7,183 matches
-
că măcar în parte, va ști să i le lămurească. Se ridică cu greu, se simțea slăbită, aproape bolnavă, prea multe gânduri o epuizaseră. În hall fratele ei îi întinse un plic. - Ține este pentru tine, PERSONAL, ce-a pățit corabia voastră? Era tentat să continue cu gluma, dar mama îl avertizase serios, să n-o supere că nu se simte bine. Chiar dacă era cu 3 ani mai mare decât sora sa și uneori o tachina până la enervare, acum trebuia să
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
este o invitație de a merge mai la adânc, așa cum le-a spus Iisus ucenicilor Săi să facă, atunci când, pescuind toată noaptea, nu au prins nimic (Luca 5, 1-11). Apoi, ascultând de sfatul Mântuitorului, au prins pește de se scufundau corăbiile. În cazul nostru, Învierea ne invită să trecem de la sălășluirea în coajă la trăirea în miez, în adânc, ea fiind adâncul și punctul culminant al credinței noastre și al mântuirii, fapt pentru care Sfântul Apostol Pavel precizează cu deosebit accent
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
bagă totul în aceeași oală. Nu te înțeleg. Astăzi ai alte mijloace decât el. De ce îl acuzi că nu știe ce știi tu? Euclid considera că marea Mediterană este plată ca-n palmă. Or mai știa și că marinarul vede corabia de care se apropie începând cu vârful catargului ceea ce adeverește că oceanul ar fi curbat, o sferă nu un plan. Multe mai vrei să fi știut bietul Euclid. Dar ce îi reproșezi efectiv? A fost în fapt un mare geometru
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
atîția munți și ape De-acum în fața noastră, că ne putem iubi Fără de grija zilei de mîine, ce încape Într-un proiect anarhic, în care ne-om zidi. Eu te-ncălzesc cu clipa, tu-mi dăruiești secundă, Prin sufletele noastre corăbii-n larg se pierd, Ca într-o catedrală pe care o inundă Imense, foste lacrimi, ce astăzi ne dezmierd. Noi sprijinim pe umeri, acum, planeta-ntreagă, Istoria lumii-ncepe atunci cînd te sărut, Deochiul celui singur, prin noi azi se
ZIDIŢI ÎN IUBIRE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1480618025.html [Corola-blog/BlogPost/370493_a_371822]
-
al uitării contemporanilor: „... În deficitul de albastru/ Al unei lumi cu pumnii strânși,/ Era nevoie de seninul,/ Cu mări, cu nimfe și cu mânji.// Era albastrul dinspre dangăt,/ Când bate clopotul în cer,/ Era accentul trist al mării,/ Când marile corăbii pier.// Era lumina din privirea/ Discipolului muribund,/ Când moare-n temniță profetul/ Și ceilalți faptul îl ascund.// ...// Ne-am săturat de-atâta noapte/ Și ni se face dor de zi,/ Să-nsămânțăm în noi albastrul,/ Spre-a nici nu mai
DOR DE ALBASTRU..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dor_de_albastru_articol_de_al_florin_tene_1373346261.html [Corola-blog/BlogPost/343511_a_344840]
-
același lucru care m-a fascinat timp de atâta vreme.”(Katie Hickman) O poveste care împletește trecutul cu prezentul, „Poarta coliviei” (2008) prezintă descoperirile lui Elizabeth Staveley, o cercetătoare de la Oxford care reconstruiește aventurile Celiei Lamprey, fiica unui căpitan de corabie din secolul al XVI-lea și logodnica negustorului Paul Pindar. Dispărută într-un naufragiu, Celia ajunge în haremul din Constantinopol, implicată în intrigile care se țes pentru favorurile sultanului și influență politică și unde crima este un instrument mereu la
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
la îndemână pentru atingerea scopului. Tot în Constantinopol se afla și logodnicul ei, devenit secretar al ambasadorului britanic și însărcinat cu o misiune pe cât de importantă, pe atât de periculoasă. Un dar neobișnuit pe care acesta îl trimite sultanului - o corabie de zahăr - va deveni modalitatea neprevăzută prin care Pindar ajunge să primească vești despre Celia. Patru sute de ani mai târziu, Elizabeth Staveley cercetător la Oxford, devine obsedată să afle ce sa întâmplat cu Celia Lamprey. A scăpat din haremul sultanului
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
Și-apoi se risipesc din nou gălăgioase. Pitindu-se care-n-cotro. Rugina frunzelor, amurgul trist și vântul rece Presară dorul care nu mai trece. Mă simt pustiu și rătăcit, Ca-ntr-o pădure uscată. Mi-e sufletul rău chinuit, ca o corabie eșuată. Să mă întorc pe acelaș drum...? acum e prea târziu...! Urmele pașilor mei au dispărut demult Și vântul a spulberat poteca ce-o știam. Ma-ndrept spre “înainte”, fără să mă uit înapoi. Pășesc fără cuvinte, dar tăcerea ... Citește
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
lor,Și-apoi se risipesc din nou galagioase.Pitindu-se care-n-cotro.Rugina frunzelor, amurgul trist și vântul recePresara dorul care nu mai trece.Ma simt pustiu și rătăcit,Ca-ntr-o pădure uscata.Mi-e sufletul rău chinuit, ca o corabie esuata.Sa mă întorc pe acelaș drum...? acum e prea târziu...! Urmele pașilor mei au dispărut demultSi vântul a spulberat poteca ce-o stiam.Ma-ndrept spre “înainte”, fără să mă uit inapoi.Pasesc fără cuvinte, dar tăcerea ... XVIII. ANTRACT
LAURA ISABELLE NICOLAE by http://confluente.ro/articole/laura_isabelle_nicolae/canal [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
trăim, secundele o veșnicie. Cu inima prea plină de lumină, Spre un țărm de viață senină. Dă-mi mâna iubire, acum! Vreau să dansăm și să uităm, Durerile pământului să traversăm, În noaptea asta, iubire să emanăm. Vreau să privim corăbiile în larg, Când luna ne zâmbește, pe catarg. Stăpână fiind în noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită. -------------------- BOTA, Claudia, artist plastic și poet, născuta la 20 decembrie 1969. Profesor de religie la Școala Gimnazială „Luceafărul" din București. Preocupări artistice
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
activitate într-un scurt text de prezentare, însă cele mai de seamă realizări ale trupei includ: prezente și premii în cadrul tuturor festivalurilor și galelor Folk din România - Floare de Colț, Ion Minulescu, Om Bun, Chitară de Argint, Festivalul Castanilor sau Corabia de Aur; piese difuzate la radio și TV: Radio Tineret, Romantic, Radio 21, Radio Contact, TVR, Tele 7, Antenă 1 sau Prima; 3 albume lansate; numeroase piese că Vântul, Poate, Country Palinka, Singurătate, Bunica, Poem Haiducesc, Ploaia lăsate moștenire generațiilor
Concert aniversar Karma by http://www.zilesinopti.ro/articole/1696/concert-aniversar-karma-20-de-ani [Corola-blog/BlogPost/99712_a_101004]
-
eu știu de fapt, c-are să fie vreme bună și-n inima-mi, ce câteodată stă pe loc, căutându-și poate, un alt ritm al iubirii, altul, decât acela, impus de mine, acela al dragostei de tine, feminitate seductivă, făcând corăbii, să plutească, în derivă, imaginar, capăt de drum, ori început de viață, învăluind prezentul, oare te mai iubesc? Mă-ntreb, știu și-alte cuvinte... să le caut îmi zic, dar unde-or fi, ori le-am uitat, ori nu le-
DOI IREVERSIBILI de COSTI POP în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/costi_pop_1487111795.html [Corola-blog/BlogPost/372513_a_373842]
-
șoaptei. Spre marea noastră uimire - dezarmantă!, de parcă autorul ne-ar fi auzit, cu anticipație, gândurile -, chiar următoarea poemă, Sonetul VII, debutează cu versul-titlu: ,,Sonete nu rostesc decât în șoaptă’’, după care continuă în ritm de Niagară asurzitoare: ,,(...) Noptatice fantasme siderale:/ Corăbii, revoluții, catedrale,/ Striviri de chiparoși cu fructa coaptă!// Cuvintele îmi sunt oștiri vernale./ Zidirile luminii mă așteaptă./ Topiri vuinde brațele îndreaptă:/ Refac doiniri de jad, monumentale!// Ah, nu mă lasă gloria-mi regală/ Și nici nu vreau să dau azi
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
fapt ceea ce voiam, spuse acesta oftând. Eram la Ioppe prieteni, așteptând să se formeze caravana. Și am așteptat vre-o două săptămâni. Cum nu aveam ce face toată ziua, mergeam des la malul mării prin port unde aproape zilnic soseau corăbii mai mari sau mai mici, galere, trireme militare, sau comerciale. Ieșeam dimineața în port și priveam peisajul cosmopolit al Levantului, oameni și oameni, negustori și gură cască pe lângă mulțimile de animale și sclavi... -Sclavi și animale?...spuse dintr-odată Audanius
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
magistratul Audanius, am făcut o mare greșeală și o să vedeți de ce. Era deci o mulțime mare de oameni în fiecare dimineață în port. Fie ei sclavi, negustori, hamali, sau privitori. Ioppe e un mare port precum știți. De aici pleacă corăbii încărcate cu lemn de cedru din Liban, ori țesături scumpe, balsamuri de Galaad și diamante aduse de pe drumul mătăsii. Tămâie și smirnă din Arabia Felix, de aici pleacă renumita și unica purpură de Tyr, cositor, fier, bronz și aur, portocale
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
ce mai spuneți acum? Era doar un simplu sclav! Dar acum să revenim la Ioppe și la povestea începută. În fiecare dimineață în port apărea un bărbat de vre-o patruzeci de ani, care se așeza pe cheiul unde acostau corăbiile. În zilele în care descărcau sclavii din pântecele galerelor acest om se ridica și îi privea pe toți cei care treceau prin fața sa. După cum poate știți sclavii sunt duși imediat în piață spre a fi vânduți fiindcă viețile unora sunt
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
întâlnim nesfârșite lanuri de grâu, Câmpia Olteniei și apoi Câmpia Bărăganului. După ce trece prin micul port Cetate, Dunărea ajunge la Calafat, răsfirându-se iar în brațe scurte, care încing șiruri mici de ostroave. Își continuă drumul spre Marea Neagră, trecând pe lângă Corabia, Turnu-Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina. Brăila, orașul până unde suia odinioară Mediterana, e de două ori legendar, aici se fixa pe vremuri prețul grâului pentru Europa și Levant, a doua oară prin
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409939513.html [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
Vara asta m-a răzvrătit m-a priponit cu horoscoape osile sufeream oprimați de cruzimea razelor orbitoare ce trasau linii de karme pe nisip cu soarele jucând în sextile ne iroseam în conjuncții fatale eram cantonați în antile navigam pe corăbii astrale cu punctul vernal răsturnat dictate de Psyche ne demarcau iubirea cu picături azure de perle aquamarine ne târau meduzele -n buze ventuze printre corali și ne legănau visele adunate pe-o salbă de curcubeie înșitate în palatele lui Neptun
FANTEZII ESTIVE PE TEME ASTRALE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1471035401.html [Corola-blog/BlogPost/366305_a_367634]
-
Al. Florin Țene devin încet, încet un pretext pentru a accentua sentimentul de dragoste de la granița dintre atunci și acum: „Croncăne veacurile în burgul uitat pe marginea mării odihnită sub chilă, gândul se face crin pe pupe de femei în corabia legănată de veacuri și umilă în fața orizontului albastru de cuvinte Catargul se leagănă aducându-și aminte c-a fost tăiat fără milă.pg.10. „Muza trece pe trotuarul de vizavi cum trece toamna în iarna care vine, alungând clipele albastre
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Glasul_marii_inteles_doar_d_al_florin_tene_1365581907.html [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
fost tăiat fără milă.pg.10. „Muza trece pe trotuarul de vizavi cum trece toamna în iarna care vine, alungând clipele albastre în nostalgii și anotimpul în iubirea pentru tine”.pg.48, „Își făcuse gândul o mare a lui și corăbii își construise, o flotă adevărată să cucerească întinderea nimănui unde mă chema ca sirena o fată.”pg.50. Astfel, poetul se lasă sedus și în același timp seduce cititorul prin numeroase rafinamente stilistice, prin artificii și subtilități de expresie. Poemele
GLASUL MĂRII ÎNŢELES DOAR DE SUFLETUL SENSIBIL, CRONICĂ DE ELENA BUŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Glasul_marii_inteles_doar_d_al_florin_tene_1365581907.html [Corola-blog/BlogPost/345813_a_347142]
-
prin propriile noastre fapte și vorbe. A fi cu Biserica sau împotriva ei, aceasta este noua realitate, tranșantă, care ni se pune în față. Și aici nu mai sunt nuanțe. Ori ești în cetate, ori în afara ei. Ori stai în corabie, ori te arunci de nebun în valuri, crezând că țărmul este aproape. Ești cu soborul - format și din cei buni și din cei mai puțin buni, dar este soborul tău! - sau ești cu ceilalți, cu potrivnicii lui Iisus Hristos. Ortodoxia
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449756229.html [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
Fără să facă tam-tam Vântu-n veșnicii o cheamă. Cârd de rațe trec în stoluri Spre o zare cenușie, Să ierneze în atoluri Viața-mi devine pustie. Mă înveselesc trei vrăbii Sus pe-un colt de la ulucă, Norii par pe cer corăbii Ce vor iarna să ne-aducă. Referință Bibliografică: Toamna / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TOAMNA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/341783_a_343112]
-
diversele lor forme și utilizări sunt elementul cheie al acestui decor. Trecerea de la lumea reală la cea fantastică se face prin rotirea planului real care alcătuiește casa copiilor și prin introducerea noilor elemente care formează tărâmul de deasupra norilor. Atât corabia piraților, cât și crocodilul, prin construcția lor, vin în sprijinul momentelor coregrafice, adăugând expresivitate. Personajele păstrează ideea că totul este un vis, purtând de la început sau dezvăluind pe parcurs faptul că sunt în pijamale și că se întorc în patul
LA CEREREA PUBLICULUI, MUSICALURILE „HÄNSEL ȘI GRETEL” ŞI „PETER PAN” REVIN LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425278058.html [Corola-blog/BlogPost/382743_a_384072]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DEȘERTĂCIUNE-I VIAȚA Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Deșertăciune-i viața, cu lacrimi pe obraz, Singurătăți în porturi, corăbii risipite, Când nimeni nu te vede, doar luna pe pervaz, Din negură privești la clipe fericite. Și-ncerci să ți le-aduci de tine mai aproape, Mirosul lor te-mbată, îl ai în nări de-acum, Dar aspre răni în
DEŞERTĂCIUNE-I VIAŢA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1478338683.html [Corola-blog/BlogPost/372725_a_374054]
-
te minți / Că aluneci spre neant, clătinându-ți ființa, / Spre o lume, ce-ți poate răpune dorința / Și înșelătorul vis, ce-ți atrage pașii / Spre un țel neclar, dar ispititor”. Umor amar. „Se leagănă valu-nspumat, / Să-mi urce spre Ararat / Corabia viselor roz / Scăpată în larg de-un matroz. Degeaba eu astăzi mai țes / Noianul de vise-n eres, / Căci nava visului roz / Pierit-a cu tot cu matroz. // Șiruri de vise se curmă, / Ne-am păcălit în exces; / Ne plângem dorul din
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]