91 matches
-
palindromic, ar evoca mai bine acest ax? - Axa, replică Nora Aron. - Ce rol ar mai putea juca această axă, întrebă Vasile Elisav. - Pe-acela de mediană, răspunse Carmen Carpen. - Deci, dacă axa e mediana, zise Vasile Elisav, sau, cu elipsa copulei, axa - mediana, cum s-ar citi această sintagmă a l'envers? - Anaidem axa, replică Nora Aron, ceea ce n-are nici o noimă. - Ba are una, ripostă Vasile Elisav, dacă-l despărțim în Ana și în idem. Adică Ana (e / se comportă
"Din iluzie, eclips" by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8005_a_9330]
-
cât de tare îl exaspera să se supună brusc dorinței, zadarnica supunere solitară spusese un poet, atât de caldă talia, părul acesta ud pe obrazul lui, aerul Toulouse Lautrec al Magăi mergând cuibărită la pieptul lui. La început a fost copula, a viola înseamnă a explica dar nu întotdeauna și invers. Să descoperi metoda anti-explicativă, că acest te iu-besc te iu-besc este axul roții. Nu inima vorbește, ci trupul; dar trupul vorbește și în limba inimii sau pe înțelesul acesteia. Metoda
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
fi nu este, evident, un predicat real, adică un concept despre ceva, care s-ar putea adăuga conceptului unui lucru. Ci este numai poziția (Setzung) unui lucru sau a unor determinări în sine. În folosire logică, acest verb este numai copula unei judecați. Judecată Dumnezeu este atotputernic conține două concepte, care își au obiectele lor: Dumnezeu și atotputernicia; micul cuvânt este nu e vreun predicat în plus, ci numai ceea ce pune predicatul în relație cu subiectul. Dacă însă iau subiectul (Dumnezeu
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
ortoepie ... ... 5. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... 6. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex ... – Subiectul - simplu, multiplu ... – Complement ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de măsură, comparativ, de cauză, de
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ortoepie ... ... 5. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... 6. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex ... – Subiectul - simplu, multiplu, complex ... – Complement ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● complementul relativ, complementul de agent ... – Circumstanțiale: de loc, de timp, de mod
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276695]
-
ortoepie ... ... E. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... F. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex. ... – Subiectul - simplu, multiplu ... – Complement ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ... – Circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de măsură, comparativ, de cauză, de
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
ortoepie ... ... E. Organizarea propoziției și a frazei – Enunțul. Tipuri de enunț - propoziții, fraze; enunțuri asertive, interogative, imperative, exclamative ... – Propoziții afirmative și negative ... – Relații sintactice la nivelul enunțului: coordonarea și subordonarea - modalități/mijloace de realizare ... ... F. Funcții sintactice – Predicatul - predicat verbal, nominal, copula, numele predicativ simplu și complex. ... – Subiectul - simplu, multiplu, complex ... – Complement ● complementul direct - recunoaștere; realizări ale complementului direct; aspecte normative ● complementul indirect - recunoaștere; realizări ale complementului indirect; aspecte normative ● complementul relativ, complementul de agent ... – Circumstanțiale: de loc, de timp, de mod
ANEXE din 16 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277425]
-
se duce’, ‘nu trece’, ‘nu-i posibil’, ‘nu se face’ § Verbele turcești la prezent simplu negativ își schimbă categoria gramaticala, devenind adjective (cu 2 terminații ambigene, -s la singular și -des la plural), adverbe (de mod, atitudine, predicative - ce admit copula: ujmas ‘nepotrivit’ ke ‘că’ / te ‘să’). (idiomul spoitorilor) Referință Bibliografica: SUFIXUL NEGAȚIEI / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SUFIXUL NEGAȚIEI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372637_a_373966]
-
ne suiș que fange et blessure " (Psaume) (Stolojan, 1992 : 25) ; " Entre le lever du soleil et son coucher/Je ne suiș que plaie et fange. " (Psaume) (Loubière, 2003 : 17) On remarque une démétaphorisation dans la version de Veturia Drăgănescu-Vericeanu : la copule du verbe " être ", qui constitue, selon Ricœur, " le lieu le plus intime et le plus ultime de la métaphore "1611, est remplacée par l'expression " îl y a ". Paul Miclău et Philippe Loubière offrent des versions littérales, tandis que Sanda Stolojan
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 44-45. 1611 Voir Paul Ricœur, La métaphore vive, op. cît., p. 11 : " Le "lieu" de la métaphore, son lieu le plus intime et le plus ultime, n'est ni le nom, ni la phrase, ni même le discours, mais la copule du verbe "être". " 1612 Maryvonne Boisseau, " Présentation ", în Palimpsestes, no. 17 : Traduire la figure de style, op. cît., p. 12. C'est nous qui soulignons. 1613 Paul Miclău, " Avant-propos du traducteur (La transposition de la poésie de Lucian Blaga en français
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Modalitatea județelor este o funcție cu totul deosebită a lor, care are distinctivul că nu contribuie nimic la conținutul județului (căci afară de mărime, calitate și relațiune nu mai e nimic ce ar constitui cuprinsul județului), ci ea atinge numai valoarea copulei în raportul ei la cugetare îndecomun. Județe problematice sânt acelea unde afirmarea sau negarea se accepe ca posibilă (după plac). Asertorice unde se consideră ca reale (adevărate), apodictice în care se consideră ca necesare. Astfel cele două județe a căror
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
3.1.7.4.); - adjectiv în anexiune cu substantiv: ra> ƒese: we-’emeÖ (3.1.14.3.), ’erek ’appayim (3.1.15.3.); - participiu prezent + substantiv: yoše> hakke (3.1.6.7.), (3.1.11.7); - două adjective legate prin copula: Ri’šÄn wa ’AƒarÄn (3.1.4.2.); - două verbe la perfect legate prin conjuncție: r"m we niss"’ (3.1.6.3.); - două participii legate prin conjuncție (3.1.8.4.): mQmiÖ ó-meƒayyeh; - participiu substantivizat (articulat) + substantiv cu prepoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
o biată parodie a distracției. Râdeau ca să se audă râzând și exhibau o senzualitate care nu avea nici o legătură cu simțurile și nici măcar cu instinctele, ci era rânită de pe fundul imaginației lor sărace ca ei să poată mima plăcerea senzuală. Copulo ergo sum. Și târfa aia, Sally!... cum îl mai jignise când îi spusese că nu are curajul să-și asculte instinctele! Ca și cum instinctul ar însemna să ejaculeze în trupul sterilizat chimic al unei femei pe care o întâlnise pentru prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
hispanistul Victor Ivanovici avansa, între altele, o „abordare sintactică” a creației urmuziene, în care hermeneutica freudistă ocupă un loc central. Din unghiul „viselor infantile” sînt discutate elemente ale imaginarului operei precum „obiectul interzis”, refulările unor „dorinți antropofagice” sau ale unor „copule bestiale”, în fine — recurența „imaginii atroce a păsării de pradă, simbol al unei sexualități agresive” (cu o interesantă discuție privind echivalarea falus-cioc în argoul chilian, nu și în limba română): la Urmuz (Gayk), ciocul e „văduvit de funcția falică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dacă ar fi sustrasă din edificiul limbii, cu precauții supreme, cu mâna celui mai exersat hoț de buzunare, "pe nesimțite" (așa cum extragi un bețișor la un joc de "marocco" fără ca celelalte să se clintească), ei bine, dacă acest cuvințel, această "copulă", care face parte din limbă cu firescul cu care face parte aerul din ființa noastră, ar dispărea peste noapte ― atunci tot edificiul limbii s-ar prăbuși și, o dată cu el, omul și întreaga Creație; despre flori, pietre, păsări și animale nimeni
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rămâne mărginită la acești doi termini m și s nu va rezulta niciodată o concluziune nouă. Când însă în premisa a doua se zice "m este", atunci se adaugă terminul al treilea, adică "este", care aici nu are înțelesul unei copule, ci înțelesul predicativ al existenței reale (comp. paragraf 20). Prin urmare silogismul hipotetic se reduce la următoarea formă de silogism obicinuit cu trei termini; s este o dependință a lui m, însă m are existență (p), prin urmare și s
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care fac parte din genul avut în vedere de sfera noțiunii de definit. Forma logică a unei definiții propriu-zise este o judecată în care noțiunea da definit este subiectul, noțiunea oare definește este predicatul iar afirmația care le leagă este copula. 33 H.Wald, op.citată , p.90-91 25 Noțiunea singură nu poate constitui forma logică a reflectării proceselor. Numai combinarea noțiunilor în judecăți poate da o formă logica adecvată proceselor din realitate” 34. b) Judecata S-a arătat mai sus
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
propoziția, ca expresie a ei, pot fi apreciate din punctul de vedere al corectitudinii și incorectitudinii" 35. Într-o judecata, cuvântul "om" este substantiv, subiectul vizează genul, ca totalitate de lucruri individuale, predicatul se referă la general, ca însușire, iar copula înregistrează pe plan logic unitatea reală dintre aceste doua contrarii ale oricărei entități. 34 H.Wald, op.citată , p.95 35 H.Wald, op.citată , p.98 26 "Dacă specificul judecării, ca operație logică,constă în actul de raportare a
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
ale oricărei entități. 34 H.Wald, op.citată , p.95 35 H.Wald, op.citată , p.98 26 "Dacă specificul judecării, ca operație logică,constă în actul de raportare a generalului la individual, esența judecății, ca formă logică, rezidă în copulă. În copula își găsește forma logica atât oglindirea unității relativ-stabile dintre individual și general, cât și reflectarea procesului continuu de identificare a individualului în general”36. În lumea lucrurilor exista doua tipuri fundamentale de raporturi: autoraporturi și etero raporturi. Auto-raportul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
entități. 34 H.Wald, op.citată , p.95 35 H.Wald, op.citată , p.98 26 "Dacă specificul judecării, ca operație logică,constă în actul de raportare a generalului la individual, esența judecății, ca formă logică, rezidă în copulă. În copula își găsește forma logica atât oglindirea unității relativ-stabile dintre individual și general, cât și reflectarea procesului continuu de identificare a individualului în general”36. În lumea lucrurilor exista doua tipuri fundamentale de raporturi: autoraporturi și etero raporturi. Auto-raportul constă în
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Referitor la raportul dintre judecată și propoziție, atragem atentia că structura logică a judecății nu coincide cu structura gramaticală a propoziției, deoarece în timp ca propoziția are părți principale și părți secundare, judecata are doar trei elemente: subiectul, predicatul și copula. In propoziție, subiectul și predicatul sunt indispensabile pentru formarea judecății, iar atributul și complementul pentru formarea metaforei care acompaniază judecata. Aceeași judecata, poate fi exprimară prin mai multe propoziții care, deși conțin aceeași judecată, nu conțin, totuși, aceeași metaforă 39
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
la lucrurile reale de același gen ci și la cele posibile) și apodictice (cristalizează în ea dezvăluirea explicită a esenței). Ajunsă la înălțimea judecății apodictice, gândirea sparge judecata și începe să se desfășoare în silogism. Așadar, judecățile clasificate după calitatea copulei (afirmative și negative), după cantitatea subiectului (particulare și universale), după natura raportului dintre subiect și predicat (categorice, ipotetice și disjunctive) și după modalitatea raportului dintre subiect și predicat (asertorice, problematice și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
care fac parte din genul avut în vedere de sfera noțiunii de definit. Forma logică a unei definiții propriu-zise este o judecată în care noțiunea da definit este subiectul, noțiunea oare definește este predicatul iar afirmația care le leagă este copula. 33 H.Wald, op.citată , p.90-91 25 Noțiunea singură nu poate constitui forma logică a reflectării proceselor. Numai combinarea noțiunilor în judecăți poate da o formă logica adecvată proceselor din realitate” 34. b) Judecata S-a arătat mai sus
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
propoziția, ca expresie a ei, pot fi apreciate din punctul de vedere al corectitudinii și incorectitudinii" 35. Într-o judecata, cuvântul "om" este substantiv, subiectul vizează genul, ca totalitate de lucruri individuale, predicatul se referă la general, ca însușire, iar copula înregistrează pe plan logic unitatea reală dintre aceste doua contrarii ale oricărei entități. 34 H.Wald, op.citată , p.95 35 H.Wald, op.citată , p.98 26 "Dacă specificul judecării, ca operație logică,constă în actul de raportare a
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
ale oricărei entități. 34 H.Wald, op.citată , p.95 35 H.Wald, op.citată , p.98 26 "Dacă specificul judecării, ca operație logică,constă în actul de raportare a generalului la individual, esența judecății, ca formă logică, rezidă în copulă. În copula își găsește forma logica atât oglindirea unității relativ-stabile dintre individual și general, cât și reflectarea procesului continuu de identificare a individualului în general”36. În lumea lucrurilor exista doua tipuri fundamentale de raporturi: autoraporturi și etero raporturi. Auto-raportul
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]