricoșat. Știam aicea casa unui preot; trebuia să mă duc la el. Cât mă bucurai când, ieșind în suburbiul întunecos și plin de grădini al orașului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
deschise și înăuntru intrară, de-ai noștri cu torțe aprinse. Ioan căzuse peste maghiar, de care mă apropiai cu una din torțe. Mortul prezinta un aspect înfricoșat. Gura întredeschisă, dinții rânjiți și preparați pentru mușcat... grima vânătă, înfricoșată, cu trăsurile coprinse de turbăciunea rumperei creierilor... măselele părea că râșnise spuma vânătă și-nveninată ce se scurgea prin colțurile gurei. Mă uitam c-o ură nespusă la omul ce-mi luase tot și care acuma nu mai era decât un cadavru. Feciorii luară
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
la noapte o s-avem de lucru. Niță culegea de prin iarbă niște lăptuci, pe care le scurgea în gloanțe mari de mămăligă, pe care apoi le băga în traistă. Înserase de mult, feciorii dormise - numai eu mă primblam tăcut, capul coprins ca de-o turbare neștiută, inima plină, de-un pustiu cumplit, nemaisimțit. Mai aveam ceva pe pămînt? El îmi mai rămăsese, și el se dusese asemenea. De-aș [fi] avut frate și de mi-ar fi murit, cine știe de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
munte. Pașii săi, asemenea acelora a unei pantere, nu răsunau de fel pe pietrișul și prundul cel mărunt si lesne de răscolit al căilor. Un munte arunca celuilalt umbra lui, cerul gândea nouri, iar stâncile - pocite schelete de piatră - șuierau coprinse de vânt. Din când în când se rostogolea câte - o piatră, se desprindea câte - o bucată de stâncă și vuia la vale-n jos. Coborârăm muntele și apucarăm prin câmpie până ajunserăm la moară. Moara era închisă, do [a]r
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai tot ars, pustiu, și numai cânii satului urlau pe ici, pe colo de foame, or rodeau câte - un schelet de vită moartă. Venii în bordei. Mă aruncai în brațele bătrânului meu tată, care mă crezuse mort. Am stat mult coprinși astfel, tatăl și fiul, ochii bătrânului meu se împluse de lacrimi și nu vorbea neci un cuvânt, decât îmi mângâia părul și fruntea și mă săruta plângând și mut de bucurie. O zi ș-o noapte i-am tot povestit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
1868, În calitate de ministru al justiției, omul politic contesta legitimitatea delimitărilor partinice În peisajul politic românesc. El opera o distincție Între două tipuri de formațiuni: „partide cari se rapoartă la forma guvernului unui stat și partide cari se rapoartă la principiile coprinse În constituțiunea unui stat, la modul de a pune În aplicare acele principii”. Instituirea monarhiei constituționale generase disoluția primului clivaj. În ceea ce privea delimitările principiale, acestea erau lipsite de fundament practic, de o tradiție politică autentică În care Boerescu vedea
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
zise: să-și aducă aminte de vechea lor vitejie, căci ocazia de acum este frumoasă și de o vor pierde, anevoie o vor mai căpăta. Turcii, le zicea el, sunt uimiți de atîtea pierderi, cetățile lor din toate părțile sunt coprinse; din cîte capete au avut armatele lor, numai unul a rămas care mai îndrăznește a ține frunte creștinilor, că cu dînsul au a se lupta și gloria d-a-l birui va fi foarte mare. Astfel vorbi Mihai, neînspăimîntatul voievod
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
fi votat în contra candidaților oficiali și scriind buletinele chiar celor ce știau scrie. Cei cari au cutezat să ceară secretul votului, să garanteze conștiința alegătorilor, aceia au fost îmbrînciți și insultați. În fața acestora, mulți din alegătorii liniștiți s-au retras, coprinși de indignare văzând că nu mai era o operațiune demnă, serioasă, legală, ci o formalitate întristătoare. În urma prezentării acestui protest, d-l Em. Pache Protopopescu a declarat că-și retrage candidatura, deoarece votul nu era liber. La colegiul al Iv
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
angel cu aripe de senin - aducerea aminte o face să-noate mereu în apa-lumină ce-nundă ființa mea - inima mea dorește s-o soarbă în nemărginirile ei - și speranțele mele aleargă pe pașii umbrei fugitive. 8 2257 (O masă întinsă și coprinsă de boieri) [ȘTEFAN] Dragi boieri a noastră viață E ca noaptea cea cu ceață, Care, tristă, lungă, rece, Nesimțită fuge, trece, Pasul ei - vremei robit Și văzduhul ei - cernit, Pîn' se stinge-n drumul său, Vis al lumei umed, rău
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai mult înspre partea idealității decât al adevărului natural, pentru că ea privește întregul mai mult în trăsurile sale cele mari, generale, fără de-a le elabora pîn-în detaliu. Din contra, unde avuția întreagă a diferitelor manifestări ale vieței a fost coprinse de conștiință acolo predomnește nizuința de-a lăsa să intre toate minuțiozitățile în dreptul lor. Prin asta însă reprezintarea se-nclină de sine înspre adevărul individual. A doua direcțiune își are însă și ea greutățile ei proprii. Fiindcă artistul aicea elaborează
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cu puterea sa esențial muzicală e legată și împrejurarea că această vocală are mai mult decât toate puterea interjecțională. Pentru că interjecțiunea e elementul simțirei numai, care cade înaintea a orce dezvoltare limbistică, (precizarea, destinarea) otărîrea sigură a interjecțiunei lui e coprinsă în sunet însuși, ci se produce numai prin afectul celui ce vorbește. Litera a ca interjecțiune poate de-aceea să reprezinte espresiunea cea mai varie a simțirei individuale. În sine e sunetul cu desăvârșire nehotărât, va să zică nemărginit de otărîbil. Între
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
evitat acest îndoit pericol? Artistul trebuie să facă din ritm purtătorul coprinsului poetic, însă astfel încît să ne impresioneze numai [efectul] său etic, fără ca să fim siliți a ne aduce aminte de elementele compozițiunii sale. Numai această lege rezolvă greutatea coprinsă în dilemă: ca versul nici să se-audă, dar nici să fie distrus. Aceasta coprinde totodată în sine cea mai mare varietate a întrebuințărei. Cu cât se bazează mai hotărât efectul coprinsului poetic pe natura ritmică a versului cu-atîta va
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar în puterea rezistenței cu care actorul va sili oarecum pe acest ritm ca să părăsească această mișcare monotonă, în care ar cădea desigur daca ar fi abandonat în propria sa natură. Însă elanul, coloritul sensibil pe care el îl dă coprinsului său trebuie să i se păstreze. Asta am însemnat-o noi ca efectul său etic. Metrul propriu al dramei noastre este iambul de cinci picioare. Deja grecii au declarat cumcă măsura de vers care e mai aproape de natura dialogului e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unui individ și patosul său esențial, tot astfel ținuta trebuie să ne-arate incorporarea consistentă a gesturilor și mișcărilor neconștiute. Ca-n fizionomie așa și-n ținută arta are de-a suplini neputința și lipsele vieții reale, făcând din întregul coprins al arătărei sensibile o copie a caracterului, astfel încît arătarea să trezească deja în noi o intuițiune determinată a personalității, înainte de-a se dezvolta ea sub privirile noastre în vorbă și acțiune. E o lege absolută a toată arta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lovească. Aceste epoce ale vieții interne pe cari le-am indicat reprezentațiunea dramatică are de-a le determina într[e] ele cu toată preciziunea lor, trebuie însă să le și mijlocească astfel întreolaltă încît în viața celor precese să fie (coprinse) învelite și cele următoare. Daca reprezentațiunea nu e-n stare de-a ni da aceasta, atunci în diferitele catastrofe nu ni se prezintă decât sărituri întîmplătoare ale individualității, cari nu câștigă pentru intuițiunea noastră niciodată o viață organică. Închipuiască-și cineva
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]