56 matches
-
sacadat al roții de olărit, petrecut din milenii până la noi. Meditam la toate acestea în universul de trudă și mister al meșterilor hurezeni, care stau calmi pe scăunelul lor de stejar lustruit ca palma - și de sub mână li se strecurau corăbioare de lut. Meditam - și gândul nu mai putea rezista ispitei de-a înțelege în acest ritual una din cele mai fericite împerecheri ale roții: cu lutul. Pentru un popor de oameni ai pământului, din care și-au tras întotdeauna hrana
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
1937, adică la mai mult de două decenii de la descoperirea Balcicului, scria: "Balcicul a devenit nici mai mult nici mai puțin decât un soi de anecdotă, repetată până la saturație de toți pictorii noștri - anecdotă cu turci, cu case turcești, cu corăbioare și "atmosferă orientală", " a monopolizat în mod ciudat tot picturalalul, anecdotizând, cu subiectul și linia și culoarea." O cercetare atentă a picturii inspirate de Balcic, dincolo de inevitabilul moment al decadenței, te obligă însă, și acesta e sensul interesului actual pentru
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
a unor detalii de viață cotidiană din trecut. Câteva tipuri de metonimie sunt frecvente. Denumirea desenului de pe o etichetă devine denumirea produsului conținut în ambalaj. Cele mai multe exemple privesc sticlele de băutură: în perioada comunistă, săniuța era un tip de vodcă, corăbioara un vin ieftin, iar două prune - o țuică de prune. Ultima formulă a suferit, la rândul său, transpuneri metaforice: doi ochi albaștri, ochii lui Dobrin (un fotbalist celebru din anii '60-'70) etc. Forma, dimensiunea, culoarea și desenul de pe o
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
a mers În derivă mai multe zile până când a eșuat printre vestitele recifuri din preajma țărmului stâncos de la Nusa Perdo. Acoperit de un vechi privilegiu care-i Îngăduia să jefuiască epavele, sultanul a ordonat pe loc flotei sale, alcătuite din câteva corăbioare, să strângă tot ce nu se scufundase din Nan Sing. Înfuriată din pricina acelei intruziuni, autoritatea olandeză din Batavia a cerut Înapoierea Încărcăturii și i-a ordonat sultanului să se supună legii olandeze. Când acesta a refuzat, după cum era de așteptat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Un alt bărbat, pe care revoluția l-a prins la 11 ani, își amintește că biletul la cinema era 6 lei, iar dacă era serie dublă, costa 12 lei. Biletul de tramvai era 2 lei. La același preț era și "corăbioara", un produs de patiserie. Ora cu hidrobicicleta pe Neptun costa 25 de lei, își amintește un alt comentator. Un covrig costa 1,25 lei. "Eu îmi amintesc, din perioada anilor '84, că prețul la margarină era 3 lei- 250g, unt
Vezi ce prețuri erau pe vremea lui Ceaușescu. Amintiri din Epoca de Aur by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80480_a_81805]
-
natural și nu trăgeau cu ochiul să vadă dacă lumea îi recunoaște; meteahnă tipică la actori...”, scrie Dan Chiachir în cartea sa. Cum își răsfățau simțurile vedetele La 2 Mai, pentru a înveseli atmosfera, se consumau două băuturi - Murfatlarul ”cu corăbioare”, în sticle de un litru, alb sau roșu, falsificat în cantități industriale și votca românească. Oamenii petreceau din noapte și până în zori, iar distracția se termina de obicei cu o baie în mare. Toată lumea era fericită și se simțea bine
Refugiu monden în comunism. Unde se ascundeau vedetele din România () [Corola-journal/Journalistic/62556_a_63881]
-
pot sta pe apă. Și atunci sunt purtate pe coji de nucă. Ieri, cineva l-a visat pe ăla din odaia verde și l-a dibuit. Se zice că ar avea o turnătorie de clopote la Zemun. - Pih, ce mai corăbioare cu vrăjitoare sunt cojile astea de nucă, și mai vreți să-l opriți pe vrăjitor. Geaba atîta trudă! D^ăștia ca el trec apa și pe coji de ouă - le-a rîs în față Jerisena, doar că a doua zi
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
și s-ar referi, ca atare, la o cu totul altă Împrejurare, sub care cer trebuie să situăm agonia muribundului? Ce părere aveți, prieteni? conchise teologul, fără a se adresa, Însă, nimănui În mod deosebit. De această stâncă se zdrobește corăbioara Înțelegerii noastre, murmură Augustino. Înainte să vorbească, Dante așteptă, adâncit În gândurile sale. Planul trasat de interlocutorii săi era exact. Mai scrută o dată chipurile care Îl fixau. Dindărătul acelui zid de politețe, cineva Îi azvârlea o mănușă de provocare. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să așteptăm. Te vei Întoarce la noi, În cele din urmă, și numai de domnia ta atârnă să hotărăști dacă o vei face ca un fiu risipitor, ori În lanțuri. Ești făcut din țărână, ca toată lumea. Navighezi În cerurile muzelor, Însă corăbioara dumitale se sfărâmă pe valul câtorva florini. Priorul sări ca ars. — Numai Dumnezeu e păzitorul destinului meu! Nici măcar Bonifaciu nu are putere asupra lui, câtă vreme Florența Îl va Înfrunta cu fruntea sus. Cât despre mine, Îmi voi continua cercetările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Nistru până la Tisa, totuși destinul a avut nevoie și de instrumentele lui: oameni care au ținut sus steagul idealului național și i-au insuflat poporului spiritul românesc, i-au întărit voința, i-au oțelit brațul, pentru ca, în ciuda tuturor vijeliilor epocii, corăbioara românității să ajungă la țărmul dorit. Astăzi, când în fața noastră se află realizat mărețul edificiu al unității naționale - edificiu pe care l-a început Mihai Viteazul - , eu îmi dau tributul de recunoștință tuturor celor care, pretutindeni unde se aud cuvinte
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
mai ales cehi, iar restaurantul se umplea seara cu posibile partenere de dans, sau de scurte idile nocturne tinerești. Negociam cu ospătărița să ne aducă o sticlă cu vin mai ieftin, de 25 lei, care era un vin de masă - “Corăbioara de Murfatlar”, noi fiind băieți săraci, care nu ne permiteam mai mult. Cu paharele de vin în față, glumind și râzând, așteptam să ne sosească “victimele” care luau acolo masa de seară. Așa am avut ocazia să o cunosc pe
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
mai ales cehi, iar restaurantul se umplea seara cu posibile partenere de dans, sau de scurte idile nocturne tinerești. Negociam cu ospătărița să ne aducă o sticlă cu vin mai ieftin, de 25 lei, care era un vin de masă - “Corăbioara de Murfatlar”, noi fiind băieți săraci, care nu ne permiteam mai mult. Cu paharele de vin în față, glumind și râzând, așteptam să ne sosească “victimele” care luau acolo masa de seară. Așa am avut ocazia să o cunosc pe
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
ce își etalau prin stațiune fizicul destul de puțin protejat de ochii obraznici ai curioșilor lăsând în urma lor un miros plăcut de deodorant bun și uleiuri exotice pentru plajă ... Am luat două sticle cu bere , dar și o sticlă de vin “corăbioara” de Murtfatlar pentru colegii din salon ... Cred că dacă află directorul ... ar fi fost foarte mândru de mine!!!? M-am întors la sanatoriu ‘ dar nu am intrat pe intrarea principala ci printr-o spărtura din gard apropiat de pavilionului meu
DESTIN DE FEMEIE.OANA-IULIANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348717_a_350046]
-
mai ales cehi, iar restaurantul se umplea seara cu posibile partenere de dans, sau de scurte idile nocturne tinerești. Negociam cu ospătărița să ne aducă o sticlă cu vin mai ieftin, de 25 lei, care era un vin de masă - “Corăbioara de Murfatlar”, noi fiind băieți săraci, care nu ne permiteam mai mult. Cu paharele de vin în față, glumind și râzând, așteptam să ne sosească “victimele” care luau acolo masa de seară. Așa am avut ocazia să o cunosc pe
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
pianul Este mai nobil, în el ne vom iubi. Be lăudăm că o ducem bine, Ok, foarte bine, ok, ok, Nu ne dor capul, nici fundul, burta, Nu tușim, nu avem chestiuni de familie, ok! Iar valurile mării cresc, suntem corăbioare, E bine, strigă unul și dispare, ce mai faci? Cine răspunde? Albatroșii plutesc calmi, Anunță furtuni, în ce să credem? Fie, Dumnezeu, dar calea e lungă. Se-aude muzica lui Chopin. E mută mătușa? Ține cârma și creierul Să-ți
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
pianul Este mai nobil, în el ne vom iubi. Be lăudăm că o ducem bine, Ok, foarte bine, ok, ok, Nu ne dor capul, nici fundul, burta, Nu tușim, nu avem chestiuni de familie, ok! Iar valurile mării cresc, suntem corăbioare, E bine, strigă unul și dispare, ce mai faci? Cine răspunde? Albatroșii plutesc calmi, Anunță furtuni, în ce să credem? Fie, Dumnezeu, dar calea e lungă. Se-aude muzica lui Chopin. E mută mătușa? Ține cârma și creierul Să-ți
BAVARIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353829_a_355158]
-
mai ales cehi, iar restaurantul se umplea seara cu posibile partenere de dans, sau de scurte idile nocturne tinerești. Negociam cu ospătărița să ne aducă o sticlă cu vin mai ieftin, de 25 lei, care era un vin de masă - “Corăbioara de Murfatlar”, noi fiind băieți săraci, care nu ne permiteam mai mult. Cu paharele de vin în față, glumind și râzând, așteptam să ne sosească “victimele” care luau acolo masa de seară. Așa am avut ocazia să o cunosc pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
Nistru până la Tisa, totuși destinul a avut nevoie și de instrumentele lui: oameni care au ținut sus steagul idealului național și i-au insuflat poporului spiritul românesc, i-au întărit voința, i-au oțelit brațul, pentru ca, în ciuda tuturor vijeliilor epocii, corăbioara românității să ajungă la țărmul dorit. Astăzi, când în fața noastră se află realizat mărețul edificiu al unității naționale - edificiu pe care l-a început Mihai Viteazul - , eu îmi dau tributul de recunoștință tuturor celor care, pretutindeni unde se aud cuvinte
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
viața-i nici umbra unui nor. {EminescuOpVIII 313} VARIANTĂ 2284 [REGINA] A, cavalere! Flutur tu ești pe lângă soare, Desfășuri frumusețea-ți cu aripi sclipitoare Pe lîngă-acea coroană ce țara luminează. Și nu te temi tu oare [.......................... ]? Cum el e-o corăbioară de lustre și colori, Ți-a îmbătat viața cu-avere și onori. Păcat! Neînvingibil ai fost - și o minciună, O singură-nșelare [...................................................... ] [CAVALERUL] L-am întrecut cu calu-mi. L-am slobozit din frâie, Zbura ca și când nara-i ar fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aveau mânie atât asupra romeilor, pentru că s-au fost răsculat, cât și contra cumanilor, pentru că suferiseră o înfrîngere din partea lor. Și pustiirea nu se mărginea numai pe uscat, ci latinii coperiră și marea c-o nenumărată mulțime de bărci și corăbioare, cari nelinișteau și întrerupeau negoțul pe mare și pe lângă țărmuri al grecilor. Puind temei pe vorba adrianopolitanilor, Ioannițiu ceru intrare în orașul lor, pe care-l smulsese într-un mod atât de strălucit din cucerirea latinilor, primi însă răspuns negativ
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1954, Evgheni Oneghin, București, 1955, Lirice, București, 1957, Poeme, București, 1957, Versuri, pref. Tatiana Nicolescu, București, 1958, Versuri și proză, îngr. și pref. Tatiana Nicolescu, București, 1965, Versuri, București, 1974; Serghei Mihalkov, Aveam treizeci de ani, București, 1949; E. Privalova, Corăbioara, București, 1949. Repere bibliografice: Constantinescu, Scrieri, VI, 104-106, 453; Cioculescu, Aspecte, 119-121; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 180; Perpessicius, Opere, V, 84-85, VII, 207-210, X, 171-174, XI, 113-118; Munteano, Panorama, 305-306; Murărașu, Ist. lit., 444; Călinescu, Ist. lit. (1941), 854-855
LESNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
București, 1953, Dragoste de viață, pref. Venera Antonescu, București, 1974 (în colaborare cu V. Bănciulescu); Walter Scott, Ivanhoe, pref. trad., București, 1955, Kenilworth, București, 1963; Svatopluk Cech, Cântecele sclavului, București, 1955 (în colaborare cu Petre Listeveanu); V. Suteev, Diferite roți. Corăbioara, București, 1956; Bhâbâni Bhattacarya, Foamete în Bengal, pref. trad., București, 1956; Ilya Ehrenburg, Prin India, București, 1957 (în colaborare cu I. Ionescu); Rabindranath Tagore, Pietrele flămânde, pref. trad., București, 1958; William Shakespeare, Furtuna, București, 1958, Neguțătorul din Veneția, în Opere
SOLOMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
redactor la săptămânalul pentru copii „Florile dalbe”. Debutează în presă cu poezii, în 1965. Versurile și povestirile îi sunt tipărite în „Literatura și arta”, „Moldova”, „Basarabia”, „Curierul românesc”, „Viața satului” ș.a. În volumele Naiul ploii (1974), Paznic la comori (1982), Corăbioare zburătoare (1988), În toamna uitării de sine (1988), Spațiu fără timp (1993; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) ș.a., S. cultivă o formulă poetică specifică generației șaizeciștilor basarabeni, în care realul se îmbină cu visul, iar cotidianul dobândește o dimensiune mistică
SOBIEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289742_a_291071]
-
visul, iar cotidianul dobândește o dimensiune mistică. E aici - cum remarcă Mihai Cimpoi - „o alunecare într-un spațiu evanescent, ce reduce totul la ceva vag și iluzoriu”. SCRIERI: Naiul ploii, pref. Vasile Coroban, Chișinău, 1974; Paznic la comori, Chișinău, 1982; Corăbioare zburătoare, Chișinău, 1988; În toamna uitării de sine, Chișinău, 1988; Spațiu fără timp, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Toate fluierele naiului, „Nistru”, 1974, 8; Ion Vatamanu, Viața cuvântului, Chișinău, 1980, 181-182; Gheorghe Mazilu, Valori și aparențe, Chișinău, 1985, 199-204
SOBIEŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289742_a_291071]
-
și Întâmplărilor. Mai Întâi făcea lucrurile. Cine avea răgaz să se uite cu luare-aminte la fața rumenită a Ploconului găsea acolo meșteșugite cu migală: Soarele, Luna, stelele, norii; apa Dunării, leneșă lângă maluri, cu anafoare fioroase pe mijloc; pe apă - corăbioare cu pânze, pești cu solzi săpați trudnic În aluat; fire de trestie și năvoade pescărești; lacuri și bălți, păsări ale cerului și ale pământului - În locul ochilor le punea boabe negre de piper; turme de oi și porci, cirezi de vite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]