60 matches
-
ce își etalau prin stațiune fizicul destul de puțin protejat de ochii obraznici ai curioșilor lăsând în urma lor un miros plăcut de deodorant bun și uleiuri exotice pentru plajă ... Am luat două sticle cu bere , dar și o sticlă de vin “corăbioara” de Murtfatlar pentru colegii din salon ... Cred că dacă află directorul ... ar fi fost foarte mândru de mine!!!? M-am întors la sanatoriu ‘ dar nu am intrat pe intrarea principala ci printr-o spărtura din gard apropiat de pavilionului meu
DESTIN DE FEMEIE.OANA-IULIANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_iuliana_dan_petrescu_1357740259.html [Corola-blog/BlogPost/348717_a_350046]
-
mai ales cehi, iar restaurantul se umplea seara cu posibile partenere de dans, sau de scurte idile nocturne tinerești. Negociam cu ospătărița să ne aducă o sticlă cu vin mai ieftin, de 25 lei, care era un vin de masă - “Corăbioara de Murfatlar”, noi fiind băieți săraci, care nu ne permiteam mai mult. Cu paharele de vin în față, glumind și râzând, așteptam să ne sosească “victimele” care luau acolo masa de seară. Așa am avut ocazia să o cunosc pe
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
pianul Este mai nobil, în el ne vom iubi. Be lăudăm că o ducem bine, Ok, foarte bine, ok, ok, Nu ne dor capul, nici fundul, burta, Nu tușim, nu avem chestiuni de familie, ok! Iar valurile mării cresc, suntem corăbioare, E bine, strigă unul și dispare, ce mai faci? Cine răspunde? Albatroșii plutesc calmi, Anunță furtuni, în ce să credem? Fie, Dumnezeu, dar calea e lungă. Se-aude muzica lui Chopin. E mută mătușa? Ține cârma și creierul Să-ți
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
pianul Este mai nobil, în el ne vom iubi. Be lăudăm că o ducem bine, Ok, foarte bine, ok, ok, Nu ne dor capul, nici fundul, burta, Nu tușim, nu avem chestiuni de familie, ok! Iar valurile mării cresc, suntem corăbioare, E bine, strigă unul și dispare, ce mai faci? Cine răspunde? Albatroșii plutesc calmi, Anunță furtuni, în ce să credem? Fie, Dumnezeu, dar calea e lungă. Se-aude muzica lui Chopin. E mută mătușa? Ține cârma și creierul Să-ți
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bavaria_boris_mehr_1391323879.html [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
mai ales cehi, iar restaurantul se umplea seara cu posibile partenere de dans, sau de scurte idile nocturne tinerești. Negociam cu ospătărița să ne aducă o sticlă cu vin mai ieftin, de 25 lei, care era un vin de masă - “Corăbioara de Murfatlar”, noi fiind băieți săraci, care nu ne permiteam mai mult. Cu paharele de vin în față, glumind și râzând, așteptam să ne sosească “victimele” care luau acolo masa de seară. Așa am avut ocazia să o cunosc pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
mai ales cehi, iar restaurantul se umplea seara cu posibile partenere de dans, sau de scurte idile nocturne tinerești. Negociam cu ospătărița să ne aducă o sticlă cu vin mai ieftin, de 25 lei, care era un vin de masă - “Corăbioara de Murfatlar”, noi fiind băieți săraci, care nu ne permiteam mai mult. Cu paharele de vin în față, glumind și râzând, așteptam să ne sosească “victimele” care luau acolo masa de seară. Așa am avut ocazia să o cunosc pe
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Suzana_partea_a_i_a.html [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
le imaginezi, iar el a rămas același om simplu pe care tata l-a sfătuit să se facă bucătar.” O altă serie Larousse foarte interesantă propune rețete pentru toate poftele “Larousse Aperitive gustoase” Tarte, tartine, foietaje, colțunași, clătite, antreuri calde,corăbioare, minipizza, plăcintele dulci-sărate, minidulciuri,delicioase... rețete simple și originale pentru a pregăti aperitive gustoase... de-ți lasă gura apă. "Larousse Dulciuri cu ciocolată" “Larousse Dulciuri cu ciocolată” Prăjituri, checuri și fondante, biscuiți și caramele, merenguri, creme, șarlote și paleuri, budinci
Cărți de la iepuraș pentru mari și mici by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105633_a_106925]
-
mai ales cehi, iar restaurantul se umplea seara cu posibile partenere de dans, sau de scurte idile nocturne tinerești. Negociam cu ospătărița să ne aducă o sticlă cu vin mai ieftin, de 25 lei, care era un vin de masă - “Corăbioara de Murfatlar”, noi fiind băieți săraci, care nu ne permiteam mai mult. Cu paharele de vin în față, glumind și râzând, așteptam să ne sosească “victimele” care luau acolo masa de seară. Așa am avut ocazia să o cunosc pe
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400088009.html [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
Nistru până la Tisa, totuși destinul a avut nevoie și de instrumentele lui: oameni care au ținut sus steagul idealului național și i-au insuflat poporului spiritul românesc, i-au întărit voința, i-au oțelit brațul, pentru ca, în ciuda tuturor vijeliilor epocii, corăbioara românității să ajungă la țărmul dorit. Astăzi, când în fața noastră se află realizat mărețul edificiu al unității naționale - edificiu pe care l-a început Mihai Viteazul - , eu îmi dau tributul de recunoștință tuturor celor care, pretutindeni unde se aud cuvinte
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1481220799.html [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
Nistru până la Tisa, totuși destinul a avut nevoie și de instrumentele lui: oameni care au ținut sus steagul idealului național și i-au insuflat poporului spiritul românesc, i-au întărit voința, i-au oțelit brațul, pentru ca, în ciuda tuturor vijeliilor epocii, corăbioara românității să ajungă la țărmul dorit. Astăzi, când în fața noastră se află realizat mărețul edificiu al unității naționale - edificiu pe care l-a început Mihai Viteazul - , eu îmi dau tributul de recunoștință tuturor celor care, pretutindeni unde se aud cuvinte
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alba_iulia_vavila_popovici_1384365892.html [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
sacadat al roții de olărit, petrecut din milenii până la noi. Meditam la toate acestea în universul de trudă și mister al meșterilor hurezeni, care stau calmi pe scăunelul lor de stejar lustruit ca palma - și de sub mână li se strecurau corăbioare de lut. Meditam - și gândul nu mai putea rezista ispitei de-a înțelege în acest ritual una din cele mai fericite împerecheri ale roții: cu lutul. Pentru un popor de oameni ai pământului, din care și-au tras întotdeauna hrana
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
și Maimuța.” Din șa, privi peste cei două sute de ostași emoționați. „Iată ce partizani am,” își spuse el, cu ochii luminându-i-se. În fața valurilor furtunoase ale celor patruzeci de mii de soildați dușmani, oamenii lui nu erau decât o corăbioară sau un pumn de nisip. Dar Nobunaga era destul de îndrăzneț ca să se întrebe: „Oare și Yoshimoto are asemenea discipoli?” Era mândru, atât ca general, cât și ca om. Chiar dacă erau învinși, oamenii lui n-aveau să fi murit în zadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
și Întâmplărilor. Mai Întâi făcea lucrurile. Cine avea răgaz să se uite cu luare-aminte la fața rumenită a Ploconului găsea acolo meșteșugite cu migală: Soarele, Luna, stelele, norii; apa Dunării, leneșă lângă maluri, cu anafoare fioroase pe mijloc; pe apă - corăbioare cu pânze, pești cu solzi săpați trudnic În aluat; fire de trestie și năvoade pescărești; lacuri și bălți, păsări ale cerului și ale pământului - În locul ochilor le punea boabe negre de piper; turme de oi și porci, cirezi de vite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iubea Isus, a zis lui Petru: «Este Domnul!» Când a auzit Simon Petru că este Domnul și-a pus haina pe el, și s-a încins, căci era dezbrăcat, și s-a aruncat în mare. / Ceilalți ucenici au venit cu corăbioara, trăgând mreaja cu pești, pentru că nu erau departe de țărm decât ca la două sute de coți. / Când s-au pogorât pe țărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, pește pus deasupra și pâine. / Isus le-a zis: «Adu ceți din
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
două sute de coți. / Când s-au pogorât pe țărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, pește pus deasupra și pâine. / Isus le-a zis: «Adu ceți din peștii pe care i-ați prins acum.» / Simon Petru s-a suit în corăbioară, și a tras mreaja la țărm, plină cu o sută cincizeci și trei de pești mari: și, măcar că erau atâția, nu s-a rupt mreaja. «Veniți de prânziți», le-a zis Isus. Și nici unul din ucenici nu cuteza să-L întrebe: «Cine
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
București, 1953, Dragoste de viață, pref. Venera Antonescu, București, 1974 (în colaborare cu V. Bănciulescu); Walter Scott, Ivanhoe, pref. trad., București, 1955, Kenilworth, București, 1963; Svatopluk Cech, Cântecele sclavului, București, 1955 (în colaborare cu Petre Listeveanu); V. Suteev, Diferite roți. Corăbioara, București, 1956; Bhâbâni Bhattacarya, Foamete în Bengal, pref. trad., București, 1956; Ilya Ehrenburg, Prin India, București, 1957 (în colaborare cu I. Ionescu); Rabindranath Tagore, Pietrele flămânde, pref. trad., București, 1958; William Shakespeare, Furtuna, București, 1958, Neguțătorul din Veneția, în Opere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
Voinicul cel fără de tată, o fată de Împărat, uitându-se la un june, simți un fior, apoi ca o scânteie de foc o arse ceva la inimă; Însărcinată din vedere, atrage asupra ei mânia părinților și este alungată Într-o corăbioară, pe valurile apelor. La fel se Întâmplă În basmul Busuioc și Musuioc. Situații similare se regăsesc și În basmele altor popoare. De exemplu, În incipitul basmului Degețica prezintă dorința unei femei de a avea un copil. O vrăjitoare, plătită cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
1954, Evgheni Oneghin, București, 1955, Lirice, București, 1957, Poeme, București, 1957, Versuri, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1958, Versuri și proză, îngr. și pref. Tatiana Nicolescu, București, 1965, Versuri, București, 1974; Serghei Mihalkov, Aveam treizeci de ani, București, 1949; E. Privalova, Corăbioara, București, 1949. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, VI, 104-106, 453; Cioculescu, Aspecte, 119-121; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 180; Perpessicius, Opere, V, 84-85, VII, 207-210, X, 171-174, XI, 113-118; Munteano, Panorama, 305-306; Murărașu, Ist. lit., 444; Călinescu, Ist. lit. (1941), 854-855
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
mănăstire. Drumul de întoarcere (23 septembrie 1523 - ianuarie 1524) 49. Pelerinii plecară a doua zi și, după sosirea în Cipru, se împărțiră pe diferite corăbii. Erau în port trei sau patru corăbii pentru Veneția; una era turcească, alta era o corăbioară; cea de-a treia, bogată și strașnică, aparținea unui venețian bogat. Unii pelerini îi cerură stăpânului acesteia din urmă să-l ia și pe Pelerin la bord. Aflând că nu are bani, stăpânul nu-l primi, deși fusese rugat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
primi, deși fusese rugat de multă lume care-l lăudase. El răspunse că, dacă era un sfânt, n-avea decât să treacă marea ca Sfântul Iacob sau ceva asemănător. Însă tot ei au dobândit foarte ușor ceea ce doreau, de la stăpânul corăbioarei celei mici. Plecară într-o dimineață cu vânt prielnic, dar după amiază izbucni o furtună care despărți corăbiile. Cea mai mare se scufundă chiar aproape de Insula Cipru și numai oamenii scăpară; corabia turcească s-a pierdut cu tot cu oameni în furtună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
clătitul cănilor de servit braga, tot din alamă lucrată și lustruită lună, și cu coșul lor plin de minunile care Înveseleau ochii și gurile noastre căscate: acadelele roșii, verzi și galbene, cu gust de mentă și de ber ga mot; corăbioarele fragede de se topeau În gură; zaharache, figurini grotești din zahăr colorat și Înfipte pe băț; sau merele și perele fierte În zahăr și lucind, În cămașa lor sticloasă, Înfipte de asemenea pe băț; sau bigi-bigi, roșu ca focul, tare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dublă a cuvântului bou, ce desemna atât animalul domestic, cât și cerbul. Atunci când cadrul nu este de sfârșit de lume prin apă, tânăra se află foarte aproape de tărâmul acvatic, în colindele tip Vămeșoaica III, 49: „Pe mare privește,/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară” (Titești - Argeș). Fata de măritat coase într-un pat amplu la rădăcina unui copac și are în câmpul vizual domeniul marin: „Pă mare-mi privește,/ Departe-mi zărește,/ Departe pe mare,/ Neagră corăbioară,/ Neagră și smolită,/ De prunturi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Pe mare privește,/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară” (Titești - Argeș). Fata de măritat coase într-un pat amplu la rădăcina unui copac și are în câmpul vizual domeniul marin: „Pă mare-mi privește,/ Departe-mi zărește,/ Departe pe mare,/ Neagră corăbioară,/ Neagră și smolită,/ De prunturi trântită,/ De valuri bătută” (Grădiștea - Ialomița). Ocupația cu încărcătură mitică a cusutului se desfășoară, așadar, nu în pântecele Gaiei, cum am văzut în basmul din Scheiu de Sus, Dâmbovița, ci în apropierea apelor increatului, pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
increatului, pentru a transforma virtualitatea existenței în destine reale, de factură pozitivă. Instanțe inițiate cu ochean dublu, înspre sacru și înspre profan, colindătorii sunt văzuți și ei ca oameni ai mării de către fata de măritat: „Pe mare privește/ De-o corăbioară/ Mică, gălbioară./ Și’n ea cine-mi vine?/ Vin neguțători./ Nu-s neguțători,/ Ci-s colindători,/ Ce-mi vin colindând,/ De (cutare) întrebând” (TiteștiArgeș). Sosirea de pe ape a colindătorilor ține, în același timp, de capacitatea lor de a aduce mană
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru a ajunge să fie pețite de „împărați”. Dominanta acvatică și simbolul nubil al florilor se întâlnesc circular în declarația fetei înseși: „ -Nu sînt fată, nici nevastă,/ Nici de sus nu sînt picată:/ Dar sînt floare după mare,/ Adusă-n corăbioară” (Bogdănești - Argeș). Dacă în conăcăria de la nuntă floarea din grădină care se ofilește în așteptarea iubirii este expresia totemică a feminității casnice, diafane, sintagma „floare după mare” aduce conotația fecundității acvatice, punctul de maximă convergență între ape și femeie constituindu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]